7,716 matches
-
Media ponderată a densității fragmentării pentru întreaga suprafață este de 1,5km/kmp. Adâncimea maximă a fragmentării reliefului reprezintă diferența dintre altitudinea maximă și cea minimă de pe teritoriul respectiv. Pentru Subcarpații Argeșului, această valoare atinge 830m rezultată din diferența dintre altitudinea din Șaua Duvalmului (1250m) și lunca râului Argeș la ieșirea din Curtea-de-Argeș. Adâncimea relativă a fragmentării reliefului sau energia de relief rezultă din diferența de altitudine dintre fundul văilor și cumpenele lor de ape, respectiv din diferența de nivel dintre
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de pe teritoriul respectiv. Pentru Subcarpații Argeșului, această valoare atinge 830m rezultată din diferența dintre altitudinea din Șaua Duvalmului (1250m) și lunca râului Argeș la ieșirea din Curtea-de-Argeș. Adâncimea relativă a fragmentării reliefului sau energia de relief rezultă din diferența de altitudine dintre fundul văilor și cumpenele lor de ape, respectiv din diferența de nivel dintre profilul longitudinal al văilor și cel al interfluviilor limitrofe. Situația pentru această zonă subcarpatică este următoarea: energie mare de relief 400-500m pentru culmile cele mai înalte
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
635m, pe unde trece și șoseaua care face legătura între municipiile Câmpulung și Curtea-de-Argeș, denumită în trecut „Drumul Voievozilor”. În acest sector culmea este atacată de numeroase văi torențiale și de aceea apare fragmentată în numeroși martori de eroziune, cu altitudini ce se păstrează în jurul valorii de 600m, până la ieșirea din zona subcarpatică, unde pe frontul de cuestă Râpa cu Brazi are 771m. Valorile metrice ale acestui interfluviu sunt de aproximativ 20km lungime și 8-9km lățime între cele două văi. Interfluviul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ale acestui interfluviu sunt date de liniile tectonice și de litologie. Prezența numeroaselor falii a dus la alternarea pe versanți a suprafețelor puternic înclinate (pante de peste 30%) cu cele mai domoale (5-15%) rezultând un profil transversal al versanților în trepte. Altitudinea relativ mică se păstrează și la sud de Nucșoara, vârful Alunișu abia ajungând la 839m, și aceasta datorită unei ridicări anticlinale pe direcția est-vest. Înspre sud interfluviul se îngustează foarte mult (mai puțin de 2km între Brăduleț și Corbi), devenind
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
au păstrat depozite piemontane de pietrișuri a căror structură evidențiază concordanța lor cu pietrișurile levantine de Cândești. Deoarece aceste pietrișuri au fost transportate de Bratia, iar sub acestea există depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de măr și prun. La sud de aliniamentul Schitu-Golești - Jugur - Boteni relieful modelat în depozitele levantine cu versanți abrupți și scurți aparține domeniului piemontan getic. Interfluviul Argeșel - Dâmbovița este spinarea prelungă a Culmii Vâlnei - Groapa Oii netezită de eroziune la altitudinea de 950m din care au rămas mai înalte vârfurile Groapa Oii 950,4m și Vâlnei 910m. A doua treaptă de eroziune s-a format la nivelul de 840m pe care sunt așezate satele Mesteacănu și Cetățeni Deal și este reprezentată
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
limitează la est zona subcarpatică argeșană, de la confluența ei cu Valea Piatra, în dreptul localității Stoenești. De aici și până la intrarea în chei, Dâmbovița și-a creat o luncă nu prea largă, ce ajunge la 700-800m, cu tot cu terasă, în dreptul satului Cotenești. Altitudinea relativă a terasei față de luncă este de 3m, ea apărând numai pe dreapta râului și nedepășind lățimea de 100m. Pe această terasă s-au așezat gospodăriile satelor Bădeni, Cotenești, Cetățeni Vale și Lăicăi, de unde în aval de această localitate terasa
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
din spectaculoasele chei cu același nume, se lărgește în Depresiunea Arefului printre versanții puternic înclinați și scurți, formându-și o luncă și chiar o terasă ce se dezvoltă pe ambele părți ale râului, dar ceva mai extinsă pe partea dreaptă. Altitudinea absolută a terasei este de 600m și înclină ușor spre luncă, de care o separă o frunte de 5-10m înălțime, cu pantă de 8-12% și mai mult. La Corbeni, în cel de-al doilea sector subcarpatic al văii Argeșului, între
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și până în depresiunea de la Lucieni. La ieșirea din zona montană în depresiunea de contact dintre conglomeratele de Mățău și marnele și șisturile disodilice, valea Argeșelului are lunca mai ridicată cu 80-120m față de cea a Râului Tîrgului sau a Dâmboviței (700m altitudine pe Argeșel, 620m pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m lățime și este mărginită la baza versanților de o prispă coluvo-proluvială. La Nămăiești există
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m lățime și este mărginită la baza versanților de o prispă coluvo-proluvială. La Nămăiești există un fragment de terasă pe stânga văii la altitudinea relativă de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești și Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile de dejecție ce parazitează versantul stâng. În bazinetul de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în zona piemontană. Depresiunea Sboghițești este lărgirea văii Râului Doamnei, care cuprinde satul Sboghițești, închisă la sud de defileul de „La Gherghelae”. Fundul văii nu este prea larg dar interfluviile se îndepărtează prin pante domoale
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi considerate interne deoarece sunt cuprinse între depresiunile de contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest la est: Goișu-Tămașu (1104m), Chicera (1218m), Toaca (895m), Muncelele Plătichii sau ale Râușorului, Ciocanu (886m), Ciuha (730m), Mățău (1017m
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și 2.038 m. Înălțimea vârfului este de 2.047 m deasupra nivelului mării după măsurătoarea germană și de 2.048 m după măsurătoarea austriacă, astfel că regiunea montană dominantă este una dintre cele mai cunoscute zone de munte cu altitudini de peste 2000 de metri. Acesta poate fi urcat și de pe partea austriacă și de pe partea germană. De pe partea germană și din vârf este o priveliște minunată asupra castelelor Neuschwanstein și Hohenschwangau, precum și asupra frumoaselor lacuri din regiunea Füssen a districtului
Säuling () [Corola-website/Science/327438_a_328767]
-
din vârf este o priveliște minunată asupra castelelor Neuschwanstein și Hohenschwangau, precum și asupra frumoaselor lacuri din regiunea Füssen a districtului Ostallgäu. De pe partea austriacă se vede valea râului Lech (în mare parte neregulată) de la Reutte. La vest de vârf, la altitudinea de 1693 m, se află haus, o cabană montană a TVN Deutschland. Cel mai simplu mod de a urca pe Säuling este traseul de drumeții pe la Säulinghaus, dar ascensiunea către vârf trebuie făcută în unele locuri numai cu echipament de
Säuling () [Corola-website/Science/327438_a_328767]
-
(abreviere Cs) este un gen de nori, de altitudine mare, cu un aspect fibros sau neted acoperind parțial sau integral cerul ca un voal noros transparent și albicios. Sunt formați din cristale de gheață și produc fenomenul optic de halo. Nu dau precipitații. Norii sunt localizați la peste 5
Cirrostratus () [Corola-website/Science/327489_a_328818]
-
(abreviere As) este un gen de nori de altitudine medie care se prezintă sub forma unui strat sau a unei păture de culoare albăstruie sau cenușie cu aspect striat, fibros sau uniform. Acoperă în întregime sau parțial cerul și au o întindere orizontală foarte mare, iar pe verticală grosimea
Altostratus () [Corola-website/Science/327484_a_328813]
-
sau ploaie slabă. Norii pot fi compuși din cristale de gheață. În unele varietăți compuse din cristale de gheață, foarte subțiri, cristalele de gheață se pot transforma rapid în picături de apă. Mărimea cristalelor de gheață tinde să creasca odată cu altitudinea. Oamenii de știință au descoperit faptul că la nivelele superioare ale norilor Altostratus, cristalele de gheață tind să fie hexagonale pe când la nivelele inferioare acestea tind să fie conglomerate. Norii Altostratus tind să se formeze în fața unui front atmosferic cald
Altostratus () [Corola-website/Science/327484_a_328813]
-
val de reacții, în perspectiva exploatării industriale a acestei ape. Masivul Munticelul este un interfluviu predominant stâncos orientat nord-sud, cu o lățime de 100-500 m (pe direcția vest - est) și o lungime de cca. 3 Km (pe direcția nord - sud). Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu-Piatra Șugaului). Suprafața protejată cuprinde 318 ha de zonă stîncoasa aparținând acestuia . Ea include, astfel: Situl acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
prin "Hotărârea de Guvern" nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și, reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1966 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic Altitudinea sa este de 350 m, suprafața de 150 ha, lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m. Pe următoarele 3 lacurile
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
2007 și sponsorizat de firma Red Bull, decolând de pe aeroportul bazei aeriene Walker din Roswell, statul New Mexico din SUA, a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanșă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă a depășit viteza sunetului, atingând 1342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care s-a deplasat până la acea dată un om care nu se afla într-
Felix Baumgartner () [Corola-website/Science/327516_a_328845]
-
sunetului, cei 1342,8 km/h reprezentând o viteză de 1,25 Mach. De reținut că viteza sunetului variază în funcție de temperatură. Dacă la 20 °C viteza sunetului se situează la 1285 km/h, la temperaturile scăzute și aerul rarefiat de la altitudini cuprinse între 20 și 30 km, viteza sunetului este de circa 1078 km/h. În cadrul pregătirilor pentru acest record, pe care Felix Baumgartner le-a început din 2009, în martie 2012 acesta a executat o săritură de încercare de la altitudinea
Felix Baumgartner () [Corola-website/Science/327516_a_328845]
-
altitudini cuprinse între 20 și 30 km, viteza sunetului este de circa 1078 km/h. În cadrul pregătirilor pentru acest record, pe care Felix Baumgartner le-a început din 2009, în martie 2012 acesta a executat o săritură de încercare de la altitudinea de 21.800 m și a atins o viteză maximă de 587 km/h, iar în august a sărit de la altitudinea de 29.456 de metri și a atins viteza maximă de 864 km/h, înainte de a-și deschide parașuta
Felix Baumgartner () [Corola-website/Science/327516_a_328845]
-
care Felix Baumgartner le-a început din 2009, în martie 2012 acesta a executat o săritură de încercare de la altitudinea de 21.800 m și a atins o viteză maximă de 587 km/h, iar în august a sărit de la altitudinea de 29.456 de metri și a atins viteza maximă de 864 km/h, înainte de a-și deschide parașuta. Recordul său a fost stabilit într-o zi aniversară: cu exact 65 de ani în urmă, la 14 octombrie 1947, pilotul
Felix Baumgartner () [Corola-website/Science/327516_a_328845]