7,862 matches
-
fată nu mai este ce era cândva. "Odinioară, scrie cu nostalgie baroana d'Orval, când spuneai "domnișoară" te gândeai la o făptură drăgălașă, desăvârșită, blândă, sfioasă. Ochii săi mari, mereu plecați, nu îngăduiau decât rareori privirilor străine să pătrundă până în adâncul sufletului". Iată însă că s-a transformat într-o "făptură plină de viață, de hotărâre, de elan [...]. Dovedește o încredere care te descumpănește, o cutezanță cam prea masculină"17. Tânăra fată din zilele noastre, adaugă monseniorul Bolo, "vorbește într-un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
semne imperceptibile: o ușoară roșeață a feței, un tremur al degetelor, o cută ce-i brăzdează fruntea. Fata se închide într-o tăcere ostilă, încăpățânată. Și totuși, sub această tăcere clocotește "ca sub luciul domol al apei, încleștarea viețuitoarelor din adâncul mării, [...] viața submarină a sentimentelor tainice, a dorințelor și gândurilor care se dezmint și se înfruntă..". 124. Dorințe nemărturisite În acești ani de război, dorința este deopotrivă exaltată și reprimată, stridentă și înăbușită. Totul se petrece pe ascuns sau în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prima dată. Dürrfeld își adâncește privirea în cea a tinerei femei, iar tulburarea pe care o simte aceasta este atât de mare, încât se întoarce, simțind "împunsătura unei rușini adulterine". Vocea îi tremură în gât, iar "o altă voce din adâncul ființei îi spune că mâine va trebui să asiste la liturghia de dimineață"... În vreme ce Sofia, tatăl ei și dr. Dürrfeld vizitează salina, acel "imperiu alb-strălucitor al cavernelor boltite și culoarelor labirintice și al transepturilor înalte o anticatedrală răsturnată", inima tinerei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adevărat, iar șocul este teribil. "Încep să vină deportații, își amintește Simone de Beauvoir, și descoperim că nu știuserăm nimic"135. Acești oameni întorși din morți, își amintește Dominique Desanti, care făcuseră parte din Rezistență, depășiseră granița omenescului. Purtau "în adâncul cărnii lor ce are neamul omenesc mai josnic, mai sălbatic și mai sublim, ce rămâne atunci când spoiala este îndepărtată brutal". Toți "pendulau, în voia coșmarurilor nocturne și a tainicelor lor deliruri diurne. Erau apucați de porniri când voiau să moară
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ochi albaștri au o dimensiune hotărât ludică. De la petrecerile-surpriză la balurile mascate, de la picnicuri la excursiile la țară, Bab nu contenește să râdă, să glumească, să se joace cu "gașca simpatică și veselă"148 de prieteni, fete și băieți. În adâncul sufletului ei, Bab este, firește, o romantică. De ani de zile este îndrăgostită de un prieten din copilărie, André. Pe când erau doar doi puștani, cei doi se căsătoriseră "în joacă". Însă acum, când crescuse, Bab nutrește o năzuință nemărturisită: să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Ar zice: „Timpu-i de întocmit bilanțuri!” Să leăntocmim Dar vezi, puțin îmi pasă De țâfne, socoteli, dobânzi, arvună! Tot poezia viețiiăi mai frumoasă Ia să vedem balanțele cum sună!” — Este exploatare burghezoămoșierească, ziceau unii. Zicea și mama. Că ea, în adâncul ei, vorbindu-mi despre realitățile satului, se gândea la mine, la viitorul meu, la faptul că ceea ce își propusese tata să facă cu mine, nu mai era posibil. Eram orfan. Ce agonisise familia era aproape totul pierdut, că tata acumulase
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
așteptau deschiderea bisericii pentru că așa voiau ei să aștepte să-l vadă pe Moise. S-a deschis cu cinci minute înainte de ora două. Am observat, am intrat prima. N-am mai aflat timpul să mă închin creștinește. Am alergat spre adîncul bisericii, în dreapta altarului. Mi se spusese că e acolo, sau poate citisem undeva, sau poate că visasem și trebuia să fie. În orice caz acolo era. Și am avut două minute numai pentru mine și nu a mai existat nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
spre autobuzul care ne duce "acasă", adică la hotelul Samarkand, de unde plecasem în această escapadă matinală. Hotelul confortabilă și ultramodernă așezare este amplasat, în mod cît se poate de fericit, în albastra vecinătate a acelui impresionant Gur-Emir ce-nchide în adîncurile lui trupurile adormite ale dinastiei Timurizilor, în frunte cu Marele Șchiop. După masa copioasă mult prea copioasă! ce ni se oferă, Victorița, desăvîrșită gazdă a INTURIST-ului din Samarkand, își începe programul. Nu are rost să descriu minunile acestui oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
zarzăr ori salcâm, iarna, împărăția lupilor. Cam un an de zile, am trăit în această singurătate la care veneau carele pline cu saci și unde se aduceau poveștile spuse pe lângă focurile vetrelor dintre care. Când mă întorc cu gândul în adâncul anilor la acei blonzi moldoveni se pare că ar fi fost oameni din altă lume, vie și reală îmi apare lumea poveștilor auzite acolo. Jocurile mele, mai mult de unul singur, și cerul, iepurii, păsările cerului, scăldatul la iaz cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
convinsă că într-o zi ea va deveni celebra, cu frumusețea și talentul pe care-l avea, dar mai ales se consideră deosebit de inteligență și extrem de muncitoare pe deasupra. Se lungi pe canapea, ațintindu-și privirea către focul din sobă. În adâncul sufletului era tare mâhnita, se mustra singură că a intrat în jocul acesta nebunesc propus de Emil. Figură ei exprimă în clipa aceea un fel de gânditoare interiorizare. În ea erau în acel moment două ființe opuse: una ar fi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
durerii. Mă vlăgui Fără sa masor rimă Cuvântului chinuit de mușcătură condeiului. Că muzica ruptă din fructul oprit Al durerii. Să regăsesc calvarul În chipul pădurii În flăcări, că noaptea de vară Și păsările să creadă În strigatul reunit Din adâncul Omului de Flori.” Fructul oprit al durerii era Încă proaspăt. Se consumă și regenera la nici două săptămâni de la fatidica oră a zilei de 22.12.1986, cănd Sandu Malin Tăcu, fratele Alinei, pleca să caute ,,șoaptele aiurite ale durerii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
prin sânge că un cer etern Mi-a Întins cu mâna lent pe dedesubt Ochilor tăcerea mortului fratern Prea târziu Montagu, dar o ciudă-a naibii Uneltea-n tăcere drumul să-mi arăți Să plutim alături prin secrete albii În adâncul unei lungi singurătăți” Rămas În iureșul cântecelor tale de iubire, singurătate, revoltă; uneori ironie, alteori negre-negre-voi deveni susurul răsăritului de soare sau de asfințit de soare al unuia ce s-a numit și ți-a rămas prieten: Pentru că nimeni nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
te rog, vino! Da? Bine! Te așteptăm... Hai la baschet Maline!” Ginel ,,...Nu. Cum să uit. Nimic n-am uitat, Maline. Astăzi este 18 noiembrie, ziua ta de nastere și-mi interzic toate cuvintele, iar lacrimile mi le reprim În adâncul sufletului și le urăsc. Astăzi este o zi de sărbătoare. Doar Împlinești 18 ani! Sunt veselă, zâmbesc și trăiesc doar pentru tine. Mă gândesc și mă Întreb Într-una: ce-aș putea să-ți spun acum de ziua ta? Să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
amintește: Cine eram eu și cum eram?/ Câtă răutate nu a fost în faptele mele;/ sau, dacă nu în fapte, în vorbe,/ sau, dacă nu în vorbe, în voința mea?/ Dar Tu, Doamne, ești bun și milostiv / Tu ai văzut adâncul morții mele/ și cu dreapta ta ai golit prăpastia stricăciunii/ din străfundurile inimii mele." Înainte de a se creștina, a fost adeptul mai multor culte și orientări filozofice, în special al maniheismului. În anii 373383 Sf. Augustin este profesor de retorică
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
din tinerețe, se implică într-o nouă poveste amoroasă. Este un moment de maximă tensiune în conștiința sa. Acesta este momentul celebrei sale convertiri, relatată în cartea a opta din Confesiuni. Retras pe domeniul Cassiacus, spre o "dramatică examinare a adâncurilor ființei sale", Augustin are un moment de revelație sub un smochin: aude o voce a unui copil din casa vecină, spunând: "Tolle, lege; tolle, lege" ("ia și citește; ia și citește!"). Nu-și amintea însă niciun cântec de copii care
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
secrete, însă prințesa observă că floarea în țernă s-a îngropat (II 1). Fiica lui Priam are viziuni cumplite și rostește prevestiri sumbre : sufletul se zbate în luptă cu vedenii/ Ce nu sunt de aice, ci vin din fund de-adânc/ [...] Toți veți avea/ Săgeți din cer în trupul vostru. Însoțitoarea Medonta crede că astfel de imagini vor dispărea când fata va cunoaște bucuriile iubirii : lăsa-vei în pace profeții/ Ale singurătății tale nemângâiate (II 1). Casandra simte că tânărul va
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mi-l rup,/ Am vrut ca între oameni să-ncerc norocul mieu (II 4). Înfrântă, ea se întoarce la rolul de profeteasă și le anunță troienilor dezastrul iminent : Osânda vi-i aproape. Vă cer zeii cei morți./ Cei cari în adâncuri neîmpăcați pândesc,/ Vă cer și zeii cari în cer au năvălit [...] N-ajută nicio luptă și nicio rugăciune !/ Vai, vai întâia moarte acuma s-a rostit/ Vin toți după acela pe care-l soarbe marea (II 4). Strigătul ei este
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ceasul hotărât/ Dea zeii ca să-nceteze împresurarea Troii (IV 2). Plin de presimțiri sumbre, preotul face apel la noile divinități, dar și la cele vechi, demult neglijate, intuind că adversitatea lor poate determina ruina Troiei : Ni tremură pământul supt noi, adâncul urlă/ Să ne rugăm acelor cari ne ocrotesc/ [...] Dar nu-i de-ajuns atâta. Pe lângă cei din cer/ Sunt și alți zei în adâncuri pe care ruga noastră/ Nu i-a cătat demult și ne urăsc (IV 3). Moartea lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vechi, demult neglijate, intuind că adversitatea lor poate determina ruina Troiei : Ni tremură pământul supt noi, adâncul urlă/ Să ne rugăm acelor cari ne ocrotesc/ [...] Dar nu-i de-ajuns atâta. Pe lângă cei din cer/ Sunt și alți zei în adâncuri pe care ruga noastră/ Nu i-a cătat demult și ne urăsc (IV 3). Moartea lui Hector e pusă de Priam pe seama faptului că el a plecat la luptă într-un moment neprielnic (De ce n-ați spus că este un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îi invocă pe zeii cei noi cinstiți de ea, doica o avertizează să nu-i mai pomenească dacă nu vrea să se declanșeze incendiul : nu mai vorbi de dânșii/ Voiești ca încăperea să ardă în foc cumplit/ Supt fulgerele care adâncul le-ar trimite ? (I 1). Din groapa sacrificiilor se înalță flăcări, iar Casandra are viziunea Troiei aprinse ( În jurul meu sunt flăcări... Cetatea arde...), în timp ce doica amintește de dușmănia zeilor din adâncuri întrevăzută în vâlvătaia funestă (Ura lor arde ne-mpăcată/ Și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
încăperea să ardă în foc cumplit/ Supt fulgerele care adâncul le-ar trimite ? (I 1). Din groapa sacrificiilor se înalță flăcări, iar Casandra are viziunea Troiei aprinse ( În jurul meu sunt flăcări... Cetatea arde...), în timp ce doica amintește de dușmănia zeilor din adâncuri întrevăzută în vâlvătaia funestă (Ura lor arde ne-mpăcată/ Și flăcările-albastre menesc nenorociri - I 1). Între semnele rele ivite la sosirea Elenei la Troia este și trăsnetul abătut pe neașteptate asupra orașului : Din seninul cerului a căzut/ Un fulger ca un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
reală a soției lui Menelau, Casandra vede în minte cum se prăbușește cetatea : case ard/ Și mare-nfuriată acoperă cenușa (III 8). În turn, profeteasa cu ochi care ard se mistuie în rugăciuni : Arzându-mi mâna în focul albastru din adâncuri [...] Arzând și cea din urmă putere-a voiei mele/ Ca jertfă către zeii de cari mă rugam (V 4). La vestea că Troia a fost iertată, Priam cere să fie înălțate focuri de mulțumire : Să se aprindă-n Troia lumini
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o confunzi cu-a lor ! (scena 6). În cele din urmă, el ia în râs pretenția păcătosului Oedip de a fi egalul nemuritorilor : Tu - zeilor asemeni/ și mai presus de zei ! Nu știu/ nimic mai monstruos și mai spurcat, până-n adâncul beznelor din Tartar (scena 8). Bătrânii cetății se tem de impertinența lui Oedip de a admonesta zeii pentru molima abătută asupra Tebei, purtare smintită de natură a-i atrage sancțiunea supremă : chemi mânia zeilor, stârnești/ o furie ce face-acum din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ieșeană, cele mai elocvente fiind: Geografia economică a României, Geografia economică a lumii și Geografie medicală. Contribuția de-a lungul timpului la descoperirea a 47 de așezări arheologice este suficientă pentru a arăta multivalența preocupărilor unui geograf ancorat peren la adâncurile istoriei, la realitățile cotidiene și la perspectivele incerte ale viitorului. Talentul oratoric și documentarea minuțioasă asupra diverselor problematici i-au permis să susțină numeroase conferințe la Radio Iași precum și alte activități de popularizare a științei, urmând întocmai exemplul ilustrului său
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
XI.1990) Prof. Georgică Țoncu Aproape de finele anului 1909, respectiv pe 4 decembrie, vedea lumina zilei al patrulea copil, din cei 8, al familiei Gheorghe și Tinca Gugiuman, primind, prin botez, numele de Ion, nume specific românesc ce vine din adâncurile istoriei. Din moși-strămoși, înaintașii s-au ocupat cu agricultura, caracterizați ca oameni pricepuți, harnici, cinstiți și cu credința în Dumnezeu. Tatăl său, Gheorghe, era primul fiu a unei familii din cartierul Răiești, iar mama, Tinca, era fiica cea mai mică
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]