9,640 matches
-
fost ridicată de Dan Voiculescu cu ocazia examinării admisibilității în principiu a unei contestații în anulare. 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit cărora instanța examinează admisibilitatea în principiu a contestației în anulare "fără citarea părților", încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
art. 32 alin. (2) din noul Cod de procedură penală, părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente. Coroborând acest text cu dispozițiile art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, rezultă că instanța examinează admisibilitatea în principiu a contestației în anulare fără citarea părților, dar cu participarea procurorului, care nu este parte în proces. Consideră că, în procedura penală, principiul egalității persoanelor îmbracă forma egalității armelor, pornind de la faptul că, în jurisprudența Curții Europene a
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
și dreptul respectiv să îi creeze procurorului, în concret, un avantaj în cursul procedurii. 5. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, câtă vreme legea impune participarea procurorului în etapa examinării admisibilității în principiu a contestației în anulare, în condițiile în care părțile nu sunt citate. Tratamentul diferențiat pe care îl prevede legiuitorul în acest caz, în favoarea procurorului și în defavoarea părților, nu asigură echilibrul necesar între acuzare și apărare, fiind afectat, astfel
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
a admis recursul în interesul legii și, în aplicarea art. 391 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, ce avea un conținut asemănător cu art. 431 alin. (1) din noul Cod de procedură penală, a constatat că examinarea admisibilității în principiu a contestației în anulare, fără citarea părților, nu încalcă dreptul acestora la un proces echitabil, consacrat prin art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu contrazice în niciun fel concluzia de mai sus
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părților." 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
506 din 30 iunie 2015 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României la data pronunțării prezentei decizii, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală și a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță "fără citarea părților" este neconstituțională, deoarece aduce atingere art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală referitor la dreptul la un proces echitabil. Prin decizia citată anterior, Curtea a statuat că
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
examinează de către instanță "fără citarea părților" este neconstituțională, deoarece aduce atingere art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală referitor la dreptul la un proces echitabil. Prin decizia citată anterior, Curtea a statuat că, prin excluderea numai a părților de la soluționarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, fără a dispune expres cu privire la neparticiparea procurorului, acesta fiind prezent în temeiul normelor de generală aplicare ale art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispozițiile art. 459 alin. (2) din Codul de
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
în temeiul normelor de generală aplicare ale art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispozițiile art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală determină ruperea echilibrului procesual. Astfel, în condițiile în care participarea procurorului în procedura de admisibilitate în principiu a cererii de revizuire este obligatorie, exigențele unui proces echitabil sunt înfrânte, de vreme ce nu se respectă egalitatea de arme între acuzare și apărare, din perspectiva contradictorialității (paragrafele 30 și 32).
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
Procurorii din cadrul Biroului de urmărire penală au următoarele atribuții: ... a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale de competența lor, potrivit legii; ... b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale preluate, în condițiile legii, de la alte parchete; ... c) redactează notele scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată și răspunsul la cererile și excepțiile formulate de către inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară; ... d) participă la judecarea contestațiilor cu privire la modul de soluționare
REGULAMENT din 30 iulie 2014 (*actualizat*) de ordine interioară al parchetelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264618_a_265947]
-
alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept. ... (3) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică." ... IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 9. Prin Încheierea din data de 10 decembrie 2014 în Dosarul nr. 9.994/118/2013, Curtea de Apel Constanța - Secția I Civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, motivat de următoarele
DECIZIE nr. 21 din 22 iunie 2015 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării] şi art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 , aprobată prin Legea nr. 356/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 , aprobată prin Legea nr. 43/2012 , cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1.535 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265195_a_266524]
-
consum comunicat de Institutul Național de Statistică." ... IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 9. Prin Încheierea din data de 10 decembrie 2014 în Dosarul nr. 9.994/118/2013, Curtea de Apel Constanța - Secția I Civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, motivat de următoarele: De lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale menționate anterior depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât, referitor la data de la care se datorează dobânda, prin Decizia nr.
DECIZIE nr. 21 din 22 iunie 2015 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării] şi art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 , aprobată prin Legea nr. 356/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 , aprobată prin Legea nr. 43/2012 , cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1.535 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265195_a_266524]
-
statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii. IX. Raportul asupra chestiunilor de drept 30. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a instituției juridice privind pronunțarea unei hotărâri prealabile reglementate de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, iar, asupra fondului sesizării, s-a apreciat că dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot
DECIZIE nr. 21 din 22 iunie 2015 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării] şi art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 , aprobată prin Legea nr. 356/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 , aprobată prin Legea nr. 43/2012 , cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1.535 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265195_a_266524]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". 32. Așadar, legiuitorul, în cuprinsul articolului anterior menționat, a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ și pot fi enunțate astfel: 1. existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță; 2. cauza care face obiectul judecății să se afle în competența
DECIZIE nr. 21 din 22 iunie 2015 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare [art. 161 alin. (1) şi (4) din Codul muncii în forma anterioară republicării] şi art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000 , aprobată prin Legea nr. 356/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 , aprobată prin Legea nr. 43/2012 , cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1.535 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265195_a_266524]
-
care admiterea probei urmează a fi pusă în discuție numele și adresa complete ale martorilor propuși; c) proba cu interogatoriu nu va fi încuviințată decât dacă partea care propune această proba pune la dispoziție la termenul la care se dezbate admisibilitatea acestei probe lista întrebărilor la care trebuie să răspundă cealaltă parte. ... (2) Martorii nu vor fi citați în vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecată fiind în sarcina părții care i-a propus. ... (3) Raportul de expertiză tehnică va putea
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264751_a_266080]
-
cheltuielilor și necesitatea plății acestora pentru implementarea proiectului. ... (3) Prin ordin al ordonatorului principal de credite cu rol de organism intermediar pentru sectorul de transport se aprobă depunerea de cereri de rambursare pentru proiecte majore din domeniul transport, după stabilirea admisibilității sau a altei forme de confirmare a depunerii proiectului cu toate documentele necesare, de către Comisia Europeană, proiecte care respectă criteriile aprobate de comitetul de monitorizare pentru Programul operațional Infrastructură mare, în vederea includerii pe declarații de cheltuieli transmise către Comisia Europeană
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265234_a_266563]
-
criteriile aprobate de comitetul de monitorizare pentru Programul operațional Infrastructură mare, în vederea includerii pe declarații de cheltuieli transmise către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene. ... (4) Cheltuielile realizate în cadrul proiectelor majore din domeniul transport, pentru care s-a stabilit admisibilitatea de către Comisia Europeană, dar pentru care nu s-a emis o decizie a Comisiei Europene în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene, sunt considerate eligibile dacă îndeplinesc următoarele condiții specifice: ... a) a fost emis ordinul de aprobare a depunerii cererilor de rambursare
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265234_a_266563]
-
îndeplinesc următoarele condiții specifice: ... a) a fost emis ordinul de aprobare a depunerii cererilor de rambursare de către beneficiari/contractul de finanțare cu clauză rezolutorie în conformitate cu prevederile alin. (1); ... b) sunt în conformitate cu prevederile cererii de finanțare pentru care a fost stabilită admisibilitatea de către Comisia Europeană. ... (5) Cheltuielile efectuate și plătite în cazul proiectelor prevăzute la alin. (1) se consideră cheltuieli definitive ale bugetului de stat, în condițiile în care cererile de finanțare sunt respinse de către Comisia Europeană. Finalizarea proiectelor se va realiza
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265234_a_266563]
-
internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor." A. Cu privire la admisibilitate 9. Curtea constată că aceste capete de cerere nu sunt în mod vădit nefondate în sensul art. 35 § 3 din Convenție. De asemenea, Curtea subliniază că acestea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarate
HOTĂRÂRE din 28 iunie 2011 în Cauza Ştefan Angelescu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265103_a_266432]
-
data plății acestor taxe. Înalta Curte de Casație și Justiție 23. Examinând sesizarea cu soluționarea recursurilor în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori și dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, se rețin următoarele: 24. Cu privire la admisibilitatea recursurilor în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, potrivit dispozițiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, "Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au
DECIZIE nr. 14 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante precum şi momentul de la care curge dobânda fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
se constată că această condiție referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării este îndeplinită. De asemenea, verificând jurisprudența atașată actului de sesizare, care cuprinde soluții diferite pronunțate de mai multe curți de apel, se constată îndeplinită și condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, referitoare la soluționarea în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive a problemelor de drept care fac obiectul judecății. Totodată, având în vedere că o parte din litigii au fost declanșate anterior intrării
DECIZIE nr. 14 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind dobânda care se acordă pentru sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă pe poluare şi taxă pentru emisii poluante precum şi momentul de la care curge dobânda fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265056_a_266385]
-
doctor Magda Volonciu de la Facultatea de Drept din cadrul Universității "Titu Maiorescu" din București. Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele completului de judecată, a constatat că nu există chestiuni prealabile sau excepții, iar completul de judecată a rămas în pronunțare asupra admisibilității sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: 1. Titularul și obiectul sesizării Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din data de 2
DECIZIE nr. 14 din 8 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.833/84/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, prin stabilirea dacă este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiţii deosebite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265145_a_266474]
-
a apelului, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept dedusă judecății și a dispus suspendarea cauzei, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 3. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării În actul de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - încheierea civilă din data de 2 februarie 2015 -, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519
DECIZIE nr. 14 din 8 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.833/84/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, prin stabilirea dacă este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiţii deosebite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265145_a_266474]
-
și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare. 8. Raportul asupra chestiunii de drept Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cu referire la caracterul de noutate al chestiunii de drept. În subsidiar, pentru ipoteza în care completul desemnat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile ar ajunge la
DECIZIE nr. 14 din 8 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.833/84/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, prin stabilirea dacă este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiţii deosebite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265145_a_266474]
-
prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cu referire la caracterul de noutate al chestiunii de drept. În subsidiar, pentru ipoteza în care completul desemnat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile ar ajunge la concluzia întrunirii condițiilor de admisibilitate, au fost formulate două opinii ale judecătorilor-raportori asupra fondului sesizării. Într-o opinie s-a apreciat că este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiții deosebite, în cazul în care nu s-a efectuat procedura prealabilă raportat la
DECIZIE nr. 14 din 8 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.833/84/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, prin stabilirea dacă este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiţii deosebite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265145_a_266474]
-
pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată constată următoarele: Prin reglementarea cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: 1. existența unei cauze aflate în curs de judecată; 2. instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIE nr. 14 din 8 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.833/84/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, prin stabilirea dacă este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiţii deosebite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265145_a_266474]