7,648 matches
-
și își pune colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu. Femeie, băutură, depreciere morală, greșeală tragică, iată ceva ce eroul pozitiv nu mai cunoscuse în cinepropaganda românească. Cu Alarmă în munți, realismul nesocialist mai face un pas în terenul advers. Există în el, după părerea mea, un prim cadru de film european, după ani de imagini băștinaș-agitatorice. Fory Etterle, mascul malefic dominator, o înșfacă de păr pe fascinanta Dana
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1991) 240 Acasă (1985) 234, 246 Accident (1976) 196 Acordați circumstanțe atenuante? (1984) 234, 243-244 Actorul și sălbaticii (1975) 108 Adio, dragă Nela (1972) 198, 263 Aelita (1924) 48-49 Agentul straniu (1974) 192, 194 Al treilea salt mortal (1980) 192 Alarmă în munți (1955) 61, 68, 72, 91-92 Aleksandr Nevski (1938) 199 Alexandra și infernul (1975) 192-193 Alo?... ați greșit numărul! (1958) 72 Amintiri despre subdezvoltare (Memorias del Subdesarrollo) (1968) 186 Amor fatal (1911) 51 Amprenta (1967) 111, 193 Amurgul fântânilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește declanșarea efortului fizic. In efort (ca și în reacția de alarmă) debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
confiscând aceste substanțe toxice, dar din păcate rezultatele nu sunt favorabile. Eu consider că ar fi mecesar să-i sprijinim din punct de vedere moral pe acești tineri și să le explicăm consecințele consumului. Trebuie să tragem un semnal de alarmă privind consumul drogurilor și să încercăm să-i ajutăm pe cei dependenți. ATENȚIE! DROGURILE OMOARĂ!
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Dumitru Narcis, Catrina Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2008]
-
și formațiunilor subcorticale ale sistemului extrapiramidal, reacțiile de integrare, activare și adaptare metabolică din efortul fizic sunt realizate pe cale neuroendocrină, cu participare simpatico-adrenală, pe de o parte, și hipotalamohipofizo- corticosuprarenală, pe de altă parte Sistemul simpatico-adrenal - Ca sistem ergotrop de alarmă și răspuns nespecific la solicitările stresante de diferite cauze, prezintă reacții diferențiate în funcție de tipul și intensitatea efortului, condițiile ambientale și gradul antrenamentului. În general, fenomenele de predominanță simpatică pot fi apreciate în funcție de concentrația sanguină sau de eliminarea urinară a catecolaminelor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
numai de stimuli umorali. Dacă după efort are loc o intensificare excesivă a ventilației pulmonare ca și a funcției cardiace, intervin zonele reflexogene sinocarotidiene, ca un mecanism compensator de contrareglare, cu un rol protector. Aceste zone funcționează ca semnale de alarmă pentru compoziția și presiunea sângelui care irigă encefalul și inima. Consumul mare de O2 din timpul eforturilor intense, care se ridică de la 250 ml / min, în repaus la 5000 ml / min, în efort intens cere o adaptare a ventilației pulmonare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
558 Ibidem, p.33. 559 Ibidem. 151 călugăr cerșetor, avea înfățișarea unui papă sau a unui judecător, vorbind ales, chemat fiind la împăcări. Trei dintre povestitorii lui Geoffrey Chaucer vor incrimina corupția clerului, trăgând, cu simțul umorului, un semnal de alarmă asupra naivității colective, ce cădea uneori victimă abuzurilor, mai subtile sau mai directe, ale slujitorilor Bisericii. Corăbierul se manifestă contra predicilor moralizatoare, ca orice om simplu, fără educație, dar saturat de învățături false sau ipocrite, și relatează tovarășilor de drum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
punctul celălalt de vedere, al lui Eminescu: are și el mândria lui, este și el oglindă pentru cei din jur. Ce spun gesturile lui, vorbele lui, atitudinile lui față de aceștia? Contextul, cel puțin el, trebuie consultat pentru că trage semnale de alarmă puternice cerând să ne trezim la adevăr. De pildă, privit în contextul celorlalte vizite, ale tinerilor prieteni ai lui Eminescu, „experimentul Vlahuță” se lasă descifrat altfel: de ce Eminescu le dă tuturor poezii, le arată poezii scrise de ce el scrie, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mândria națională. În timpul luptelor celor mai grele din războiul pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor a fost covârșitoare. Prin semnalul de alarmă profetic dat prin „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa” Eminescu trasează hotarele de astăzi ale României întregite. El este consacrat ca mare educator și apostol, dascăl de energii și profet al neamului. Ridicându-i un monument în capitală, durăm un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
10 50 Total 41 39 20 100 Am ales ca variabilă reactivitatea la stres a profesorilor, deoarece repertoriul gestual devine deosebit de bogat, de nunțat și de intens în situația de stres. Din perspectivă psiho-fizică, stresul desemnează reacția defensivă sau de alarmă a organismului, nu situația stresantă. Nu ceea ce se întâmplă este important, ci felul în care reacționează persoana. Stresul ca reacție implică atât aspecte emoționale și cognitive, cât și aspecte fizice (boli, deficit imunitar). Dintre reacțiile psihice cel mai frecvent întâlnite
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
răscoale împotriva aparatului de stat, care au fost repede înfrânte. Richelieu a înțeles că pentru realizarea planurilor sale avea nevoie mai ales de stabilitate internă. Tentativele de asasinat împotriva casei regale și conspirațiile care se înmulțiseră erau un semnal de alarmă clar că, deși înfrânte, revoltele hughenote reprezentau mereu un punct nevralgic, gata să se declanșeze la cea mai mică provocare. Cardinalul, adept al principiului enunțat de Machiavelli în lucrarea Principele„,scopul scuză mijloacele“ l-a convins pe rege să semneze
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
foc de artificii și a fost interpretată piesa Les Fâcheux scrisă de Molière. La ora două dimineața, regele a dat semnalul de plecare. Fouquet, conform tradiției, a oferit castelul regelui. Acesta, nerespectând obiceiul, a refuzat darul. Era primul semnal de alarmă ce prevestea furtuna pe cale să se dezlănțuie. în mod ironic, pe data de 5 septembrie 1661, care era și ziua de naștere a regelui, intendentul șef a fost arestat. Informații despre modul în care s-a răzbunat regele le aflăm
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de a-l căuta pe 326 și a-i transmite anumite coordonate de zbor, pe lângă date instrumentale, Îi introduce un reper extern față de care să-și coordoneze propria poziție Sunt „Startul”, transmite-i să urce la 5000 m, să cupleze alarma și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul drept. De Îndată ce s-a refăcut legătura radio directă cu 326, conducătorul de zbor utilizează din plin elementele scene-rilor aflate pe traiectoria pe care acesta se deplasa, oferindu-i astfel
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
regulă cu 326 și decide să acorde o maximă atenție acestui zbor. Startul: 326, control cu „Startul”. 326: Aud bine „Startule”. Startul: 326, ia A.R.K. zero și comunicămi capul. 326: Sunt 326, am A.R.K. zero și cap 110. Alarmă! (În mintea conducătorului de zbor). 326, În conformitate cu particularitățile zborului respectiv și a caracteristicilor aerodromului, trebuia să vină la aterizare pe direcția sud-nord; În mod real, el se deplasa, aparent, pe direcția vest-nord! (După alt minut cât o eternitate pentru Start
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aduse la aterizare și toate mijloacele de radiolocație Îl căutau pe 326. (după câteva zeci de secunde) 271: Sunt 271. Îl aud; am luat legătura cu el. Starrtul: Sunt „Startul”, transmite-i să urce la 5 000 m, să cupleze alarma și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul drept. 271: Sunt 271, confirm. Startul: Sunt Startul. 271 Întreabă-l cât gaz mai are. 271: Sunt 271, are aproximativ 600 litri, este la 5 000 și a cuplat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul drept. 271: Sunt 271, confirm. Startul: Sunt Startul. 271 Întreabă-l cât gaz mai are. 271: Sunt 271, are aproximativ 600 litri, este la 5 000 și a cuplat alarma. (după aproximativ 2 minute) 326 : Startule, sunt 326, control. Startul: Te aud, 326. Unde mi-ai umblat? Krugul: Startule, Îl văd, pe 350 la 110 km. „Startul” Își dă seama că 326 venea către casă dinspre Ukraina. În scrumiera, pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dispoziție pentru distracția publicului. Petrecerile nu mai conteneau și călătorii uitaseră că pluteau pe un ocean plin de primejdii. Dar, pe când veselia și distracția erau în toi, după o izbitură ca de trăsnet, a început să sune disperat semnalul de alarmă. Pasagerii au intrat în panică, nu le venea să creadă că se poate întâmpla așa ceva. Era prea bruscă schimbarea de la bine la rău. Vaporul era amenințat cu scufundarea imediată. Primejdia de moarte prin înec i-a adunat pe toți într-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
37). Frica face parte dintre emoțiile cu un mare impact psihologic. În cele mai multe cazuri, ea ne pregătește pentru o acțiune fizică. Frica este emoția specifică primejdiei (Lelord, André, 2003). Este reacția organismului în fața unui pericol, a unei amenințări. Ea "dă alarma și ne mobilizează resursele pentru a face față dificultății la starea de alertă maximă; creierul analizează situația, confruntând datele aflate la dispoziție. Ne organizăm protecția și alegem cea mai bună atitudine: fugim, luptăm sau ne prefacem morți", rămânem împietriți (Filliozat
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și înțelese (Filliozat, 2006a). În context, pentru controlul temerilor, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă: • să ne acceptăm teama; n-are rost să ne fie rușine de ea; cum am văzut, "frica în limite normale este un semnal de alarmă față de existența unui pericol sau a unei vulnerabilități personale" (p. 263); • să ne dezvoltăm mijloacele de a controla frica: "sentimentul de teamă este deseori asociat cu un sentiment de lipsă de control a situației" (ibidem); • să ne înfrunăm frica; • să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
răspunsurilor anticipate, îndeosebi atunci când s-ar înregistra intenții frauduloase sau s-ar produce erori în utilizare. Mecanismul perfect trebuie să fie cât mai simplu posibil, precum și ușor de întrebuințat și să ofere un număr cât mai mic de erori sau alarme false. Supraviețuirea lui este o altă proprietate, stabilindu-se cu o precizie cât mai mare perioada de funcționare la un anumit nivel asigurat al protecției, în condiții optime de utilizare. De asemenea, trebuie să ofere soluții pentru întreruperile de energie
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
specialitate consemnează șapte mecanisme de asigurare a eficienței securității sistemelor informaționale: 1. Securitatea fizică se referă la controlul accesului fizic în sistem și se va concretiza sub diverse moduri: de la împrejmuiri ale amplasamentelor și uși, la lacăte și sisteme de alarmă, inclusiv crearea cadrului de intervenție în cazuri de urgență. 2. Securitatea personalului presupune selecția, urmărirea, autorizarea și supravegherea angajaților. 3. Criptarea informațiilor importante înseamnă protejarea datelor comunicate la distanță, făcându-le neinteligibile pentru orice alte persoane decât cele autorizate a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
celei de pregătire a datelor, al zonei imprimantelor, al birourilor administrative, al birourilor programatorilor ș.a. Se recomandă ca accesul în astfel de zone să fie facilitat prin sisteme de chei electronice. 7. Clădirile trebuie să fie prevăzute cu sisteme de alarmă în caz de incendiu sau de pătrundere neautorizată. Sistemele de alarmă trebuie să fie amplasate în zona intrării principale în clădire și din motivul supravegherii continue a lor. Supravegherea zonei exterioare a clădirii și a principalelor locuri din interior se
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al birourilor programatorilor ș.a. Se recomandă ca accesul în astfel de zone să fie facilitat prin sisteme de chei electronice. 7. Clădirile trebuie să fie prevăzute cu sisteme de alarmă în caz de incendiu sau de pătrundere neautorizată. Sistemele de alarmă trebuie să fie amplasate în zona intrării principale în clădire și din motivul supravegherii continue a lor. Supravegherea zonei exterioare a clădirii și a principalelor locuri din interior se va realiza prin sistemul de televiziune cu circuit închis sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
din interior se va realiza prin sistemul de televiziune cu circuit închis sau prin monitoare de supraveghere continuă. Lor li se adaugă și corpuri speciale de pază. 8. Un rol deosebit îl vor avea procedurile de verificare a sistemelor de alarmă, precum și cele de răspuns în caz de incident, numindu-se comandamente speciale în acest scop. Foarte importantă este descoperirea alarmelor false de incendiu, produse numai cu scopul creării condițiilor de derută în sistem, astfel încât acesta să fie atacat cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se adaugă și corpuri speciale de pază. 8. Un rol deosebit îl vor avea procedurile de verificare a sistemelor de alarmă, precum și cele de răspuns în caz de incident, numindu-se comandamente speciale în acest scop. Foarte importantă este descoperirea alarmelor false de incendiu, produse numai cu scopul creării condițiilor de derută în sistem, astfel încât acesta să fie atacat cu ușurință de către intruși. 9. Se impune crearea unui sistem sigur de control al securității transportului unor resurse (suporturi magnetice, rapoarte, documentație
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]