7,423 matches
-
merg, turnurile rămîn tot acolo, nemișcate, imense, înfipte în cerul apusului. În mijlocul podișului moldovenesc, lîngă apa Siretului, într-o lume plată turnurile orgolios înalte și străine. Străine? La capătul lanului, biserica se arată întreagă, satul se resfiră. Totul pare o alcătuire bizară. Din miezul unei așezări joase, irumpe colosul gotic, relativ nou, relativ gotic, impunător și străin, o, mi se pare mie străin, celor de-aici însă... Copii blonzi, în drum, pe la porți, printre vacile care se întorc puzderie de pe islaz
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
complicată strategie comportamentală. Terminată în rateuri. De la care se poate pleca iar la drum, cu aceeași sisifică perseverență (mai mult de o parte, a artistului, decît de cealaltă). Strategie care pune față în față două ființe atît de diferite ca alcătuire: una, foarte exactă în urmărirea, fără menajamente, a profitului, cealaltă, nu atît de exactă în atingerea aceluiași scop. De unde și situarea pictorului într-o poziție oarecum delicată, vag subordonată, vag umilitoare. Personal, pentru eventuala autoconsolare, mă raportez, de fiecare dată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hazosul cuartet Frații Marx, de ce n-am descoperi insolitul pandant întrupat în chiar același individ? Fiind acesta (... întîmplător) de aici, din spațiul nostru vital. Și nu-i neapărată nevoie să depistăm în persoana vizată tot ce decurge din proasta-i alcătuire (în fond, cîți semeni de-ai noștri nu-și duc viața în veselă netrebnicie!), dacă alcătuirea n-ar fi una exponențială, determinantă în răstimpul de istorie pe care-l trăim. Nu ne-ar interesa nici cît negru sub unghie persoana
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acesta (... întîmplător) de aici, din spațiul nostru vital. Și nu-i neapărată nevoie să depistăm în persoana vizată tot ce decurge din proasta-i alcătuire (în fond, cîți semeni de-ai noștri nu-și duc viața în veselă netrebnicie!), dacă alcătuirea n-ar fi una exponențială, determinantă în răstimpul de istorie pe care-l trăim. Nu ne-ar interesa nici cît negru sub unghie persoana unui I. Iliescu mișcîndu-se anonim în masa indistinctă, dar ne interesează, dramatic, în momentul în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să ne motivăm frivolitatea! (Să ne-o motivăm, dar și să ne-o salvăm. Pentru că oricît am ține să nu fim considerați frivoli, undeva, în țesuturile adînci ale alcătuirii noastre cît de nobilă o fi ea stă pitită fărîma de înclinație spre ușurătate și bagatelă. Nu neapărat blamabilă, de vreme ce sîntem convinși nu numai noi, artiștii, dar și matematicienii că mica doză de adjuvant frivol face bine chiar și celui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am părăsit atunci țara, adică să fi ales mirificul eldorado, nu-mi place acum să mă alătur corului de bocitoare zi-noapte. Și să cîrîi permanent tot ce mă înconjoară. Deși... deși... De cîte ori egoismul e cel care-mi domină alcătuirea, regretînd în fond gestul neîmplinit al plecării, gîndul se duce imediat la cele cîteva figuri marcante care au părăsit țara nemaisuportînd ceaușismul generalizat și făcînd carieră strălucită în Occident. Nemoianu, Stoichiță, Călinescu sînt doar trei dintre eminențele notabile ale occidentalei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
le impune înfăptuirea organizării administrative a teritoriului. Planul și bugetul municipiului, cu excepția planului și bugetului municipiului București, vor fi cuprinse, ca secțiuni separate, în planul și bugetul județului. Articolul 8 Pînă la stabilirea limitelor administrativ-teritoriale ale orașelor și comunelor, în alcătuirea județelor și a municipiului București intra municipiile, orașele și comunele prevăzute în anexa prezenței legi. Articolul 9 Consiliul de Miniștri va prezenta Mării Adunări Naționale pînă la 31 decembrie 1968 proiectul de lege de organizare și funcționare a consiliilor populare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
g) operații de colorare a zahărului sau formare a bucăților de zahar; (h) înlăturarea pielitei, scoaterea sâmburilor și decojirea fructelor, nucilor și legumelor; (i) ascuțirea, simpla măcinare sau zdrobire sau simplă tăiere; (j) cernerea, trierea, sortarea, clasificarea, încadrarea, îmbinarea (inclusiv alcătuirea seturilor de articole); (k) simplă îmbuteliere în sticle, flacoane, ambalarea în saci, cutii, lăzi, fixarea pe planșete, etc., și orice alte operațiuni simple de ambalare; (l) aplicarea sau imprimarea pe produse sau ambalajele lor de mărci, etichete, embleme sau alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
g) operații de colorare a zahărului sau formare a bucăților de zahar; (h) înlăturarea pielitei, scoaterea sâmburilor și decojirea fructelor, nucilor și legumelor; (i) ascuțirea, simpla măcinare sau zdrobire sau simplă tăiere; (j) cernerea, trierea, sortarea, clasificarea, încadrarea, îmbinarea (inclusiv alcătuirea seturilor de articole); (k) simplă îmbuteliere în sticle, flacoane, ambalarea în saci, cutii, lăzi, fixarea pe planșete, etc., și orice alte operațiuni simple de ambalare; (l) aplicarea sau imprimarea pe produse sau ambalajele lor de mărci, etichete, embleme sau alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
debutul cărții, subliniază problemele de ordin teoretic ale relației dintre realitate și imaginar. Compatibilitatea celor două lumi (afirmată de Lucian Boia în alte locuri din volumul său) nu poate fi stabilită decât pe baza unor principii și reguli comune de alcătuire și "funcționare". Permisivitatea graniței nu înseamnă instalarea în mod automat a unui no man's land lipsit de consistență sau haotic. Influențele reciproce și schimburile permanente dintre realitate și imaginar sunt hotărâtoare pentru relația dintre lumea perceptibilă și gândirea colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
La fel va proceda și acel voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire din Peri. Îzbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea civilizație a Imperiului, cu toate produsele ei, ca aparținând unei "antichități zonale", continuatoare a celei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului corespondență / 131 3.1.1.8. Sensuri non-judicative ale unei meontologii aristotelice / 133 3.1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică / 136 3.1.2. Inducție, deducție, reducție și reconstrucție / 139 3.1.2.1. Introducere / 139 3.1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înrădăcinarea sa în nevoie, nu a putut fi ascunsă cu totul privirilor indiscrete ale unora: de fapt, dotați cu instrumente ascuțite, am mai putea vedea și astăzi semnele "naturii umane" înscrise în însăși structura sa. Ar putea fi exclus din alcătuirea acestui ideal elementul "natural"? Se poate arăta filosofia corespunzătoare acestuia doar într-o formă "îngrijită" rațional, fără adumbriri ce par a da seamă de unele "fețe" non-raționale, de exemplu, "filotice"? Și putem da la o parte, fără riscul de a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demersului de față. În plus, în acest fel ies la iveală, din debutul demersului, diferențele dintre regulile metodei fenomenologice, încetățenite în filosofie, în bună măsură, de natura dictaturii judicativului, și atitudinea fenomenologică, oarecum liberă față de aceste reguli. Fenomenul are în alcătuirea sa două elemente: datul și nimicul, ambele posibile, pe rând și în unitatea lor, printr-o/pentru o conștiință, ea însăși dependentă ființial, cumva, de "ființarea privilegiată", omul. Cel dintâi, datul, este fenomenul în calitatea sa de "obiect" recunoscut ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doctrine ideologice, este ea însăși probă pentru prezența "funcțională" a dictaturii judicativului? Și dacă da, în ce fel: indicând elementele și modelele acesteia în "obiectele" pe care tradiția i le oferă, sau chiar prin sine, ca interpretare propriu-zisă, în însăși alcătuirea și ordinea proprie, oarecum indiferent de "obiectul" interpretării? De exemplu, poate fi operată o distincție categorică între reconstrucția filosofică și interpretarea sa din unghiuri diverse, atâta vreme cât și aceasta din urmă este, în felul ei, participantă la scenariul celei dintâi, întărind
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deschidere operarea unei reducții judicative asupra înseși dictaturii judicativului. Analitica și dialectica pun la lucru structura logică originară S P. Dar ele nu se substituie logicii, construcțiilor formale ale acesteia, ceea ce înseamnă că structura logică originară intră ea însăși în alcătuiri discursive mai complexe; acestea au fost numite mai sus: este vorba despre raționament (în genere) și argumentare (aceasta din urmă fiind, de fapt, o ipostază a raționamentului, anume raționament dialectic). Mai întâi vor fi ilustrate constituirile discursive complexe pe temeiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
premise cu adevărat probabile, și a celui eristic, din premise aparent probabile (acesta din urmă fiind avut în vedere numai ca limită a celui dialectic). Analitica are sarcina de a înfățișa elementele raționamentului, "formele" acestuia, și de a enunța regulile alcătuirii raționamentelor corecte; cele mai importante elemente sunt, desigur, judecățile, care au funcție de premisă și, condiționat de aceasta, judecata cu funcție de concluzie. Încă de la începutul Analiticii prime apare o precizare semnificativă pentru discuția noastră: premisa silogistică (logică, în genere) poate fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
indica, printr-o regulă negativă, limita de valabilitate a argumentului, adică a raționamentului dialectic).52 În plus, Topica cercetează și "predicabilele" (definiția, propriul, genul și accidentul; amintite mai devreme în formația de cinci a lui Porfirios), fiindcă acestea contribuie la alcătuirea elementelor unui argument dialectic, anume, în primul rând, la alcătuirea "premisei" și a "problemei" ("problema" fiind și ea "premisă", diferența, atât cât poate fi admisă, constând doar în modalitatea formulării lor); de fapt, în mod direct, ele contribuie la stabilirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică a raționamentului dialectic).52 În plus, Topica cercetează și "predicabilele" (definiția, propriul, genul și accidentul; amintite mai devreme în formația de cinci a lui Porfirios), fiindcă acestea contribuie la alcătuirea elementelor unui argument dialectic, anume, în primul rând, la alcătuirea "premisei" și a "problemei" ("problema" fiind și ea "premisă", diferența, atât cât poate fi admisă, constând doar în modalitatea formulării lor); de fapt, în mod direct, ele contribuie la stabilirea "locurilor comune" (topoi), din perspectiva cărora raționamentul dialectic poate fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezentate în această aplicație, însăși fanta de lumină aruncată pentru a sparge orizontul dictaturii judicativului. Aristotel nu rostește răspicat un asemenea gând, dar reflecțiile sale despre neființă pot fi conduse, prin interpretare, către un asemenea sens. 3.1.1.9. Alcătuirea judicativului constitutiv în primul sistem de logică Raționamentul înțelegem din cele spuse mai sus nu este propriu-zis ceva aparte față de judecată, pentru că el doar multiplică principiul formal al acesteia, relația S P. De fapt, operația de scoatere la iveală a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai multe "conținuturi", "interpretări", "obiecte" intrate în competiție (comparație) după anumite criterii, cel mai "tare" fiind cel al adevărului; și aceasta, fiindcă judecata capătă, de la bun început, o funcție cognitivă, căutând ipostaza cea mai potrivită pentru noțiune (care intră în alcătuirea sa) și identificată cu definiția; de aici și un fel de principiu metodologic al logicii-organon și, în genere, al dictatutii judicativului: "La judecățile adevărate însele". Pe de altă parte, adevărul se împlinește, nu doar în sens apodictic (științific, filosofic), ci
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noționale își capătă sensul, chiar atunci când sunt vizate din perspectiva corectitudinii, așadar dintr-un unghi care le privilegiază "ființa", adică ceea ce ele sunt, de la judecată, adică de la relația originară judicativă și de la "pozițiile" pe care noțiunile le pot avea în alcătuirea acesteia. Operațiile și relațiile noționale își dobândesc sensul prin "participarea" la judecată. Iată încă un motiv pentru care cercetarea de față se concentrează de la bun început către judecată, mai bine zis, către structurile de raționare alcătuite din judecăți, după reguli
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stabilirea tipului de relație dintre S și P (ai judecății finale), știut fiind că ei pot alcătui o judecată afirmativă sau una negativă (pot fi în relație de concordanță sau în relație de opoziție, la fiecare cu subdeterminările corespunzătoare); d) alcătuirea, cu ajutorul celor trei termeni (S și P din judecata finală și termenul intermediar), a premiselor unui raționament (potrivit unor reguli stricte); e) formularea ca atare a concluziei și semnalarea necesității sale. a) "Fixarea" logică a pozițiilor corespunzătoare lui S și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Actul acesta cuprinde operații de includere sau excludere, adică operații de natură extensivă, dar și operații de stablire a ierarhiilor "atributelor" celor doi termeni, adică operații de natură intensivă. Înaintea acestor operații de determinare a tipurilor judecăților de predicație din alcătuirea unui silogism (ceea ce înseamnă construcția unui mod silogistic) trebuie identificat al treilea termen; apoi construcția modului silogistic poate continua. b) Identificarea unui termen care poate susține, intermedia, un tip de relație între S și P din judecata finală. Operațiile prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe cea de S, iar în cealaltă pe cea de P. Numărul pozițiilor logice rămâne, prin trecerea de la judecată la raționament, constant: este vorba despre două poziții, S și P. Structura judicativă originară este cea care susține, prin multiplicare, și alcătuirea silogismului, ca structură de raționare mai complexă decât judecata. Aceasta înseamnă că tot ceea ce este valabil, din punct de vedere formal, pentru judecată și a fost consemnat în demersul anterior este valabil și pentru raționament. Următoarea etapă operațională, în căutarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]