7,853 matches
-
români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români, 2 unguri și 4 țigani) din care 281 erau ortodocși, 1 reformat și 42 baptiști 2002: 264 locuitori 2011: 244 locuitori 2016: 107 case, 263 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki>
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
Prundu este un sat în comuna Lunca din județul Teleorman, Muntenia, România. Etimologic vorbind “rudar” este cel care scoate aur din gârle. Astfel de împrejurări ofereau râurile țării noastre cu multe secole în urmă. Rudarii nu recunosc a fi rromi (țigani), dar nici români. Ei doresc să li se spună rudari considerând acest cuvânt că pe o emblemă. Patria lor este pădurea, lucru care ar explica de ce din căutători de aur pe albia râurilor au ajuns lucrători în lemn, lucrul acesta
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
turci, sătul se va deopula după anul 1877, odată cu emigrarea acestora. Din fericire, statul român va coloniză populația românească în localitate, astfel peste ani avem pentru satul Florești o populație de 330 de locuitori de origine română și 22 de țigani creștini. În anul 1897, în Florești se ridică o școală mixtă. Biserică ce poartă hramul "Acoperământul Maicii Domnului" este fondată la inițiativa unei rusoaice din satul "Geaferca Rusă", în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Florești, Tulcea () [Corola-website/Science/301838_a_303167]
-
consolidare și reconstrucție sunt încheiate iar soarta ctitoriei brâncovenești de la Bordești depinde de Episcopia Buzăului și, mai ales, de voința politică locală. Ctitoria căpitanului Mănăilă a însemnat pentru foștii moșneni bordeșteni certitudinea aservirii lor precum și începutul unei continuuie conviețuiri cu țiganii, foști robi, azi dezrădăcinați, fără să-și mai (re)cunoască originile sau limba. Mănăstirea Bordești a adus școala pe aceste locuri cu mult înaintea laicilor Regulamente sau Reforme. Pictura lui Pârvu Mutu a făcut faimos numele de Bordești, în cercurile
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
a donat mănăstirii Barnovschi din Iași o importantă parte din pământurile lor "...pentru iertarea păcatelor noastre și ale urmașilor noștri", pământuri care se aflau pe moșia Tăcmăneștilor. Tot din acest an, au fost aduse de către călugări și câteva sălașe de țigani robi, care au fost stabilite la marginea satului Bârzești și care poartă și astăzi numele de "Bârzeștii mănăstirii" sau "Bârzești-Barnovschi" și care "cotună" este locuită într-o mare proporție de urmașii acelor țigani robi.La aprox. 1,5 km.sud
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
aduse de către călugări și câteva sălașe de țigani robi, care au fost stabilite la marginea satului Bârzești și care poartă și astăzi numele de "Bârzeștii mănăstirii" sau "Bârzești-Barnovschi" și care "cotună" este locuită într-o mare proporție de urmașii acelor țigani robi.La aprox. 1,5 km.sud de Bârzești, foarte aproape de Tăcmănești, s-a înființat și un cătun cu clăcașii români ai mănăstirii, căruia i s-a dat numele de "Călugăreni", unde a fost construită și biserica. Cu timpul, s-
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
le ia o fată din satul lor” . Ei se ațin și pretind vin, să bea și să le treacă ciuda,-„Damele”, în ajunul Anului Nou, flăcăii din sat, se îmbrăcau cu haine ce întruchipau diferite personaje( babă, moșneg, vornic, drac, țigan, haiduci, etc.) unii cu măști pe față, iar alții îmbrăcați frumos, care purtau coifuri cu oglinzi și canafuri colorate. Astfel echipați și cu muzică mergeau prin sat mai ales pe la casele cu fete de măritat cu „vălăretul”. La orice petrecere
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
hrănească familiile lor. Cu accente de telenovelă, s-a perecut în preajma schitului Căpușneni între anii 1841-1846. Între conducerea schitului, reprezentată de egumenul Chiril, apoi de Teodor și paharnicul Neculai Jora din Suceveni, dăinuie de câțiva ani un conflict încrâncenat. Un țigan, Marin de la schit răpește pe Sofica, țiganca roabă a lui Jora, și fără încuviințarea acestuia, dar cu asumarea întregii răspunderi de către părintele Pimen de la schit, preotul Ștefanache Giușcă îi cunună la biserica din Vlădești. Boierul, sprijinindu-se pe o dispoziție
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Jora, și fără încuviințarea acestuia, dar cu asumarea întregii răspunderi de către părintele Pimen de la schit, preotul Ștefanache Giușcă îi cunună la biserica din Vlădești. Boierul, sprijinindu-se pe o dispoziție mai veche, pretinde schitului să i se înapoieze țiganca împreună cu țiganul. Egumenul refuză hotărât, acceptând doar să restitue în locul Soficăi o altă țigancă. Toate organele de stat, judecătorești, polițienești și religioase sunt alertate de paharnic. Până la urmă instanța judecătorească hotărăște înapoiera țigăncii. Țiganul fuge de la schit la țiganca aflată acum la
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
pretinde schitului să i se înapoieze țiganca împreună cu țiganul. Egumenul refuză hotărât, acceptând doar să restitue în locul Soficăi o altă țigancă. Toate organele de stat, judecătorești, polițienești și religioase sunt alertate de paharnic. Până la urmă instanța judecătorească hotărăște înapoiera țigăncii. Țiganul fuge de la schit la țiganca aflată acum la curtea boierului, la Suceveni. După cinci ani, năucit de conflict și de consumul de nervi, Neculai Jora moare, nu înainte de a lăsa cu limbă de moarte dorința lui nestrămutată de a fi
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
și Valea Beciului. Zona nu a fost nicidecum săracă; aici au avut domenii întinse fanarioți precum Soutzo, Bogdan, Goleanu etc. Și cum pământurile trebuiau trudite, iar forța de muncă era restrânsă, au ajuns să se stabilească aici în primul rând țigani. Soarta acestora s-a schimbat în bine în urma hotărârii luate de de către Constantin Mavrocordat care, la 5 august 1746, a abolit robia. Toponimia locului este astfel strâns legată de acest moment istoric: robii țigani, adunați sub un brad înalt din
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
se stabilească aici în primul rând țigani. Soarta acestora s-a schimbat în bine în urma hotărârii luate de de către Constantin Mavrocordat care, la 5 august 1746, a abolit robia. Toponimia locului este astfel strâns legată de acest moment istoric: robii țigani, adunați sub un brad înalt din prejma bisericii au primit vestea dezrobirii lor și de aici, numele localității de Slobozia Bradului (slobozire = eliberare). Comuna se află în partea de sud-est a Subcarpaților Vrancei, în zona de contact cu Câmpia Râmnicului
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
etnograf român. În anul 1930, populația satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
locuitori. După această dată, populația satului a intrat într-un declin continuu, datorită migrației la orașe, precum și a șporului natural negativ. Potrivit datelor recensământului din anul 2002, populația satului era de 3.014 locuitori, din care 2996 români, 14 rromi (țigani) și 4 maghiari. Conform datelor aceluiași recensământ, din totalul populației, 3006 locuitori s-au declarat ortodocși, 4 evanghelici, 3 reformați iar 1 s-a declarat baptist. Multe talente s-au nascut în această localitate. Personalitățile de aici s-au dedicat
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
la hotarul administrativ dintre comunele Baia, Bogdănești și Râșca. Cu timpul, omul a intrat în amonte, pe râul Râșca, formând localitatea Bogdănești și, odată cu Mănăstirea Râșca (1542), localitatea Râșca. La început, oamenii ce deserveau mănăstirea erau călugării, robii mănăstirești și țiganii care, pe măsura înmulțirii lor, a extinderii domeniului mănăstiresc și a defrișărilor, părăsesc incinta mănăstirii, formând satul Râșca. Acesta s-a dezvoltat treptat, iar numărul locuitorilor s-a amplificat și datorită venirii unor transilvăneni (în 1699) și bucovineni (în 1774
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
găsește în stare de ruină. Situl respectiv, cu numele „La Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 589 greco-catolici, 146 mozaici, 20 ortodocși, 12 reformați ș.a.
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]
-
inițial era Zahner ) și bineînțeles daco-romani. De menționat că tentativele etnicilor rromi de a se așeza în Palilula au fost zădărnicite de-a lungul timpului prin referendumuri locale, totuși au fost acceptați să se așeze la periferiile satului foarte puțini țigani nevorbitori de limba rromani care au trecut drept "români mai bruneți". În prezent satul aparține Comunei Bucovăț dar în trecut a aparținut o perioadă de Comuna Podari și o altă perioadă a fost singur. Se preconizează că în anul 2012
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]
-
s-a numit Lipovu Ungureni, în prezent, alias Satul Vechi. Cei ce s-au orientat pentru această poziție au fost românii de prin satele învecinate, cu precădere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857 a fost edificată clădirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul „Sf. Mucenic Dimitrie și Arhanghel Ștefan”. În urma reformei agrare din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498 ha. În războiul
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
și de ucenici, dar și a deplasării tinerilor, izgoniți de relațiile de producție socialiste din agricultura colectivistă către industria de construcții, transporturi, petrolieră și minieră, populația s-a redus ajungând în anul 1977 la 3757 locuitori, dintre care 559 erau țigani, adăpostiți în 1153 de locuințe. Până în anul 1989 sporul de natalitate datorat țiganilor era de +30 - +20 %. După revoluție, comuna are o populație îmbătrânită. Plecarea tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
socialiste din agricultura colectivistă către industria de construcții, transporturi, petrolieră și minieră, populația s-a redus ajungând în anul 1977 la 3757 locuitori, dintre care 559 erau țigani, adăpostiți în 1153 de locuințe. Până în anul 1989 sporul de natalitate datorat țiganilor era de +30 - +20 %. După revoluție, comuna are o populație îmbătrânită. Plecarea tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns în anul 2004 la 3260 locuitori, iar in anul 2006 la 2917 locuitori
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
ajungând în anul 1977 la 3757 locuitori, dintre care 559 erau țigani, adăpostiți în 1153 de locuințe. Până în anul 1989 sporul de natalitate datorat țiganilor era de +30 - +20 %. După revoluție, comuna are o populație îmbătrânită. Plecarea tinerilor, în majoritate țigani, în țările europene se reflectă în descreșterea populației care a ajuns în anul 2004 la 3260 locuitori, iar in anul 2006 la 2917 locuitori. Subsolul comunei evidențiează prezența unor mari depozite de nisipuri sub 3 mm, argilă, dar și gaze
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
La recensământul din 2002 avea o populație de 4157 locuitori. Localitatea a intrat în atenția publicului în aprilie 1991 când s-a produs un conflict interetnic între români și romi după ce un tânăr român fusese înjunghiat și ucis de către un țigan ursar. 18 case ale romilor au fost incediate, locuitorii acestora refugiindu-se în Bolintin-Vale.
Bolintin-Deal, Giurgiu () [Corola-website/Science/300424_a_301753]
-
40253 Ca organizare administrativă Budieni este parte a comunei Scoarță, județ Gorj Cod SIRUTA : 81898 Populație Populația actuala nu poate fi foarte precis definită ca număr și structura. Ea este inclusă în totalul alcătuit din cei 4300 de români, 754 țigani rromi și 2 unguri anunțați de către primăria actualei structuri orhganizatorice Scoarță. Dacă ar fi să luăm în considerație comasările succesive după desființarea și ulterior reînființarea comunei Scoarță alipita cu Copacioasa și apoi cu Bobu și Budieni, atunci am putea deduce
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau blănuri de oaie. Vitele stăteau în ocoale sau în staul, după averea fiecăruia. La răsărit de sat, către nord față de sediul fostului CAP, au existat, până spre 1960 ,bordeiele țiganilor, ale căror urme se mai văd și acum. Între timp, foștii minoritari tind să devină majoritari. Popa Ion, fiul și urmașul popii Dinu, a fost ginerele lui Ion Iordache Geică și a învățat carte slavonescă la Dii, Vidinul de azi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
o parte din pământul sau mănăstirii Strâmba. Pământurile lui Dragotă se găseau în satul Izvor, unde locuia și el, actualul sat Izvoarele. Broșteni - Radu Șerban, la 29 septembrie 1608, confirmă lui Mircea Armoș și soției sale Neacșa, stăpânire peste un țigan și fiul său, cumpărați de la Voica din Broșteni cu 1200 asprii. • Sărdănești - La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]