76,670 matches
-
spus că stilul lui e bazat mult pe improvizația actorilor. Pe de altă parte, în centru se află mereu eroul, pierdut și copleșit de lumea din jurul lui. Bodó a fondat o companie numită Sputnik, care astăzi poate funcționa doar în colaborare cu teatre ungurești sau internaționale de repertoriu. El este un regizor al scenelor largi și al teatrelor mari (eventual, și cu bugete mari). Nu s-ar putea dezvolta complet fiind doar regizor de teatru independent: ar avea nevoie de mult
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
este „independent de independenți“, o companie-fantomă, cum o numește chiar directorul. Este un regizor de film cunoscut și a început să lucreze în teatru în urmă cu un deceniu (la Krétakör). Apoi a continuat să facă spectacole în contextul unor colaborări internaționale. Dar modelul lui de funcționare este într-adevăr unic în Ungaria: fără a fi o organizație fixă, ci având ca producători parteneri internaționali, lucrează cu un colectiv de artiști (dar nu o companie), reinventându-se de la un spectacol la altul
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
nu mai sunt o opțiune astăzi. În Ungaria anului 2014, e greu de imaginat cum ar mai putea să apară grupuri precum Krétakör: nu mai există spațiu pentru așa ceva. Cu toate acestea, situația generează forme noi de existență: grupuri informale, colaborări internaționale, colaborări cu teatrele publice locale. Și, de asemenea, unele manifeste artistice importante. Traducere din limba engleză: IONUȚ SOCIU [1] Teatrul Hebbel am Ufer (HAU) din Berlin este cel mai important teatru de proiecte din Berlin, care prezintă în fiecare
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
sunt o opțiune astăzi. În Ungaria anului 2014, e greu de imaginat cum ar mai putea să apară grupuri precum Krétakör: nu mai există spațiu pentru așa ceva. Cu toate acestea, situația generează forme noi de existență: grupuri informale, colaborări internaționale, colaborări cu teatrele publice locale. Și, de asemenea, unele manifeste artistice importante. Traducere din limba engleză: IONUȚ SOCIU [1] Teatrul Hebbel am Ufer (HAU) din Berlin este cel mai important teatru de proiecte din Berlin, care prezintă în fiecare an sute
„Guvernul anterior ne-a dat bani, guvernul actual ne oferă subiecte“: Estetici și politici în artele spectacolului din Ungaria () [Corola-website/Science/295765_a_297094]
-
există oameni că la voi în comunitate”. Și eu zic: „ba există, dar nu i-ați căutat!”. Dar este nevoie de omul de bază care să-ți adune oamenii. Dar eu, de-a lungul acestei experiențe [de 7 ani de colaborare cu artiști], am înțeles că până la urmă este și o afacere. Eu nu îi zic proiect, eu proiect am auzit la voi. Și noi, având problemele noastre, cu evacuările, cu casa pe care o putem pierde, cu Cherecheș[3]</a
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
de campanie pentru desegregare prin mijloace culturale. Acesta viza facilitarea unei schimbări sociale (atât în sensul condițiilor de trai, cât și în sensul modelelor de conviețuire între diverse grupuri etno-sociale și poziționării lor în oraș) prin creații artistice bazate pe colaborarea între persoanele/comunitățile afectate, artiști, cercetători și activiști. De atunci am avut mai multe încercări, din păcate toate eșuate, de a face rost de fonduri în vederea implementării unui program mai amplu, de trei ani, cu multiple implicații (atât de capacitare
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
fi posibilă, cu toate că toată lumea știe, ca relocarea a circa 1500 de persoane în zone integrate, chiar și în teorie, este mai mult decat dificilă. Aș vrea să-mi vorbiți puțin despre atelierul „Școlile Clujului pentru Educație Incluzivă”. Atelierul a pregătit colaborarea între organizațiile noastre, ISJ și câteva școli în ceea ce privește construirea rețelei școlilor incluzive, idee conturată încă din perioada cercetării EDUMIGROM (2008-2011), derulate și în Cluj, despre accesul copiilor romi la educație școlară, modul in care școală reproduce inegalitățile sociale, și în
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
se manifestă. Discursul bazat pe ură, asociat ideologiilor de extremă dreaptă, transformă minoritățile în victime ale normalității. SillenceKills/ro/discrimination.files mi-a deschis o direcție nouă de cercetare, subordonată unei nevoi fragile: dreptatea socială. În acest proiect am început colaborarea cu Asociația ACCEPT, continuată și dezvoltată în proiecte ulterioare. În România, homosexualitatea a fost inclusă în Codul Penal din 1936 și a rămas criminalizată, sub diverse forme, până în 2002. Scoaterea articolului 200 din Codul Penal nu a schimbat mentalitatea formată
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
de la adoptarea Convenției Drepturilor Copilului de către Adunarea Generală a ONU și 24 de ani de la ratificarea ei de către Romania. Teatrul Drepturilor Copilului este un proiect finanțat de AFCN - Administrația Fondului Cultural Național și inițiat de Asociația Culturală REPLIKA</b>, în colaborare cu <b>Teatrul de Comedie</b>. Partenerii proiectului: Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională Teatrul Vasilache, Botoșani Școala Gimnazială Nr. 55, București Asociația Colectiv A, Cluj Asociația ADO - Artă Pentru Drepturile Omului Think Outside The Box Șapte
Comunicat: Teatrul Drepturilor Copilului ajunge în țară! () [Corola-website/Science/295798_a_297127]
-
toate evenimentele Platformei este gratuită. Spectacolele au loc la Teatrul Foarte Mic, încep de la ora 19.00 și sunt urmate de discuții cu publicul. Rezervări: 0732.101860 Platforma de Teatru Educațional este un proiect inițiat de Asociația Culturală REPLIKA în colaborare cu Teatrul Foarte Mic. Platforma de Teatru Educațional este un proiect finanțat de ARCUB, în Programul Cultural București 555. Partenerii proiectului: Centrul de educație și dezvoltare profesionala Step by Step, Asociația ADO - Artă Pentru Drepturile Omului, Teatrul LUNI de la Green
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
importanța de a transforma școala într‑o comunitate vie, care să stimuleze forța creatoare a copilului. marți 14 și joi 23 octombrie, ora 19.00 Clasa noastră - Poveste în XIV lecții de Tadeusz Slobodzianek Traducere și adaptare: Simona Măicănescu, în colaborare cu Delia Herman și Diana Herman Regia: Simona Măicănescu Cu: Alexandra Buză, Gabriela Sandu, Ilona Brezoianu/Ioana Chițu, Mădălina Craiu, Ionuț Niculae, Alin Stan, Andrei Cătălin, Costin Dogioiu, Dragoș Olaru, Rareș Andrici, Alecsandru Dunaev Scenografia: Ruxandra Manolovici Muzică originală: Marius
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
dramatizare după Viață de câine de Peter Mayle Un spectacol de Mihaela Rădescu și Ioana Macarie Cu: Mihaela Rădescu, Ioana Macarie, Andrei Gönczi, Mădălina Florescu - pian și Cristian Balaș - vioară Coregrafia: Ioana Macarie Un proiect Asociația Culturală REPLIKA realizat în colaborare cu Asociația RED PANDA și Teatrul LUNI de la Green Hours. Spectacolul Confesiunile unui câine are ca subiect lecțiile de supraviețuire ale unui câine comunitar, a cărui poveste de viață l‑a făcut celebru. Mărturisirile personajului sunt prezentate sub forma unei
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
au fost dezbătute cele mai arzătoare probleme ale unei colectivități expuse pericolului destrămării, colectivitate care a reușit să fie solidară și profund empatică cu situații similare evoluției ei (un interviu cu Cristina Eremia, membra a comunitatii, despre reușitele și eșecurile colaborărilor cu grupuri artistice aici <a href="http://artapolitica.ro/?p=1440">http://artapolitica.ro/?p=1440</a>). Începând din anul 2013, membrele și membrii comunității Rahova-Uranus au înființat, împreună cu alți evacuați și activiști, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (<a
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
repetăm o treabă de felul ăsta, conștient, am ajunge la același rezultat. Deocamdată ne bucurăm de ce a ieșit. Cert e că s-au creat niște legături peste tot, nu doar între noi - care pot fi punctul de pornire spre alte colaborări de felul acesta. [caption id="attachment 1618" align="aligncenter" width="610"] 9 din 10[/caption] Cum s-a construit spectacolul 9 din 10 și de ce vi s-a părut important să creați un spectacol care să aibă în centru dramaturgia motivațională
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
din 10[/caption] Cum s-a construit spectacolul 9 din 10 și de ce vi s-a părut important să creați un spectacol care să aibă în centru dramaturgia motivațională?</i></b> 9 din 10 e produs de Asociația Reciproca în colaborare cu spațiul Reactor, centru de cercetare și experiment. E un spectacol tip <i>devised</i>, regizat de Leta Popescu. Scenariul, coordonat de dramaturgul Ana Cucu Popescu, e colectiv, și a fost scris pe baza improvizațiilor actrițelor (Oana Hodade, Lucia Mărneanu
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
a se supune sau a rezista - despre alegere. Și prin copii - despre cearta asta cu amnezia. Trecutul, uite, e mai personal și mai prezent decât credem... despre ce se întâmplă acum, de exemplu condamnarea lui Voiculescu (care e notoriu pentru colaborarea cu Securitatea în timpul regimului comunist și care duce o campanie grosolană de manipulare prin mass-media, profitând de soiul ăsta de capitalism caricatural pe care-l avem noi) - despre asta simt că trebuie să vorbim prin teatru. Dar cu poezie... Oricum
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
lucrătorii din zonele sociale, drumul spre teatru trece prin bugetul de cultură al consilului local - unul, oricât de mic ar părerea celor din zona artistică, mult mai consistent decât cel pentru programe sociale. Astfel, în cazul festivalului egalității de gen, colaborarea cu actorii (pe care noi ne-am dorit-o ca experiment educațional) ne-a asigurat simpatia consiliului local care, în modul cel mai natural cu putință, nu dă doi bani pe(ntru) activități cu caracter social, însă frisonează și plătește
De ce mai merg la teatru... () [Corola-website/Science/295743_a_297072]
-
activități cu caracter social, însă frisonează și plătește pentru orice firmitură de “Cultură”. O formulă de cooperativă de ajutor reciproc, asemeni celei pe care am descris-o mai sus, mi s-a părut un bun punct de plecare pentru o colaborare artistico-feminstă, însă, în mod evident, cred că a venit timpul ca atât critica feminist, precum și vocea critică a actorilor să se cristalizeze în demersuri eventual comune, dar ferme, de opoziție față de structurile puterii. Nici finanțări de programe sociale prin ateliere
De ce mai merg la teatru... () [Corola-website/Science/295743_a_297072]
-
public cât mai numeros. Stilul este comic, recuzita e minimă, iar distribuția mică. Cum se desfasoara interacțiunea cu membrii comunităților cu care lucrezi, mai ales cu copiii? Ce învață și ce c<i>aș</i></b><b><i>tigă din colaborarea cu tine?</i></b> Dacă te referi la câștig material, cei din distribuție primesc o indemnizație mică în funcție de susținerea de care beneficiază proiectul. În ceea ce privește învățarea, noi construim situații care dezvoltă creativitatea. Căutăm în mod special să sporim încrederea copiilor în
„Comunitățile ar trebui să se ajute reciproc și să se dezvolte împreună” () [Corola-website/Science/295740_a_297069]
-
despre filmele cu partizani din Iugoslavia, ne reamintește că legătura dintre artă și putere poate fi una ambiguă, bazată pe o complicitate care nu poate fi definită în termenii tranșanți de „opoziție” versus „colaboraționism”. În acest sens, Batancev dă exemplul colaborării președintelui iugoslav Iosip Tito, în calitate de consultant de scenariu, cu regizorul Veljiko Bulajic pentru realizarea filmului Bătălia de pe Neretva. Textul lui Batancev se încadrează în intenția G.A.P. de a discuta tema confruntării dintre artiști și sistemele politice nu doar din
Art Up Against Political Systems () [Corola-website/Science/295617_a_296946]
-
precoce. Am reținut două dintre desenele pe care le adusese. Ele au apărut în același număr iscălite B. Herold”. Este vorba de cei doi suprarealiști Jules Perahim și Jacques Herold. Cariera românească a lui Herold s-a limitat la scurta colaborare cu revista unu, în vara anului 1930 tânărul artist stabilindu-se la Paris. Perahim a rămas în țară, până la sfârșitul anilor '60, devenind unul dintre cei mai autentici reprezentanți ai suprarealismului în spațiul românesc. Continuându-și activitatea la București, după
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
în care s-au implicat și ei foarte mult. Când lucram cu actorii din București, eram noi, regizorul și dramaturgul care dirijau procesul de documentare, chiar dacă mai veneau și actorii cu noi. Ori la Chișinău a fost o muncă de colaborare, în care contribuția actorilor la procesul de documentare și de construcție a textului a fost mult mai mare, si asta a fost cumva atipic. Iar în ceea ce privește documentarea pe materiale istorice, noi am facut-o de fiecare dată: și la <b
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
Vlad Ionescu i s-a alăturat Silvia Saitoc. În 2012, când ne-am început activitatea în spațiu, noi lucram deja împreună iar direcția noastră a fost dată în primul rând de limbajul comun pe care îl dezvoltasem și de logica colaborării nostre. Urma să expunem seria Casting for a Perfect Gentleman în spațiu, iar în timp ce instalam ni s-a spus că acesta avea să fie ultimul proiect Atelier 35. Echipa de-atunci urma să se retragă și se zvonea că UAPR
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
spațiu, iar în timp ce instalam ni s-a spus că acesta avea să fie ultimul proiect Atelier 35. Echipa de-atunci urma să se retragă și se zvonea că UAPR ar intenționa să transforme spațiul într-un magazin de artă ceramică. Colaborarea noastră era oricum în expansiune și am resimțit-o atunci ca pe un fel de datorie să păstrăm acel spațiu pentru arta autogestionată. În ceea ce privește istoria Atelier 35, ne-am simțit onorate că urma să lucrăm în continuarea simbolică a unei
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
Și dacă Atelierul aparține celor care lucrează în el, înseamnă că modelul de muncă și modelul de producție artistică propus de Atelier 35 este unul radical diferit de ce consideră Uniunea că ar trebui să fie. Munca poate fi caracterizată prin colaborare, muncă colectivă, sprijin reciproc. Accesul se face atât prin apel liber - cineva propune un proiect - cât și prin alegerea curatorială. Atelierul oferă doar un spațiu și o recuzită necesară instalării. Condițiile materiale precare sunt contrabalansate însă prin deschiderea către o
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]