36,992 matches
-
PNASC prevăzute la alin. (2) , MMAP actualizează și revizuiește periodic, cel mai devreme la fiecare 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei strategii și prezentului plan de acțiune, obiectivele, direcțiile de acțiune/programele, precum și măsurile aferente, în vederea actualizării și eficientizării implementării acestora. Articolul 3 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, partea a III-a din Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și capitolul 4 - Adaptarea
HOTĂRÂRE nr. 1.010 din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287463]
-
Constituției române în proiectul de revizuire Iată de ce, deși Constituția României, legea supremă a statului, este documentul care definește structura fundamentală a societății românești, principiile după care se guvernează și drepturile cetățenilor săi, ca orice document viu, ea necesită actualizări periodice pentru a rămâne relevantă și eficientă în contextul schimbărilor sociale, politice și tehnologice. Din aceste motive, prezentul proiect de revizuire a Constituției României aduce o serie de schimbări semnificative, vizând o gamă largă de domenii, de la separația puterilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
român își întărește fundamentele pentru a se asigura că evoluțiile viitoare se vor înscrie într-o tradiție democratică consolidată și respectuoasă față de voința cetățeanului și supremația legii. Astfel, revizuirea articolelor 4 și 5 este mai mult decât o simplă actualizare textuală; ea reprezintă o afirmare a maturizării instituționale și o consolidare a structurii democratice a României, în acord cu dinamica societății și aspirațiile cetățenilor săi pentru o guvernare transparentă și eficientă. În acest proces de revizuire, România își reafirmă angajamentul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nu este doar un drept, ci și o obligație, atunci când acestea nu mai corespund realităților sau aspirațiilor cetățenilor. În acest sens, articolul 21 din Constituția României, care abordează dreptul la un proces echitabil, necesită o atenție deosebită și o actualizare la standardele europene contemporane. La actuala formulare a textului constituțional a alineatului (2) din art. 22 - „Nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.“ - a fost adăugat termenul de „experimental“, fapt
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în sistemul de justiție și va asigura că practicile medicale și științifice se vor desfășura cu respectarea demnității și drepturilor fundamentale ale fiecărui individ. În concluzie, revizuirea articolului 22 pentru a explica interdicția tratamentelor experimentale reprezintă un pas important în actualizarea și adaptarea Constituției României la valorile și principiile care guvernează societatea modernă. Aceasta va servi nu doar ca o garanție a respectării drepturilor individuale, ci și ca o platformă pentru dezvoltarea unui cadru legal mai robust în domeniul medical și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de judecată trebuie să creeze posibilități egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru argumentarea poziției fiecărei părți. Observăm că practica judiciară și evoluția normelor internaționale de protecție a drepturilor omului sugerează că este momentul pentru o actualizare a acestui text constituțional. Propunerile de revizuire a articolului 24 vizează îmbunătățirea accesului la justiție și garantarea unui proces echitabil prin trei adăugiri importante. Prima adăugire, alineatul (3), subliniază că dreptul la apărare poate fi exercitat direct sau prin intermediul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și imparțială. Prin această schimbare, Constituția ar deveni un document mai viu, mai adaptat realităților complexe ale lumii în care trăim și un garant mai puternic al drepturilor cetățenilor. Revizuirea articolului 27 alin. (3) nu este doar o chestiune de actualizare legală, ci și o declarație de principii, un angajament că România va continua să protejeze drepturile și libertățile nu doar ca o măsură de actualizare normativă, ci și ca o măsură de consolidare a încrederii populației în instituțiile care au
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
puternic al drepturilor cetățenilor. Revizuirea articolului 27 alin. (3) nu este doar o chestiune de actualizare legală, ci și o declarație de principii, un angajament că România va continua să protejeze drepturile și libertățile nu doar ca o măsură de actualizare normativă, ci și ca o măsură de consolidare a încrederii populației în instituțiile care au rolul de a apăra justiția și legalitatea. În final, modificarea propusă este o garanție că drepturile omului și principiile fundamentale ale democrației rămân ancorate în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
28 și adăugarea noilor alineate constituie o oportunitate de a consolida democrația și statul de drept în România. Este un pas necesar pentru a asigura că legislația țării reflectă și protejează valorile fundamentale ale societății în era informației. Prin această actualizare se va garanta că drepturile omului, în special dreptul la viață privată, sunt respectate și apărate cu fermitate. Această revizuire trebuie privită nu doar ca o necesitate legală, ci și ca un angajament etic față de cetățeni. Este esențial să
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
la schimbările tehnologice și sociale. În concluzie, revizuirea Constituției și adăugarea alineatelor (2), (3) și (4) la articolul 28 constituie o necesitate imperioasă pentru a asigura un echilibru între libertățile fundamentale și securitatea națională în conformitate cu normele democratice. Această actualizare legislativă va reflecta angajamentul României față de drepturile omului, adaptându-se la realitățile și provocările erei digitale. Astfel, această revizuire nu este doar o simplă actualizare a textului, ci și o reafirmare a angajamentului față de o societate democratică, modernă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un echilibru între libertățile fundamentale și securitatea națională în conformitate cu normele democratice. Această actualizare legislativă va reflecta angajamentul României față de drepturile omului, adaptându-se la realitățile și provocările erei digitale. Astfel, această revizuire nu este doar o simplă actualizare a textului, ci și o reafirmare a angajamentului față de o societate democratică, modernă și adaptată la noile tehnologii. Este un moment de cotitură în istoria constituțională a României, care va marca fără îndoială un pas înainte în consolidarea democrației
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
societății și să fie pregătit pentru provocările viitorului. În acest sens, adăugarea alineatelor (2), (3) și (4) la articolul 28 este un exemplu de progres legislativ care susține adaptabilitatea și sustenabilitatea sistemului juridic românesc în fața inovațiilor tehnologice. Prin această actualizare se urmăresc nu doar protejarea drepturilor individuale, ci și consolidarea încrederii populației în mecanismele de apărare a acestor drepturi. Este un semn de maturizare democratică și de înțelegere a faptului că securitatea națională și drepturile omului nu trebuie să fie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
mandate prin prezenta Constituție. În contextul actual sociopolitic, o discuție aprinsă a început să se contureze în jurul mecanismelor de numire în funcții publice, punctând necesitatea unei revizuiri a Constituției României, în special a textului articolului 116. Această necesitate de actualizare legislativă vine ca răspuns la cerințele de transparență și eficiență în administrația publică și la aspirațiile democratice ale societății. Subliniem că articolul 116 reglementează regimul juridic al funcționarilor publici, punând accent pe modul de numire și exercitare a funcțiilor publice
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pentru a include un alineat care limitează durata mandatelor în funcții publice numite, reînnoibile o singură dată, este un pas necesar spre o administrație publică dinamică și responsabilă. Limitarea mandatelor contribuie la prevenirea concentrării puterii, stimulează inovația și asigură o actualizare constantă a competențelor administrative. Această propunere de revizuire are potențialul de a transforma administrația publică, făcând-o mai adaptabilă și mai deschisă la schimbările care survin în societate. Stimulând astfel performanța și responsabilitatea, ne asigurăm că structurile publice nu doar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a răspunde noilor tipuri de litigii și provocări juridice ale secolului XXI. Aceasta presupune o viziune riguroasă asupra rolului justiției în societate și recunoașterea faptului că revizuirea alineatului (3) al articolului 124 din Constituție nu este doar o chestiune de actualizare textuală, ci de reafirmare a unui angajament față de principiile fundamentale ale justiției și, implicit, față de cetățean. Concluzionând, revizuirea alineatului (3) al articolului 124 din Constituția României nu reprezintă doar o necesitate juridică, ci și o cerință democratică. Acest
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de a proteja și consolida independența justiției în România. Acestea sunt fundamentale pentru un stat de drept funcțional, unde fiecare cetățean poate avea încredere că drepturile și libertățile sale sunt apărate de un sistem judiciar echitabil și imparțial. Revizuirea și actualizarea acestor alineate constituie un pas înainte spre realizarea unei justiții care nu doar că respectă principiile democratice, ci le și promovează activ în cadrul societății. Prin această reformă, România poate demonstra angajamentul său ferm către consolidarea unui stat de drept
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
bunurile proprietate publică sunt inalienabile, cu posibilitatea ca, în condițiile legii, acestea să fie date în folosința regiilor autonome, să fie concesionate, închiriate sau date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică, fără a menționa însă o periodicitate clară pentru actualizarea redevențelor aferente concesiunilor. Propunerea de revizuire a alineatului (4) vizează introducerea unui mecanism de actualizare a redevențelor pentru contractele de concesiune la fiecare cinci ani, în acord cu prețurile practicate în Uniunea Europeană, ceea ce ar putea să conducă la
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în folosința regiilor autonome, să fie concesionate, închiriate sau date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică, fără a menționa însă o periodicitate clară pentru actualizarea redevențelor aferente concesiunilor. Propunerea de revizuire a alineatului (4) vizează introducerea unui mecanism de actualizare a redevențelor pentru contractele de concesiune la fiecare cinci ani, în acord cu prețurile practicate în Uniunea Europeană, ceea ce ar putea să conducă la o mai bună reflectare a valorii reale a bunurilor concesionate și o mai mare eficiență
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a bunurilor concesionate și o mai mare eficiență în administrarea patrimoniului statului. Comparând această propunere cu reglementările actuale, observăm că revizuirea ar putea aduce mai multă claritate și predictibilitate în gestionarea proprietății publice. În prezent, lipsa unui termen fix pentru actualizarea redevențelor poate duce la situații în care statul român nu beneficiază de venituri adecvate la valoarea pieței pentru bunurile sale. De exemplu, în cazul unor contracte de concesiune de lungă durată, inflația și fluctuațiile pieței pot eroda semnificativ valoarea redevențelor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
adecvate la valoarea pieței pentru bunurile sale. De exemplu, în cazul unor contracte de concesiune de lungă durată, inflația și fluctuațiile pieței pot eroda semnificativ valoarea redevențelor inițiale. Un alt aspect relevant este alinierea la standardele europene. În Uniunea Europeană, actualizarea periodică a redevențelor este o practică comună, menită să asigure o concurență corectă și o valorificare optimă a bunurilor publice. Prin urmare, adoptarea unei astfel de măsuri în legislația românească la nivel constituțional va contribui la o mai bună integrare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
mai bine contextul european în care se încadrează această propunere de revizuire, este util să facem o comparație cu alte constituții europene. Când privim către modelele constituționale ale altor state membre UE, observăm că majoritatea dintre acestea au mecanisme de actualizare a redevențelor stabilite pentru bunurile concesionate, care asigură o adaptare la dinamica economică și la evoluția pieței. De exemplu, Constituția Germaniei prevede că bunurile federale trebuie administrate în interesul publicului, cu posibilitatea de a fi concesionate, dar cu obligativitatea unei
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reflecta condițiile de piață actuale. Similar, Franța are în legislația sa clauze care asigură că exploatarea resurselor naturale sau a bunurilor de interes public se face în concordanță cu principiile economiei de piață, iar contractele de concesiune sunt supuse unor actualizări periodice pentru a se asigura că statul obține un venit corect și echitabil. Prin contrast, în România, actuala formulare a articolului 136 din Constituție nu prevede un cadru explicit pentru actualizarea redevențelor, ceea ce poate duce la subevaluarea bunurilor concesionate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de piață, iar contractele de concesiune sunt supuse unor actualizări periodice pentru a se asigura că statul obține un venit corect și echitabil. Prin contrast, în România, actuala formulare a articolului 136 din Constituție nu prevede un cadru explicit pentru actualizarea redevențelor, ceea ce poate duce la subevaluarea bunurilor concesionate și la pierderi pentru bugetul statului. Având în vedere acest context, propunerea de revizuire a alineatului (4) al articolului 136 este nu doar binevenită, ci și necesară pentru a aduce legislația
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
participative. În lumina acestor considerente, revizuirea articolelor 148 și 149 din Constituția României se înscrie într-o tendință generală de adaptare a textelor constituționale la realitățile și dinamica relațiilor internaționale contemporane. În acest sens, revizuirea propusă contribuie la clarificarea și actualizarea poziției României în raport cu obligațiile și drepturile ce decurg din apartenența la organisme și alianțe internaționale. Această actualizare este necesară, întrucât relațiile internaționale nu sunt statice, iar tratatele și alianțele se pot modifica în timp, reflectând schimbări în echilibrul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de adaptare a textelor constituționale la realitățile și dinamica relațiilor internaționale contemporane. În acest sens, revizuirea propusă contribuie la clarificarea și actualizarea poziției României în raport cu obligațiile și drepturile ce decurg din apartenența la organisme și alianțe internaționale. Această actualizare este necesară, întrucât relațiile internaționale nu sunt statice, iar tratatele și alianțele se pot modifica în timp, reflectând schimbări în echilibrul de putere, interesele de securitate sau prioritățile economice. Prin urmare, este vital ca mecanismele constituționale să permită o adaptare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]