7,119 matches
-
întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui, înalță la cer sufletul său, curmându-i durerile trupului biciuit și vârguit de plumbii cnutului roșu. El va locui de acum în lumina neapusă a Împărăției lui Dumnezeu, împreună cu camarazii noștri mai înainte plecați la Cer. Gheorghe Mântulescu a fost soldat în cea mai frumoasă armată, armata invincibilă a Crucii lui Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail, într-un moment greu al istoriei românești, când Biserica lui Hristos
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
concursului de debut al Editurii Eminescu, pentru volumul de poezie Orion, constelația mea, apărut în 1976. Într-un ciclu din Orion, constelația mea, M. împrumută un întreg vocabular religios pentru a descrie țara („idee absolută”, „începutul și sfârșitul luminii/ și-împărăția cerului”), cu un soi de potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum în aceeași notă se trasează linia interioară a celorlalte poeme, autoarea uzând de aceleași figuri cărora nu le lipsește un anume filigran metaforic, fie că e vorba de tribulații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
purtând flori în păr, una șoptindu-i ceva la ureche celeilalte. Ele au aceeași grație longilină, aceeași distincție sensibilă a femeilor prerafaelite pe care Jugendstilul le-a cultivat la rândul său. Povestea se spune in sotto voce, ne aflăm în împărăția șoaptei și a misterului, a confidenței fermecate. Feericul se răsfrânge aici în vrajă, ca joc al ielelor, în seducția pe care o exercită zânele descoperite în momentul de taină. Există o anumită ondulație vegetală, de ierburi, de lujeri a acestor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ceremi - cuvântul meu dentâi, / Să-ți dau Înțelepciune? „Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a plecat și el spre Împărăția lui Verde Împărat, după ce Își alesese, la sfatul Sfintei Duminici calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
roș, nu știu, zău, la cât mi-a sta capul.” Cea de a treia Încercare la care este supus Harap-Alb este aceea de a aduce În fața Spânului pe Fata Împăratului Roșu, care trecuse pe la fereastră În momentul când toți ai Împărăției luau masa și se Înfruptau din vinul cel bun: „Mâncați, beți și vă-nveseliți, dar de fata Împăratului Roș nici nu gândiți!” Mesenilor le-a pierit pe moment cheful și au Început să spună care mai de care câte ceva despre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul, până jos praf și pulbere.” A urmat, cum era de așteptat, ritualul Îngenuncierii celor doi În fața lui Verde Împărat; ei „Își jură credință unul altuia, primind binecuvântarea de la dânsul și Împărăția totodată.” Pe lângă numărul imens de participați la nuntă se află Însă „ș-un păcat de povestariu, fără bani În buzunariu. Veselie mare Între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea.” Deznodământul urmat imediat punctului culminant, este unul potrivit basmului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să treacă unele-probe, altele sunt depășite de prieteni săi, personaje fabuloase. Pe de altă parte, Harap-Alb este flăcăul supus inițierii În experiența vieții către maturizare; el trebuie să devină apt de a-și Întemeia o familie, de a conduce o Împărăție, de a păstra un secret și de a-și ține cuvântul dat, adică de a se putea integra În viața colectivității. Trecând probele, flăcăul se Înscrie În codul civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
LUI VODĂ” rezumat Povestirea „Iapa lui Vodă” face parte, alături de alte opt povestiri, din volumul „Hanu Ancuței”, unul din cele mai importante scrieri sadoveniene de la vremea maturității scriitorului. Volumul a apărut În anul 1928, odată cu alte scrieri ca „Demonul tinereții”, „Împărăția apelor” și „O Întâmplare ciudată”. „Iapa lui Vodă” este prima povestire din cele nouă din volumul amintit. Ea aduce În memoria călătorilor de la Hanu Ancuței o Întâmplare hazlie, menită să pună În evidență talentul excepțional de povestitor al lui Mihail
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fânațe, cultura pomilor, creșterea animalelor etc.), menite a crește productivitatea economică a supușilor, cu propaganda îndreptată înspre asigurarea obedienței maselor, o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția cea mare și frumoasă, care ne cuprinde pre noi și alte multe milioane de oameni, este iubita Austria. Această împărăție mare, ce stă sub domnia a prealuminatului împărat Francisc Iosif, este a noastră patrie, pentru că în curpinderea ei ne-am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o propagandă politică ale cărei contraforți sunt găsiți în morala creștină. La capitolul "Descrierea Patriei", copiii ardeleni sunt informați că "Împărăția cea mare și frumoasă, care ne cuprinde pre noi și alte multe milioane de oameni, este iubita Austria. Această împărăție mare, ce stă sub domnia a prealuminatului împărat Francisc Iosif, este a noastră patrie, pentru că în curpinderea ei ne-am născut și petrecem în pace și în fericire. Fericită viață au locuitorii patriei noastre" (Morariu- Andrievici, 1858, pp. 53-54). Fericirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu romani aduși din Roma și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și din Italiia, din toată starea și din toată ceata, boiari, ostași, cetățeni și coloni au așezat în Dachiia împăratului Traiian" (Micu, 1995, p. 36). Maior reiterează originea italică a primilor coloniști romani (Maior, 1990, p. 32). Desigur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai întâi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la anul 316 în Dachiia era creștini și era episcopi", în condițiile în care "românii în Dachiia, și dincoace și dincolo de Dunăre, în veacul al doilea și al treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formă apropiată de idealul de puritate, insistând asupra faptului că proveniența acestora era exclusiv din Italia, își revizuiește convingerea. În Manual..., Aaron acceptă că "la anul 105 d. H. a adus mulțime nenumărată de oameni din mai multe părți ale împărăției romane, și cu aceste colonii a înpopulat tot pământul Daciei" (Aaron, 1839, p. 16, subl. n.). În ciuda acestei concesii în privința purității italice a coloniștilor, romanitatea pură a poporului român nu poate fi pusă sub îndoială acesta este mesajul categoric promovat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român", aflăm "că nașterea poporului român s-a întâmplat cu ajutorul a trei minuni": a) miracolul roman, care, biruind viteazul popor dac, iar apoi înfrățindu-se cu învinșii, au format poporul român; b) miracolul continuității: "A doua minune: Daco-Romanii, părăsiți de împărăție la voia soartei, în anul 271, au rămas pe loc în țara lor, Dacia, și fără vreo sminteală au înfruntat, în timp de o mie de ani, cel mai cumplit vifor de năvăliri barbare așa cum nu s-a mai întâmplat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ofensat la această afirmație, dar acesta este adevărul. La Bacău avem însă privilegiul să fim martorii și protagoniștii, în același timp, a unui eveniment deosebit, când, în fiecare an, cei interesați de domeniul esteticii, care așa cum spunea Hegel este întinsa împărăție a frumosului, se întâlnesc aici și își prezintă comunicările, au loc discuții fertile pe diverse teme ale esteticii și nu numai atât. Cum afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu mai stătusă la alt domn, făcând și mare nedreptate țării și săracilor”. Într-o asemenea situație, „au început boierii a să face totuna”, adică s-au unit împotriva domnului, recurgând la mijloacele de luptă practicate în epocă: arzurile la împărăția turcească, fuga peste granițe și solicitarea sprijinului din afară etc., printre cei care acționează acum fiind „Enachi Costandache vornic, Iordache Costache vistieriu, Ilie Costache spatar, Sandul Sturdza paharnic, Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18 boieri”. Ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împlinit dorința. Toată ceremonia s-a desfășurat după tipicul bisericesc. L-au botezat Pimen care înseamnă Păstor și i-au făcut cunoscut că va păstori luminat mulțime de suflete, că Dumnezeu cunoaște suferința și răbdarea sa prin care va cuceri Împărăția cerească și că semnul trecerii lui la Domnul va fi când se va vindeca. Au lăsat aprinsă o lumânare despre care au spus că va arde neîncetat 40 de zile iar părul său tuns îl vor depune în biserică deasupra
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]