7,678 matches
-
în care amândoi citesc cartea. Abia apoi, preferă ca prude să o citească și apoi ca el să o citească. Situația în care nimeni nu o citește este cel mai puțin preferată. Prin domeniul nerestricționat, aceste profile de preferință sunt admisibile. Prin condiția Pareto slabă, deoarece prude și lewd preferă pe 2a lui 3a , societatea va prefera pe 2a lui 3a . Presupunem că, prin condiția libertariană, prude este decisiv pe perechile de alternative, iar lewd. Cum prude preferă pe 4a lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de inconsistența descoperită de Gibbard, dar care să o prezinte pe cea descoperită de Sen. footnote>. În interpretarea tare, gândirea libertariană este inconsistentă. În cea slabă însă, modul în care am formulat condițiile și informația pe care am considerat-o admisibilă sunt responsabile pentru apariția inconsistenței. Cea de-a doua interpretare, cea slabă, are două implicații diferite: fie acceptăm cadrul informațional arrowian și slăbim una dintre condiții până în momentul în care obținem un rezultat de posibilitate, fie depășim cadrul informațional arrowian
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cartea și lewd nu o citește, 2 : (0,1)a - prude nu citește cartea și lewd o citește, și 3 : (0,0)a prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile. [e.2.1.1b*]: Cazul alegerii cantității de muncă. Mulțimea indivizilor, în care 1m și 2m ierarhizează alternativele din este angajat part-time și 2m nu este angajat; este angajat full-time și 2m este angajat part-time; nu este angajat și 2m
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cartea și lewd o citește, 2 - prude citește cartea și lewd nu o citește, - prude nu citește cartea și lewd o citește, și prude nu citește cartea și lewd nu citește cartea. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile. 2.2.* Teorema Gibbard - imposibilitatea libertarienilor compatibili [d.2.2.1*]: Condiția domeniului nerestricționat (U) o funcție de bunăstare socială are un domeniu nerestricționat dacă include toate profilele de preferință individuală. [d.2.2.2*]: Libertarianism minimal *( )L . Există cel puțin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cf își vopsește pereții în galben; își vopsește pereții în galben și cf își vopsește pereții în alb; și 4 : își vopsește pereții în galben și cf își vopsește pereții în galben. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile<footnote Se poate observa că profilele nu sunt complete și nu putem ști dacă sunt tranzitive. Trebuie presupuse tranzitive și trebuie înțeles faptul că singura informație relevantă din aceste profile este cea despre perechile aflate în decisivitatea libertariană. footnote>. [e
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
verde 3 : (1,0)a - Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie roșie; și 4 : (1,1)a - Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie verde. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru societăți reale este, așadar, îndeplinită. Condiția de fidelitate ideologică nu este însă îndeplinită din același motiv pentru care nici soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) nu o îndeplineau: restricționarea exprimării opiniei nu este admisibilă în eticile libertariene. b) Soluțiile prin alterarea condiției libertariene. Pentru celălalt grup de restricții, cel al condiției libertariene, lucrurile stau în felul următor: soluția Hillinger-Lapham (1971) funcționează pentru societăți reale și prezintă și o alocare coerentă de drepturi, însă nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită ca relevante anumite tipuri de informații. Atunci când discutăm despre acceptabilitatea Teoriei Alegerii Sociale vizăm și aceste proprietăți de invarianță și modul în care ele creează mulțimea informației admisibile în TAS. În acestă parte a cărții voi studia aceste proprietăți și voi determina rolul lor în apariția rezultatelor de imposibilitate. Capitolul 7 Funcții și funcționali de bunăstare socială și problema welfarismului 7.1. Funcții de bunăstare În (1781), Bentham
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
singur profil. Mai clar, în cuvintele lui Kemp și Ng (1976), „Funcția de bunăstare socială BergsonSamuelson diferă de funcția de bunăstare socială Arrow prin faptul că ultima este o regulă de corespondență a oricărui membru a unei clase a mulțimilor admisibile a ordinilor individuale, într-o mulțime a tuturor ordinilor sociale posibile, în vreme ce prima este o regulă de corespondență a unei singure mulțimi de ordini individuale” [Kemp și Ng, 1967, p. 59]. În termenii lui Sen (1970a), diferența dintre cele două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav, condiția Pareto slabă va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite tipuri de etici, spre exemplu cea creștin democrată, pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință socială<footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste machiavelliene. Potrivit acesteia, mijloacele permise
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a unei întreprinderi. Pentru aprecierea corectă a modificărilor intervenite în numărul mediu de salariați sau de muncitori, se calculează modificarea relativă a numărului mediu de salariați ca diferență între numărul mediu efectiv de salariați din perioada curentă și numărul mediu admisibil de salariați. Numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori se calculează, la rândul său, ca produsul între numărul mediu de salariați previzionat sau din perioada de bază și gradul sau indicele de realizare a producției planificate sau față de perioada
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
corectă a modificărilor intervenite în numărul mediu de salariați sau de muncitori, se calculează modificarea relativă a numărului mediu de salariați ca diferență între numărul mediu efectiv de salariați din perioada curentă și numărul mediu admisibil de salariați. Numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori se calculează, la rândul său, ca produsul între numărul mediu de salariați previzionat sau din perioada de bază și gradul sau indicele de realizare a producției planificate sau față de perioada de bază. Indicele sau gradul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
producției planificate sau față de perioada de bază. Indicele sau gradul de realizare a producției se poate determina în funcție de mai mulți indicatori, precum producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată. Acest lucru poate determina anumite diferențieri în mărimea numărului mediu admisibil de salariați, având în vedere conținutul și gradul diferit de realizare pentru fiecare indicator. Numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori reflectă, de fapt, numărul maxim de muncitori sau de salariați pe care poate să-i utilizeze întreprinderea, ținând
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în funcție de mai mulți indicatori, precum producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată. Acest lucru poate determina anumite diferențieri în mărimea numărului mediu admisibil de salariați, având în vedere conținutul și gradul diferit de realizare pentru fiecare indicator. Numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori reflectă, de fapt, numărul maxim de muncitori sau de salariați pe care poate să-i utilizeze întreprinderea, ținând seama de volumul efectiv al producției și nivelul programat al productivității muncii. De aceea, numărul mediu admisibil
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
admisibil de salariați sau de muncitori reflectă, de fapt, numărul maxim de muncitori sau de salariați pe care poate să-i utilizeze întreprinderea, ținând seama de volumul efectiv al producției și nivelul programat al productivității muncii. De aceea, numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori se mai poate calcula prin raportarea volumului efectiv al producției la nivelul programat al productivității muncii pe salariat. Consumul de muncă la nivel de unitate economică depinde de volumul efectiv al producției fizice pe sortimente
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
la nivelul programat al productivității muncii pe salariat. Consumul de muncă la nivel de unitate economică depinde de volumul efectiv al producției fizice pe sortimente și de consumul de timp de muncă normat pe unitatea de produs; calculul numărului mediu admisibil de muncitori se adaptează corespunzător. Din compararea numărului mediu efectiv de personal cu cel admisibil poate rezulta o economie relativă de salariați sau de muncitori sau o depășire relativă de personal. Analiza-diagnostic a asigurării întreprinderii cu muncitori se poate adânci
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
economică depinde de volumul efectiv al producției fizice pe sortimente și de consumul de timp de muncă normat pe unitatea de produs; calculul numărului mediu admisibil de muncitori se adaptează corespunzător. Din compararea numărului mediu efectiv de personal cu cel admisibil poate rezulta o economie relativă de salariați sau de muncitori sau o depășire relativă de personal. Analiza-diagnostic a asigurării întreprinderii cu muncitori se poate adânci prin studierea modificării raportului dintre muncitorii de bază și cei auxiliari, făcându-se propuneri de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
scăpa de această plagă a românismului este de nediscutat, dar numai guvernul are dreptul de a lua măsurile necesare. Aceste măsuri se află în curs de aplicare și ele vor fi continuate după normele ce voi hotărâ. Nu este însă admisibil ca fiecare cetățean sau fiecare soldat să-și asume rolul de a soluționa problema evreiască prin jafuri și masacre. Prin asemenea procedee arătăm lumii că suntem un popor nedisciplinat și necivilizat și punem autoritatea și prestigiul Statului Român într'o
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu/fără(4) 1.16.1. Marca: ....................................................... 1.16.2. Tip: ......................................................... 1.16.3. Descrierea sistemului (de exemplu: presiune maximă, supapa de descărcare, după caz) ........................................ 1.16.4. Răcitor intermediar: cu/fără(4) 1.17. Sistem de admisie: depresiune maximă admisibila la intrare, la turația nominală a motorului și la sarcina totală ............................................................. kPa 1.18. Sistem de evacuare: contrapresiunea maximă admisibila la turația nominală a motorului și la sarcina totală: ............................................................. kPa 2. DISPOZITIVE ANTIPOLUANTE ADIȚIONALE (dacă există și dacă nu sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149783_a_151112]
-
supapa de descărcare, după caz) ........................................ 1.16.4. Răcitor intermediar: cu/fără(4) 1.17. Sistem de admisie: depresiune maximă admisibila la intrare, la turația nominală a motorului și la sarcina totală ............................................................. kPa 1.18. Sistem de evacuare: contrapresiunea maximă admisibila la turația nominală a motorului și la sarcina totală: ............................................................. kPa 2. DISPOZITIVE ANTIPOLUANTE ADIȚIONALE (dacă există și dacă nu sunt descrise în alt loc) - Descriere și/sau schemă(e): ................................... ------------- (3) În cazul mai multor motoare reprezentative se vor întocmi formulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149783_a_151112]
-
cu/fără (2) 1.16.1. Marca: ..................................................... 1.16.2. Tip: ....................................................... 1.16.3. Descrierea sistemului (de exemplu: presiune maximă, supapa de descărcare, după caz): 1.16.4. Schimbător intermediar: cu/fără (2) 1.17. Sistem de admisie: depresiune maxim admisibila la intrare, la turația nominală a motorului și la sarcina totală: .................................................................... kPa 1.18. Sistem de evacuare: contrapresiunea maximă admisibila la turația nominală a motorului și la sarcina totală: ......................... kPa -------------- (1) În cazul mai multor motoare reprezentative se vor întocmi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149783_a_151112]
-
supapa de descărcare, după caz): 1.16.4. Schimbător intermediar: cu/fără (2) 1.17. Sistem de admisie: depresiune maxim admisibila la intrare, la turația nominală a motorului și la sarcina totală: .................................................................... kPa 1.18. Sistem de evacuare: contrapresiunea maximă admisibila la turația nominală a motorului și la sarcina totală: ......................... kPa -------------- (1) În cazul mai multor motoare reprezentative se vor întocmi formulare pentru fiecare în parte. ... (2) A se evita mențiunile inutile ... (3) Precizați toleranță ... 2. DISPOZITIVE ANTIPOLUANTE ADIȚIONALE (dacă există
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149783_a_151112]
-
șterg mențiunile inutile ... (2) Conform definiției din partea 1 a anexei 1 ... Partea 2 1. Restricții de utilizare a motorului (dacă este cazul): ............ 1.1. Condiții speciale care trebuie respectate la instalarea motorului/motoarelor pe mașină ................................................. 1.1.1. Depresiunea maxim admisibila la intrare: .........................kPa 1.1.2. Contrapresiunea maxim admisibila la evacuare: ................... kPa 2. Serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor(3): ......... 3. Dată întocmirii raportului de încercare: ................................ 4. Numărul raportului de încercare: ........................................ 5. Subsemnatul, prin prezența certifică faptul că descrierea din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149787_a_151116]
-
anexei 1 ... Partea 2 1. Restricții de utilizare a motorului (dacă este cazul): ............ 1.1. Condiții speciale care trebuie respectate la instalarea motorului/motoarelor pe mașină ................................................. 1.1.1. Depresiunea maxim admisibila la intrare: .........................kPa 1.1.2. Contrapresiunea maxim admisibila la evacuare: ................... kPa 2. Serviciul tehnic responsabil pentru efectuarea încercărilor(3): ......... 3. Dată întocmirii raportului de încercare: ................................ 4. Numărul raportului de încercare: ........................................ 5. Subsemnatul, prin prezența certifică faptul că descrierea din documentul de informații pentru motorul de mai sus, sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149787_a_151116]
-
formulă: ț(0) + b + c ț = ------------- [mm] a 1 - ---- 100 unde: ț(0) = grosimea teoretică ț(0) = PD/(20Ke + P) [mm] în care: P = presiunea de calcul, (bar), menționată la paragraful 5.1.2 D = diametrul exterior, (mm) K = tensiunea admisibila, (N/mmp), menționată la paragraful 5.1.5 e = coeficientul de eficiență egal cu 1,0 pentru țevile trase și pentru țevile sudate longitudinal sau elicoidal, livrate de producători autorizați pentru țevi sudate, care sunt considerate echivalente țevilor trase, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149868_a_151197]