78,666 matches
-
în sec. al XVIII-lea, în Tibiscus, V, 1979, p.233-236. · Ctitori ᗰi artă românească în Transilvania sec. al XV-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIII, 1980, p.97-121. Vechea biserică din Galda de Jos (jud. Albă), un monument al arhitecturii medievale româneᗰti din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XVII, 1980, p.517-529. · Mihai Viteazul, ocrotitor al artei ᗰi culturii româneᗰti din Transilvania, Potaissa, ÎI, 1980, p.195-205. 7 · Legături artistice ᗰi culturale între ᘠara Maramureᗰului ᗰi
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
A. Rusu) Noi date privind activitatea unor pictori români în Sălaj în secolul al XVIII-lea, în Acta Musei Porolissensis, XII, 1988, p.883-892. · 500 ani de la zidirea bisericii arhiepiscopale din Feleac, ctitoria lui ᗠtefan cel Mare, în Îndrumător bisericesc, Albă Iulia, XII, 1988, p. 29-36. · Pictură veche maramureᗰeană, tezaur de istorie ᗰi artă, în Îndrumător bisericesc, Cluj-Napoca, 1989, p.149-151. · Frescele de la Răchitova, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1989, 103-115. Expoziᘰia Icoane vechi româneᗰti din
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Valori de artă veche românească în colecᘰia Mănăstirii Sfanțul Simion Stâlpnicul din Arad-Gai, Editura Episcopiei Aradului, Arad, 1986, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XVIII, 1987-1988, p. 681- 683. · Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Albă Iuliei, mărturii de continuitate ᗰi creaᘰie românească, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, Albă Iulia, 1987, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1988-1989, p. 614-618. · Costanza Segre Montel, Fulvio Zuliani, La pittura nell’Abazia di Nonantola. Un refettorio
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Cimbrul de câmp ("Thymus vulgaris") este o plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie. Poartă și denumirile de cimbru, lămâioară, sărpun, schinduf, timian sau timișor. În Evul Mediu, planta simboliza curajul și era folosită ca tratament pentru simptome psihiatrice. "Thymus vulgaris" L. este o specie
Cimbru de câmp () [Corola-website/Science/307265_a_308594]
-
ul este o argilă (rocă) compusă în mare parte din mineralul caolinit, caolinul având granuație fină, lipsită de oxizi de fier, de culoare albă din care se produce porțelanul și hârtia, în farmacie fiind numit „bolus alba” materie primă pentru pudră. Feldspatul sub acțiunea intemperiior se transformă în caolinit și alte minerale argiloase (ce au granulația < 2 µm). Prețul caolinului este relativ constant fiind
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
ul este o argilă (rocă) compusă în mare parte din mineralul caolinit, caolinul având granuație fină, lipsită de oxizi de fier, de culoare albă din care se produce porțelanul și hârtia, în farmacie fiind numit „bolus alba” materie primă pentru pudră. Feldspatul sub acțiunea intemperiior se transformă în caolinit și alte minerale argiloase (ce au granulația < 2 µm). Prețul caolinului este relativ constant fiind 70 de lire sterline/tonă între anii 2003 - 2005, cosumul de caolin fiind
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
albăl) care este numele unei localități din China situat în nord-vestul provinciei Jiangxi unde s-a găsit caolin. Denumirea de caolin a fost adusă în secolul XVIII de către doi călugări iezuiți francezi în Europa unde a înlocuit denumirea de "argilă albă" sau "pământ de Passau". Există două forme de zăcăminte (depozite) de caolin: Zăcăminte mai impotante de caolin sunt în Germania, Anglia, SUA, Japonia, China și India. <br>Rezervele estimate de caolin pe glob sunt 14,2 miliarde de tone, caolinul
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
în anul 2003. ul este o rocă cu o granulație foarte fină, cu o plascititate redusă, dar cu rezistență mare la temperaturi ridicate, prin ardere devine solid și foarte compact (dens). Caolinul este folosit în primul rând la fabricarea porțelanului alb, unde se poate aminti renumitul porțelan Meisner, alte utilizări sunt:
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
jos), iar acvila ține în gheara dreaptă o făclie și un fulger, iar în cea stângă o cunună de lauri. Pe pieptul ei se află reprezentat un scut roșu cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ucigând balaurul cu sulița, de pe calul alb. În 1878 înfățișarea stemei a fost schimbată radical. Pe un scut albastru a fost înfățișat capul de bour, având ochii, limba și coarnele de culoare roșie. Între coarnele sale a fost plasată o stea cu cinci raze și el a
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
I al României personal, pe 7 octombrie 1890. Martorii evenimentului relatează că ceremonia s-a desfășurat după tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundație pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea regală, după care regele, care purta un șorț alb, cu ciucuri de aur, a depus pergamentul în fundație și a pus prima cărămidă. Clădirea a fost ridicată pe locul unde, pe vremea Regulamentului Organic, funcționa "Curtea judecătorească", înălțată pe moșiile boierilor Crețulești și Golești, pe malul drept al Dâmboviței
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
sunt emiși suficienți fotoni ultravioleți pentru a ioniza atmosfera eliminată, facând-o să strălucească. Norul a devenit astfel o nebuloasă planetară. Soarele va deveni și el o nebuloasă planetară după explozia sa, iar în centrul exploziei va rămane o stea pitică albă, cu spectrul stelar DA (A culori albe și D nucleul Solar). Gazele nebuloasei planetare plutesc într-o altă direcție față de steaua centrală cu viteze de câțiva kilometri pe secundă. În același timp cu expansiunea gazelor, steaua centrală suferă o evoluție
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
ioniza atmosfera eliminată, facând-o să strălucească. Norul a devenit astfel o nebuloasă planetară. Soarele va deveni și el o nebuloasă planetară după explozia sa, iar în centrul exploziei va rămane o stea pitică albă, cu spectrul stelar DA (A culori albe și D nucleul Solar). Gazele nebuloasei planetare plutesc într-o altă direcție față de steaua centrală cu viteze de câțiva kilometri pe secundă. În același timp cu expansiunea gazelor, steaua centrală suferă o evoluție în două stagii: întâi devine mai fierbinte
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
atingând la un moment dat temperaturi de aproximativ 100.000K. În cele din urmă se va răci atât de mult încât nu va mai emite destule radiații ultraviolete pentru ionizarea norului de gaz care se îndepărtează. Steaua devine o pitică albă și norul de gaz se recombină, devenind invizibil. Pentru o nebuloasă planetară tipică vor trece aproximativ 10.000 de ani între formarea ei și recombinarea stelei. Nebuloasele planetare joacă un rol foarte important în evoluția galactică. Universul timpuriu consta aproape
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
Tottenham Hotspur Football Club, pe scurt Tottenham sau Spurs, este un club de fotbal din Londra, Anglia, care evoluează în Premier League. Porecla echipei este Lilywhites, nume provenit de la echipamentele tradiționale albe. Tottenham își dispută meciurile de acasă pe stadionul White Hart Lane aflat în suburbia Tottenham din nordul Londrei. Fondat în 1882, Tottenham a câștigat FA Cup pentru prima dată în 1901, fiind primul club semi-amator care a reușit acest lucru
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
La început "Hotspur" juca în echipamente de culoare albastră. Apoi culorile au variat de la albastru deschis cu alb, la tricouri de culoare roșie cu șorturi albastre, la ciocolatiu și auriu. În sezonul 1899-1900 culorile echipamentului s-au definitivat la tricouri albe și șorturi albastre/bleu, ca un "tribut" plătit clubului "Preston North End", cel mai puternic club de fotbal al momentului în campionatul englez. În 1888 Tottenham și-a mutat meciurile de acasă din câmpia "River Lee" în "Parcul Northumberland", unde
Tottenham Hotspur FC () [Corola-website/Science/307303_a_308632]
-
fundal azur și roșu, se regăsea capul de bour cu o stea în cinci colțuri între coarne, însoțită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus un ecuson cu însemnele familiei Hohenzollern: scut sfertuit având câmp alb în cartierele unu și patru și negru în doi și trei. Scutul este timbrat de o coroană închisă, fiind susținut — la dreapta — de către un leopard lionat, iar la stânga de către un personaj feminin având în mâna dreaptă o "sica" dacică. În
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Basarabia stăpânită de Imperiul Țarist au fost instituite noi steme, cuprinzând fie elemente specifice de faună sau floră (de exemplu un cap de cal pentru Bălți), fie cetăți înălțate de Ștefan cel Mare (în cazul ținuturilor Soroca, Hotin și Cetatea Albă). Cele mai vechi reprezentări ale unor steme districtuale de pe teritoriul României se regăsesc în Transilvania. În acest voievodat, mai ales în secolele al XIII-lea - al XVII-lea, ele reprezentau aproape exclusiv embleme sigilare. Din 1224 datează primul sigiliu districtual
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
urmărit începând cu latina evului mediu, de la termenul "borrago". Se crede că acesta din urmă provine din limba arabă, probabil din "abu buraq", care se traduce prin "tatăl asprimii". Tulpinile ating înălțimea de 60-100 cm și este acoperită cu perișori albi, tari, sunt ramuroase, scobite în interior și suculente. Frunzele sunt mari, ridate, de culoare verde închis, ovale și ascuțite la vârf, de circa 5-15 cm lungime și 5 cm lățime. Florile sunt mici, au culoare albastru strălucitor sau roz și
Limba mielului () [Corola-website/Science/307348_a_308677]
-
atras în capcană și nimicit armata nobililor polonezi, condusă de regele Poloniei Ioan Albert, ceea ce a rămas cunoscută în cultura populară poloneză ca "bătălia unde au pierit cavalerii". Tot pe teritoriul raionului, în 1941 a avut loc Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit între 200 și 2000 de civili care doreau să scape de persecuțiile ocupației sovietice refugiindu-se în România. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
Molodia - 3.822 și Voloca pe Derelui - 3.035. Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Adâncata erau majoritari în următoarele localități : Ar mai fi de menționat și faptul că în localitatea Fântâna Albă majoritatea populației este formată din etnici ruși-lipoveni (91,79%). În raionul Adâncata funcționează 13 întreprinderi industriale, dintre care 11 sunt în proprietate privată și două sub alte forme de proprietate. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare
Raionul Adâncata () [Corola-website/Science/307357_a_308686]
-
fiinde de 2:7, acest tip de structură apare mai rar în natură un exemplu fiind Gehlenitul (CaAl[(Si,Al)O]). Tetraedrii de sunt grupați câte trei patru sau șase, într-o formă de structură inelară, astfel iau naștere: Berilul (AlBe[SiO]) și mineralele din grupa turmalinei De acestă grupă aparțin piroxenii și amfibolii, piroxenii alcătuiesc lanțuri simple într-o singură dimensiune (plan), unde la un atom de oxigen se leagă douăgrupări tetraedrice, raportul Si:O fiind de 1:3 ca
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
de 7-9 cm este golaș, fără pene. Degetele subțiri, cu gheare ascuțite. Masculii și femelele sunt colorați diferit. Masculii de obicei au o culoare cenușiu-surie, femelele și puii sunt cafenii; la multe specii în regiunea supracodală se evidențiază o pată albă. Caracteristic este prezența unui disc facial (de unde și numele latin al subfamiliei) format din pene mici alungite, rigide, ceea ce le conferă o asemănare cu bufnițele, și care facilitează localizarea sonoră a prăzii. Cuibăresc pe pământ; ponta constă de obicei din
Erete () [Corola-website/Science/308504_a_309833]
-
Femelele își depun ouăle aici, iar toamna migrează în stoluri spre Coreea, Japonia, China, Taiwan și alte țări din estul Asiei. Toți acești cocori migrează, cu excepția unui cârd care trăiește în Hokkaidō, Japonia, și care rămâne acolo tot anul. Cocorul alb ("Grus leucogeranus") este o specie pe cale de dispariție, care simbolizează viață îndelungată și succes în căsnicie. Există mai puțin de 3000 de exemplare de cocori albi, iar numărul lor este în scădere. Aceste păsări sunt migratoare, își fac cuiburi în
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
unui cârd care trăiește în Hokkaidō, Japonia, și care rămâne acolo tot anul. Cocorul alb ("Grus leucogeranus") este o specie pe cale de dispariție, care simbolizează viață îndelungată și succes în căsnicie. Există mai puțin de 3000 de exemplare de cocori albi, iar numărul lor este în scădere. Aceste păsări sunt migratoare, își fac cuiburi în Siberia și își petrec iernile în India sau de-a lungul râului Yangtze din China. Și cocorul japonez este o specie rară, existând în jur de
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
a fost adoptat în 1957. Între 1964 și 1966 a fost înlocuit cu o variantă ce avea banda din mijloc albă. A fost proiectat de Theodosia Okoh cu ocazia câștigării independenței față de Regatul Unit în 1957. Se bazează pe culorile pan-africane, roșu, auriu și verde, în benzi orizontale, cu o stea cu cinci colțuri, neagră, în centrul benzii aurii. Steagul
Drapelul Ghanei () [Corola-website/Science/308532_a_309861]