7,239 matches
-
populațiile acestea carpato-danubiano-pontice nu s-au trezit, nu s-au dezmeticit, nu-și dau seama că sînt, în continuare, duse de nas? Răspunsul îl au tot manipulatorii. Eu știu bine că au de-a face, încă multă vreme de-acum încolo, cu soiul de profitabil melanj: ignoranță, obediență, lehamite, șiretenie, atît de operativ în durată pentru individul de-aici, de la răscrucea imperiilor. De care însă nici o forță politică tradițională românească nu s-a servit cu atîta cinică îndemînare. Dar... să vedem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jumătatea de secol comunist, a alterat iremediabil fibra profundă a unei structuri latine ce merita, într-o Europă normală, o cu totul altă soartă. Cîteva bune generații, trecute prin sinistrul malaxor al celor trei dictaturi roșii (voi numi-o mai încolo pe a treia, după cele ale primitiv-dogmaticilor Dej și Ceaușescu), au căpătat reflexe care nu mai au nimic din cele, naturale, ale națiunii ce s-a constituit prin voința unor minți românești luminate. De unde și durerosul paradox al însușirii de către
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
două arte, știe prea bine ce înseamnă să treacă de la una la alta. Cele două ființe, sălășluind sub același acoperămînt, sînt două persoane extrem de simandicoase, care, ca Voltaire cu bunul Dumnezeu, se salută, dar nu-și vorbesc. Limbile sînt diferite. Încolo, oamenii picturii și ai scrisului se întîlnesc într-un spațiu pe care și-l vor cît mai edenic, întîlnirile acestea fiind realmente profitabile. "Spectacolele de sunet și lumină" de pe stadioane, găunoase ele însele, traduceau, involuntar, găunoșenia naționalismului ceaușist. Se-ntîlneau, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
subvenționate ca urmare a măsurilor deja luate și lucrează în profit. Se prevede că prin integrarea principalelor mine de lignit în costurile centralelor, sub forma "complexelor energetice" dezavantajul captivității să fie anulat, iar producătorul de energie va putea de aici încolo să optimizeze costurile producției de lignit conform necesarului de resurse energetice competitive. Aceasta reprezintă și o atitudine pozitivă față de investitorii în utilități publice de a participa la aceste complexe energetice în procesul de privatizare. Asemenea structuri integrate bazate pe lignit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
mi l-a propus în urmă cu mulți ani, cu generozitate. Un cuvânt special de mulțumire merge către cel mai critic cititor al manuscrisului, Sorin Alexandrescu, cu care împărtășesc fidelitatea față de text și interesul pentru imaginea de artă. De aici încolo începe drumul din oglinda imaginarului, așa cum l-am parcurs la început și cum îl pot oferi la rândul meu cititorilor acestei cărți. Speculum Teorii moderne ale imaginarului (câteva repere) Elemente teoretice pentru antropologia puterii Deși oferă un material de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
încât gândirea a fost luată ea însăși ca o practică ce trebuie acreditată; ceea ce a atras după sine invenția unor modalități de "gândire asupra gândirii" luate ca valabile în mod necondiționat, adică socotite a priori și necesare. Iar de acum încolo, tocmai aceste modalități devin, pentru cunoașterea și recunoașterea unităților de viață umane, elemente propriu-zis a priori, adică anterioare tuturor celorlalte, fiindu-le, cumva, constitutive. Faptul acesta reprezintă un veritabil "eveniment istoric", fiindcă însăși unitatea de viață omenească a intrat într-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Altul său printr-o recunoaștere continuă a necunoașterii sale". E drept, ceea ce spun acum despre aceste două concepte se află în limitele constrângătoare ale gândirii autorizate, formale, autonome. Aceste două "reguli de definire" ale gândirii vor funcționa, totuși, de aici încolo, cel puțin în pregătirea "descriptivă" a operării primei reducții, cea judicativă a dictaturii judicativului, precum și în operarea ca atare a acesteia. Îndreptățirea lor va fi căpătată ca pentru tot ce servește drept element prim al unei rostiri, potrivit regulilor judicative
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anume pentru cele propriu-zis științifice. Scenariul alcătuit din cele patru operații (percepția, amintirea, experiența și principiul) doar pune la dispoziția gândirii discursive (dianoia) principiile (premisele) de la care aceasta poate porni pentru a ajunge la noi adevăruri (cunoștințe veritabile). De aici încolo, principala problemă este aceea a corectitudinii gândirii. Dar nu în sensul unei verificări post factum a cunoștințelor, deși o asemenea sarcină trebuie asumată dinspre acest principiu (al corectitudinii), ci în sensul constituirii ca atare a cunoștinței veritabile. 3.1.2
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de vedere formal, pentru judecată și a fost consemnat în demersul anterior este valabil și pentru raționament. Următoarea etapă operațională, în căutarea mediului, de fapt, în construcția silogismului, se va referi tot la judecata finală a acestuia. Dar de acum încolo, trebuie stabilită poziția mediului în premise, după tipul de judecată de predicație al concluziei (al judecății finale). c) Stabilirea tipului de relație dintre S și P (termeni ai judecății finale). Această relație poate fi, de exemplu, universală sau poate fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proiectului critic. Până atunci, însă, trebuie să observăm, încă o dată, că principalele sensuri judicativ-constitutive se află în funcțiune la Kant, cel puțin în orizontul constituirii cunoștinței veritabile, prefigurat până aici, dar a cărui dezvăluire (reconstrucție) reprezintă sarcina demersului de aici încolo. Sensurile în discuție pot fi cel mai clar sesizate, cumpănite, evaluate etc. în însăși structura logicii transcendentale, mai cu seamă în sensul de analitică transcendentală și în cel de dialectică transcendentală, precizate, amândouă, mai sus, dar redeschise, în vederea unei noi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o cale de operare a reducției la timp. Sesizăm că prioritatea fenomenologică a lui Heidegger este "analiza pregătitoare" a Dasein-ului, că prin aceasta este scoasă la iveală (constituită) însăși ființa acestuia ca timp. Știm, de asemenea, că abia de aici încolo ar fi posibilă o ontologie ca atare, care să se ocupe cu "adevărul ființei". Dar nu este posibilă nici măcar prima operație, aceea a scoaterii la iveală a ființei Dasein-ului ca timp (sarcina analizei pregătitoare), fără reducția la verb. De aceea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate) fi P", "S este (în mod necesar/contingent) P" etc. Aceste două elemente noi verbul a fi și timpul definesc aspectul alethic al judecății. Ele dau conținut adevărului formal, care va fi reprezentativ pentru toate ipostazele discursului, de aici încolo; regula proprie acestuia este aceea a corespondenței. Adevărul sau falsitatea unei judecăți (enunțare, logos apophantikos) vor fi determinate de timp: el constituie valoarea de adevăr; mai mult, acesta devine esențial pentru orice formă, ipostază etc. a discursului (temei pentru orice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a logos-ului. Pe de o parte, așadar, prin structura originară S P avem de gândit două funcțiuni "logice", subiectul și predicatul, iar pe de alta, prin elementul alethic, avem de gândit verbul a fi (luăm forma "este", de acum încolo, care corespunde tematizărilor pe linia tradiției a acestei probleme) și timpul. Judecata desigur, și dictatura judicativului -, ca unitate originară a logicului și ca act constitutiv, are în structura sa "noematică": subiectul și predicatul, verbul și timpul. Acești termeni "operează" judicativ
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie ceva mai bine determinat decât fusese anterior; devine substrat pentru ceea ce va indica predicatul judecății. Intensificarea determinațiilor subiectului în sens exclusiv ontologic reprezintă "fenomenul" survenit în urmarea atemporalizării subiectului judecății (subiectului logic). Acesta, așadar, va fi gândit de aici încolo ca reprezentând un substrat pentru fel de fel de însușiri (determinații) indicate prin predicat; desigur, toate acestea sunt cu putință numai înlăuntrul structurii formale a judecății. Atemporalizarea, paradoxal, intensifică determinația pe care subiectul o căpătase tocmai prin intervenția timpului. Dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
câteva observații mai generale. Și prima dintre ele se referă la faptul că, odată petrecută reformalizarea logos-ului, devine firească reatribuirea aspectului formal nu doar judecății, ci judicativului însuși; desigur, și până acum am procedat la fel, însă de acum încolo "judecata" ca formă logică pierde din semnificație, "propoziția" (mai bine zis, enunțarea) fiind cu mult mai semnificativă; însă este vorba despre propoziția (enunțarea) ca element al judicativului, încărcată cu sensurile cunoscute ale dictaturii judicativului și cu sensurile noi provenite din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezentului verbului), ființa ființării (prezentuirea ca chemare a trecutului verbului) și ființa (prezentuirea ca survenire a viitorului verbului), adică "variabilele" timporizate ale verbului, prin care este pus în lumină fenomenul în-ființării. Operarea reducției judicative trebuie să țină seama, de aici încolo, de fenomenul reformalizării logos-ului, îndeosebi de operația de transfer, așa cum a fost înțeleasă mai sus. 4.9. Fenomenul în-ființării Problema reflexivității temporale a ființării deschise către Celălalt era desfășurată prin patru întrebări: 1) De ce timpul este ființare? 2) Care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de "calitate anume" a unei substanțe prime, sensul de fel-de-a-fi-"așa" al subiectului, el însuși fapt-de-a- fi-"acesta". Abia acum avem împlinită relația judicativă S P; abia acum, prin "donația" de sens ontologic celor două "poziții" originar "logice". De acum încolo, filosofia se va mișca în raza problemelor, chestiunilor, aporiilor, paradoxurilor, ideilor, teoriilor, viziunilor care pun în aceeași "poziție": a) pe de o parte, sensul de substrat și sensul de substanță primă, pe lângă funcțiunea propriu-zis logică, pentru subiect; b) pe de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție pentru a deveni cu putință o veritabilă de-constituire a dictaturii judicativului și, în continuare, o cale către concept, ale cărei coordonate nu pot fi acum nici măcar prejudecate. Lucrul, de aici încolo, adică dincolo de limitele reducției judicative a dictaturii judicativului, trebuie să se constituie după alte reguli decât cele puse în evidență până acum. Fi-ul trebuie lăsat să se spună (arate) pe sine așa cum se întâmplă cu fiecare "lucru" în sensul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au reușit În mod efectiv să elimine orice sens al experienței trăite. În noua schemă a lucrurilor, tot ce era important era locația și mișcarea. „Dați-mi extensie și mișcare”, a exclamat Descartes și „voi reconstrui universul”21. De aici Încolo, Însăși ideea de loc a pierdut teren și eventual a dispărut din discuțiile intelectuale, fiind Înlocuită de noțiunea de locație și mai apoi punct. Un loc era numai o locație sau poziție sau punct de referință Între alte locații, poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
curentă spre finalul secolului al XIX-lea. Oameni de știință și ingineri lucrau În noul domeniu al termodinamicii, măsurând energia produsă, energia consumată și entropia În mașini. Ei au redefinit eficiența, transformând-o Într-un parametru pur mecanic. De acum Încolo, eficiența va fi considerată ca produsul maxim care poate fi obținut Într-un timp minim, cu o forță de muncă, o energie și un capital minime. Noua definiție a eficienței a migrat rapid de pe bancul de Încercare al mașinilor, În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care îl deține Zosin în istoria psihiatriei românești. El este cel dintâi psihiatru specialist practician care, la noi, corelează psihiatria cu un sistem filozofic social. Evoluția ulterioară a psihiatriei românești a resimțit această conjunctură. Această perspectivă a caracterizat, de la Zosin încolo, Școala ieșeană de psihiatrie. BIBLIOGRAFIE 1. Zosin P., Lamarc, despre influența împrejurărilor asupra acțiunilor și deprinderilor animalelor, București, 1893, p. 78. 2. Zosin P., Elisée, Ralus, Idealul Tinerimii, M. Bartholo viitorul științei (traducere), București, 1895, p. 31. 3. Zosin P.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima încercare de asalt utopic se adresează irealității! ca orbul care pășește pe treapta următoare, imaginară și inexistentă, a unei scări care calcă deasupra neantului. Prin acest ultim act aberativ dovada instaurării dincolo de haos a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ceva... Nevastă-mea mi-a spus că săptămîna viitoare sînt alegerile de partid la ei... și ea vrea să fie în comitet... mai departe... Securistul: S-a făcut... nici o grijă. Și, dragă, nu-ți mai pune atîtea întrebări... Dă-le încolo! Sau dacă te-nghesuie și nu mai poți, fii atent la răspunsuri... Răspunsurile contează... Costache: Da... lăsați... le aranjez eu... (chițcăind a rîs)... am și eu tehnica mea... și simt că dă rezultate..., deja, serios, simt eu că sînt altul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nehotărîre, părinte... Preotul: (nedumerit) Da... sînt atîtea boli...! Cum îl chema? Octav: Octav... așa îl chema... Preotul: Dumnezeu să-l ierte... Donose, mai ai tămîie în candelă? Dă-i foc! Costache: (îl trage deoparte pe Octav) Hai, zău, las-o-ncolo, n-are nici un haz chestia asta... Marieta: (de asemenea cu discreție) Păi dacă eu îți spun că tu nu ești normal! Matei: Lasă-l, soro, să se distreze și el...! Preotul: Vină de ține aghiasmatarul... să am mîinile libere...! Groparul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei îneca în „marea” păcatului. Patimile nu sunt rele în sine; ele pot deveni bune, dacă li se dă o întrebuințare inspirată. Pentru Sf. Vasile, antiteza dintre monahism și lumea profană a jucat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]