9,186 matches
-
și respectiv Zooigienă, deci fără relații prea strânse cu Morfopatologia. CarpCărare Mihai și-a ales ca temă Contribuții la morfopatologia clostridiozelor viscerale la animale, iar Ciudin Elena: Contribuții la studiul morfopatologic al unor fuzariotoxicoze la animale. Ambele probleme erau de actualitate și În relație atât cu formarea lor de bază cât și cu specialitatea conducătorului de doctorat. Tezele au fost finalizate În 1987, când, fiind țintuit la pat pentru fracturarea rotulei drepte, am putut stărui asupra lor susținându-se În aceeași
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și până la ultima (în vara anului 1990, după mineriade, când am fost împreună la un meci de fotbal, Ceahlăul Tighina Bender, țin minte). Îl vedeam mai des în 1988-89, în serile când, după ce mergeam la cantina liceului, vă vizitam, ascultam "Actualitatea românească" și priveam partidele de șah pe care le jucați împreună sau mă uitam prin cărți. Poate ar fi trebuit să mă rușinez că veneam prea des, însă am avut multe de învățat, ca martor tăcut al acelor seri deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și acum: la zece ani, o dată, simt nevoia să-l recitesc pe Eminescu integral și fiecare nouă lectură este o aventură uimitoare; îl recitesc pe Eminescu surprins de fiecare dată, cu senzația descoperirii unui autor total necunoscut. Ați readus în actualitate, cu succes, forme ale poeziei trubadurești, s-a zis chiar că ați reinventat lirismul. Credeți că trubadurii mai pot fi luați în serios în acest veac schimonosit? După proletcultism, poeți ca Sorescu, Alexandru, Gheorghe și chiar Nichita Stănescu într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tinerii critici, care, comentând câte o carte, se trădează rapid că nu au recunoscut aluziile, trimiterile oblice, reminiscențele topite în ea. E aproape amuzant, adică trist. Dintotdeauna, în literatură au existat scriitori gonflați. Credeți că există asemenea autori și în actualitatea imediată? Sigur că există, dar nu vreau să exemplific, ei sunt la vedere. O cultură matură își cerne valorile în timp și dacă nu se rătăcește complet. Așa că și actualii beneficiari ai unor conjuncturi extraliterare favorabile vor fi aduși, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decât la critica propriu-zisă, analitică, al cărei rol începe de-abia după ce cea normativă și-a făcut datoria. În culturile mari, critică nu ocupă locul de prim-plan pe care îl ocupă la noi, mai ales prin genurile ei de actualitate: cronica literară, recenzia, critica de întâmpinare în sens larg. La noi, însă, ea a jucat (și joacă în continuare) un rol esențial. Pe de-o parte, datorită necesității pe care o resimte cultura noastră, a unei "locomotive" care să tragă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dator, are datoria sacră, de a munci pentru ridicarea Partidului. Nimeni nu trebuie să urmărească a fi înaintat în grad decât după merite”. Discuțiile nu s-au rezumat, însă, numai la îndemnuri. Au abordat și alte teme sensibile ce priveau actualitatea. De la situația economică dezastuoasă a țării la penuria de materii prime în ateliere, de la criteriile de primire în rândul Partidului, la problema recunoașterii studiilor angajaților (chiar dacă numeroase documente școlare au fost distruse în timpul războiului), de la problemele legate de aprovizionarea cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
tine. * Până și nevăzătorii consideră că negrul nu e alb. * Trăind printre noi, politicienii noștri par de pe altă lume. * Există și ciobani care îi apără pe lupi împotriva oilor. * „Se fură ca-n codru” nu mai e o zicere de actualitate, pentru că la noi s-a furat și codrul. * Unii preferă călătoria cu avionul, fiindcă acesta este do12 * Nu urcușurile sunt grele, puterile sunt slabe. Nu există elevi slabi la învățătură, există elevi tari la lene. * Între catedră și bancă există
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
astăzi, un model ales de dăruire, de patos pentru limba. Este fără îndoială primul învățător care a înțeles ce mare taină e cuvântul. Analizând caietele sale de însemnări pedagogice, constatăm lucruri care ar putea să ne mire prin evidență lor actualitate: Creangă își centră activitatea pe elevi antrenându-i în spiritul metodelor active într-o învățare efectivă dirijata. El aplică încă de pe atunci procedee de învătământ diferențiat și individualizat, ținând seama că există particularități psihofizice ce produc decalaje de învățare, dar
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în ce spuneau, grija de a nu „greși“, dar ne câștigau întotdeauna prin faptul că nu foloseau limba de lemn a epocii. Iar câteodată lăsau la o parte prudența și își îngăduiau mici libertăți, aluzii critice, în fond benigne, la actualitate, sau lansau doar savu roase vorbe de spirit care și acestea șocau, stârneau vâlvă, contrastând cu stilul înțepenit, posomorât și mereu previzibil al discursurilor epocii. Îmi amintesc ce succes a repurtat Victor Eftimiu la o întâlnire cu studenții filologi, când
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să aplice tot mai pronunțat unele scheme ideologice îndatorate con vin gerilor sale politice de stânga. Cel mai interesant volum dintre cele trei este ultimul, cel din 1988, cu o bogată secțiune în care sunt adunate contribuțiile de cronicar al actualității literare ale lui George Ivașcu, din deceniul al patrulea. Tânărul Ivașcu prac tica atunci ceea ce mai târziu s-a numit critică de întâmpinare, comen tând volume nou apărute ale unor tineri sau mai puțin tineri autori din epocă, precum Anton
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Ludicul, histrionismul inteligent le însoțeau totdeauna manifestările în acea perioadă care încă era pentru ei, sufletește, aceea a adolescenței romantice. Arta seducătorului Într-un articol publicat demult, cred că pe la începutul anilor ’60, evocam situația ideală a unui critic al actualității literare care nu-i cunoaște personal pe autorii despre care scrie. El îi poate comenta astfel, spuneam, în deplină libertate de spirit, neconturbat în actul judecării estetice de imaginea lor umană. Nu-l numeam în articol pe criticul în cauză
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
financiară și socială a celor doi frați Machiavelli. Speranțele pe care Niccolò le-a avut pentru el însuși și pentru fratele lui în ianuarie 1515 nu au fost niciodată realizate. Angajarea lui Niccolò la familia Medici nu mai era de actualitate și nici cea a lui Totto. Lucrarea Principele, considerată că cerere de angajare, nu a avut succes. Aceste noi documente notariale, precum scrisorile către nepotul său Vernacci, arată că pentru Machiavelli a fost o perioadă în care încerca să salveze
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
aberație). S-au scris și s-au publicat numeroase tomuri de exegeză, de cea mai bună calitate, datorate în principal tinerilor, care au dorit (doresc) să se lămurească ei înșiși în privința locului și rostului lui Eminescu în literatura română, în actualitatea politică actuală nu mai puțin. Cineva ar putea să se întrebe, în aceste împrejurări, ce ar mai fi de făcut și, deopotrivă, de ce am continua să ne preocupe opera și viața unui autor în legătură cu care s-a spus aproape totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
programul de abordare epică (e fără îndoială, epică) a subiectului. Iar subiectul nu este, în ciuda tuturor aparențelor, viața personală a lui Mihai Eminescu, ci mitul creat în jurul lui, pe care diversele orientări politice, de-a lungul istoriei noastre contemporane, până în actualitatea imediată, de altfel, au căutat să-l confiște în beneficiul imaginii pe care voiau s-o ofere și pe care scontau în consolidarea popularității, solicitând atașamentul afectiv al publicului iubitor, necondiționat, al poetului. Așa încât, Florina Ilis are perspectiva unor vieți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sa nu este o poveste, ci un comentariu epic, datorat cuiva care ia distanța cuvenită față de timp și de istorie, stând însă față în față cu personajul său, ca individ, în timpii revoluți din care vrea să-l aducă în actualitate prin prisma unei aprecieri a mentalităților publicului de azi. Între timp, coloratura epică a evocărilor, e străbătută de o fină privire ironică, bonomă sau ranchiunoasă, întotdeauna însă capabilă a crea atmosferă credibilă și o conjunctură din care nu neapărat poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ioana Vasiloiu * Iulian Costache * Paul Iruc * Alexandru Dobrescu * Dan Mănucă * Adrian Dinu Rachieru * George Popa * Ioan Derșidan * Florin Oprescu * Cornel Munteanu * Sebastian Drăgulănescu * Răzvan Codrescu * George Ene * Rodica Marian FILOSOFIA CULTURII (Geta Deleanu) Publicistica lui Mihai Eminescu revine mereu în actualitate, diferiți cercetători, din varii generații, apropiindu-se de ea și căutând a puncta contribuțiile de originalitate pe care semnatarul atâtor articole risipite în paginile Curierului de Iași, dar mai cu seamă în cele ale Timpului, din București, le-a adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sarcina analizei pozițiilor diverșilor critici și istorici literari într-o succesiune a evoluției comentariilor specializate, evidențiind individualități interpretative și noutăți în abordarea subiectului, menite a oferi o imagine a lui Eminescu, mereu nuanțată sub imperiul investigațiilor efectuate constant din perspectiva actualității concret istorice, diferită în timp în funcție de schimbările mentalităților și a sensibilităților artistice din epocile succesive. Nici Iulian Costache nu-și propune să realizeze, iată, după mai bine de o jumătate de secol de la acea încercare, mai mult decât o "parcurgere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui Eminescu a angajat paradigme diferite și a traversat succesive orizonturi de așteptare, determinând o serie de repoziționări simbolice, dar și consacrarea unui consens larg, ce a devenit ulterior suport al mitului eminescian". Această negociere a imaginii scriitorului, din perspectiva actualității trebuie să țină seama și de o evoluție a perceperii publice a acestuia, are nevoie, cum demonstrează exegetul, de un preamblul teoretic în care să se stabilească coordonatele criteriului de evaluare, ținând seama de faptul că într-un fel a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unui tânăr cercetător, aplecat asupra fenomenului, în dorința de a-l înțelege mai înainte de orice posibilă judecată. Cartea aceasta se situează între reperele temeinice ale unei alte perspective de citire, de cercetare și apreciere a eminescului, în perspectiva opțiunilor secolului actualității. CAZUL PANAIT ISTRATI (Alexandru Dobrescu) Începând un amplu și ambițios serial editorial consacrat detractorilor lui Eminescu, polemic fără îndoială, cu demararea în 2002, Alexandru Dobrescu ne propune, iată, la cel de al treilea volum*, dosarul "scandalului de acum optzeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de atunci, a trecut o vreme, apoi a fost resuscitat, periodic, de alți indivizi, din alte generații, și în alte timpuri, parcă într-un carusel nesfârșit. E și aici, în nesfârșitele atacuri concentrice organizate împotriva lui Eminescu, semnul adevăratei lui actualități permanente. Antologia de texte pe care ne-o pune la dispoziție Alexandru Dobrescu, scoțându-le din rafturile prăfuite ale bibliotecilor, are darul de a ne arăta cât de susținută, de înverșunată și de parșivă, în fond, a fost, de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
OGLINZI PARALELE (Dan Mănucă) După un excelent eseu despre imaginarul poetic eminescian (Pelerinaj spre ființă, 1999), Dan Mănucă a continuat să rămână un atent observator al fenomenului eminescian, comentând ediții din opera acestuia, volume de exegeză datorate unor confrați din actualitatea imediată privind creația autorului Luceafărului, dar și abordând eseistic sau analitic punctual, diverse aspecte legate de tematica, de proble matica diversă a creației marelui poet, cum ar fi, de pildă, studiul comparativ Eminescu Lenau : Un bilanț negativ Eminescu și Lenau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminescologii noștri despre el sunt încredințat că ar muri subit". Și Dan Mănucă își continuă comentariul ironic: "De unde se vede că "jugul lui Eminescu" apasă greu pe umerii iconoclaștilor, cât și pe umerii idolatrilor, uniți, în nemurire, prin incurabilă ignoranță" (Actualitatea și "Jugul lui Eminescu"). Parcurgând sumarul actualului volum de studii al lui Dan Mănucă ești tentat să te oprești adesea asupra judecăților sale de valoare, luând aminte la punctele de vedere noi sau înnoitoare asupra uneia sau alteia dintre creațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a editării scrierilor lui Eminescu, vorbind despre cel de al șaselea volum din seria de Opere pe care o realizează aceasta la Editura Minerva, dar observațiile vizează întreaga muncă a editoarei, observând "întinsa cunoaștere a epocii", iar în ceea ce privește readucerea în actualitate a postumelor, Dan Mănucă atrage atenția asupra faptului că editoarea "le grupează după un criteriu" ce "contribuie la reconstituirea a ceea ce am putea numi stilul psihologic sau ideatic. Procedeul este acela al arheologului, care nu numai că nu neglijează contextul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
direcție productivă: "Poetul zice Adrian Dinu Rachieru vizitat de "gânduri uriașe", trăiește în proiecție cosmică; are instinct metafizic și deschidere spre arhetipal, caută mereu nemulțumit, incapabil de a se fixa idealitatea și muzicalitatea. Cunoaște tensiunea gândului, zborul, "eliberarea", plonjând în actualitate. Este vizionar, de o "seninătate abstractă" sau cutreierat de neliniștile unui spirit damnat". Și, în continuare: "stăpânea, precum puțini, "cunoașterea trecutului românesc" și așeza [...] faptele mărunte, trecătoare, în "maiestuoasa curgere a dezvoltărilor istorice". Iubea ritmul organic, nu febra salturilor; cinstea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la textul scrierilor eminesciene, la contextul producerii lor, "încercând a desluși credibil omul și epoca", pentru a ajunge la un Eminescu "eliberat de clișee, ieșit din staza religioasă", el trebuind să intereseze azi "ca scriitor viu", ca prezență "dinamică" în actualitatea literară". Întrebarea, deloc retorică: Ce facem cu/din Eminescu?, pe care o pune, necesită, totuși, răspuns: Acceptăm, împăcați cu ideea, un Eminescu istovit și o eminescologie blazată, neputincioasă, în retragere muzeistică? Cultivăm, "protejându-i" imaginea, caravana unui Eminescu ritualizat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]