7,673 matches
-
toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este creatoare de curățenie sufletească, de pace interioară, de demnitate personală. * „Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba de ambiția exacerbată, care sufocă luciditatea, agățîndu-se de puterea „vanității”. Lucrurile stau și mai rău atunci cînd cei slabi În resurse sufletești caută să-și salveze mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se văd oameni căzînd dintr-o situație Înaltă datorită acelorași greșeli
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba de ambiția exacerbată, care sufocă luciditatea, agățîndu-se de puterea „vanității”. Lucrurile stau și mai rău atunci cînd cei slabi În resurse sufletești caută să-și salveze mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se văd oameni căzînd dintr-o situație Înaltă datorită acelorași greșeli care i-au ajutat să se ridice pînă la ea.” (La Bruyère) Într-adevăr, aceeași conduită Își schimbă semnificația, În funcție de context: de ex. cînd ambiția cuiva este interpretată
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mediocritatea printr-o ambiție contrafăcută. * „Se văd oameni căzînd dintr-o situație Înaltă datorită acelorași greșeli care i-au ajutat să se ridice pînă la ea.” (La Bruyère) Într-adevăr, aceeași conduită Își schimbă semnificația, În funcție de context: de ex. cînd ambiția cuiva este interpretată de cei din jur ca o dorință de a aduce acele schimbări care sînt așteptate de toți, atunci persoana respectivă ajunge la putere; cînd Însă ambiția este interpretată, după un timp, ca o expresie a vanității exagerate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adevăr, aceeași conduită Își schimbă semnificația, În funcție de context: de ex. cînd ambiția cuiva este interpretată de cei din jur ca o dorință de a aduce acele schimbări care sînt așteptate de toți, atunci persoana respectivă ajunge la putere; cînd Însă ambiția este interpretată, după un timp, ca o expresie a vanității exagerate a celui În cauză, care a urmărit doar puterea, atunci cei din jur fac totul ca să-l Înlăture. * „Păcatele nu se răsplătesc decît În lumea cealaltă, dar prostiile se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Seneca) Se Întîmplă În relațiile interumane ceea ce se petrece, În mod obișnuit În activitatea intelectuală: cu cît un argument prezintă tendința de a se impune mai mult, cu atît va declanșa un „război” al contraargumentelor, care va duce la distrugerea ambițiilor lui. * „Rar sau niciodată vine binele curat și neamestecat, fără să fie Însoțit de vreun rău care să-l tulbure sau să-l neliniștească.” (Miguel de Cervantes) La această coexistență a valorilor opuse, care se presupun și se determină reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un țel față În față și nu Înapoi”. * „În arenele vieții nu există biruinți definitive.” (P. Emmanuel) Deoarece, pe de o parte: „SÎnt succese care te Înjosesc și Înfrîngeri care te Înalță” (N. Iorga), iar pe de altă parte, pentru că: „Ambiția e confundată lesne cu vocația” (V. Hugo). * „GÎndește ca cei puțini și vorbește ca cei mulți.” (G. Gracian Y. Morales) GÎndește astfel, pentru a te apropia cît mai mult de „adevăr”, vorbește astfel, pentru a fi pe Înțelesul tuturor. * „Există
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cel care-i pe tron, năzuiește la cer” („Pañcatrantra). Nu mai puțin ilustrative sînt proverbele populare: „Avarului Îi lipsește tot atît de mult ceea ce are, ca și sărmanului ceea ce nu are”; „În pahar se Îneacă mai mulți decît În mare”; „Ambiția Îmbată la fel ca vinul”; „Lăcomia este o sclavie veșnică” etc. * „Cel mai rău conducător este acela care nu se poate conduce pe sine Însuși.” (Cato) Despre cel incapabil de a se conduce pe el Însuși Baruch Spinoza spunea: „Numesc
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
A fi fericit Înseamnă a fi depășit neliniștea fericirii.” (M. Maeterlinck) În proverbe, Înțelepciunea populară face și ea referire la același lucru: „A fi liniștit e mai bine decît a fi fericit”. Firește că starea de liniște sufletească nu cuprinde ambițiile și vanitățile pe care le presupune, adesea, obținerea stării de fericire, sau dorința de Întreținere a acesteia. La aceeași stare de liniște face apel și poetul Serghei Esenin: CÎnd te bîntuie tristețea, cînd pierzi toate, cînd te doare, cînd te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este întâiul om politic care a deținut toate prerogativele de prim ministru, în sensul modern al termenului. Rămas orfan de tată de la o vârstă fragedă, a trebuit să studieze pentru a putea urca pe scara socială, dând dovadă de o ambiție deosebită încă de la vârsta de nouă ani. Deși ar fi preferat cariera militară, asemeni tatălui său, problemele financiare ale familiei l-au forțat să accepte drumul vieții bisericești. Datorită seriozității sale a devenit cel mai tânăr episcop din Franța, numit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a devenit cel mai tânăr episcop din Franța, numit în această funcție prin dispensă papală. Geniul lui Richelieu nu se manifestă numai în modul în care a structurat și pus în practică principiile guvernării unui regat, ci mai ales în ambiția cu care, pe perioada cât a fost prim ministru, a reușit să-și ducă la îndeplinire planul prestabilit: de a pune bazele unui stat puternic, unitar, condus de un monarh cu prerogative depline, absolute. Cel mai important obiectiv pentru Richelieu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Marzo din Roma, a cărei stareță avea să devină mai târziu. Tânărul era înzestrat cu un fizic plăcut, dar se bucura și de un instinct special pentru depistarea oricăror oportunități ce l-ar fi propulsat pe scara socială dovedind o ambiție nemăsurată pentru a-și duce la îndeplinire planurile. Urmând sfaturile familiei, Mazarin a studiat întâi la Colegiul Iezuit din Roma, însă a refuzat să se alăture ordinului iezuit, preferând, la șaptesprezece ani, să-l însoțească pe Girolamo Colonna, fiul lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
familia sa de care era foarte legat și cu care se purta foarte afectuos. I-a trimis tatălui său mereu sume mari de bani și o ladă cu bijuterii drept zestre pentru surorile sale. Dar dincolo de bani, cea mai mare ambiție a sa era uniforma roșie de cardinal, iar devotamentul arătat regelui Franței era cea mai sigură cale de a obține acest titlu. Cu toate acestea, Richelieu, protectorul și mentorul său, nu era încă dispus să-i ofere recunoașterea supremă. Drept
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a fost să-l convingă pe suspiciosul și răzbunătorul Ludovic al XIIIlea să accepte sarcina soției. Levi afirmă că a fost ideea lui Richelieu și că a s-a implicat în această conspirație, deoarece era singura modalitate de a înfrânge ambițiile lui Gaston și de a garanta supraviețuirea dinastiei.“ Cu toate acestea, curtea regală franceză nu este singura din istorie care ridică suspiciuni privind legitimitatea unora dintre membrii săi. Richard Wilkinson afirmă același lucru și despre Iacob întâiul al Angliei, susținând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cunoscut în România sub numele de„Talpa Ursului“. Această imagine a fost folosită ca sursă de inspirație de către un sculptor. Frunzele acantei simbolizează triumful vieții asupra morții, și care, după modul în care sunt dispuse, semnifică victoria ordinii și a ambiției asupra haosului vieții. Zeițele Flora, Venus și Persefona au fost adesea folosite drept model artistic pentru diverse reprezentări arhitectonice ale ordinii corintiene. Aceleași zeițe le regăsim reprezentate și în palatul Versailles. Spre deosebire de toate celelalte stiluri arhitectonice, proporțiile folosite de stilul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la ora șase dimineața, cu Monsieur alături. În camera vecină se afla Ludovic, pe jumătate leșinat din cauza durerii și Prințesa Palatină. Se stingea una din marele regine ale Franței. Ana de Austria a rămas un exemplu de blândețe, voință și ambiție, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a consolida poziția de monarh absolut a fiului său. V.2. Regina Consoartă în prezent avem puține date despre regina consoartă a Franței, Maria Tereza a Spaniei. Eclipsată de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
au cerut să ocupe locuri de mărire în împărăția pe care o așteptau să fie stabilită de învățătorul lor. „...Nu știți ce cereți”, le-a răspuns Domnul, iar răspunsul Lui este o mustrare pentru toate dorințele noastre nesocotite, pentru toate ambițiile noastre păcătoase pe care le formulăm în cererile noastre către Atotputernicul. Admirabile cuvinte aflăm în cartea profetului Isaia, care zice: „Nu mâna Domnului e prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să nu audă. Ci nelegiuirile voastre pun
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
generalizată, grație Internetului. Există un site, www.referate.ro, unde sunt postate astfel de referate din orice domeniu. Practica „sesiunilor de referate și comunicări” a continuat și după Revoluția din 1989, poate chiar cu mai mare amploare, stimulată fiind de ambiția școlilor de a ieși astfel În evidență, prin organizarea unor asemenea manifestări. 4. Articolul Este o lucrare de dimensiuni mai mari, având un pronunțat caracter de originalitate, care tratează o temă științifică bine definită. DEX definește articolul drept „expunere scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu-l atrage munca și atunci o evită ori de câte ori este posibil. Pentru a depune efortul necesar, individul trebuie constrâns sau "cumpărat". El preferă să fie direcționat. Nu-i place să își asume responsabilitatea (drept urmare, fuge de răspundere). Indiferent, lipsit de ambiție, individul preferă să se afle într-o stare de securitate psiho-afectivă și profesională, fără să-l intereseze problemele esențiale ale instituției. Motivația muncii acestuia o constituie exclusiv banul. Individul manifestă o inițiativă și o creativitate limitate. Prin urmare, este necesară
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în mod obișnuit și onest, ele pot fi acceptate și, cu atât mai puțin, cultivate în viața și în relațiile noastre. Întrucât suntem cei mai mulți cu nevoi, cu gesturi, cu opinii, cu opțiuni, cu valori, cu aspirații, cu profile caracteriale și ambiții diferite, cu frământări și suspiciuni diverse, suntem mereu expuși relațiilor conflictuale. Prin urmare, că ele apar și că există este adevărat. Suntem puși (sau nevoiți) să le facem față și să le depășim cum știm și cum putem mai bine
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în centrul atenției, de a se bucura de succes. Chiar și în absența oricărui motiv/oricăror motive pot ajunge la conflict, pentru ca măcar în felul acesta să fie în centrul atenției. b. Rigizii. Această categorie de oameni se remarcă prin ambiție, printr-o înaltă autoapreciere. Ei știu și nu doresc să ia în considerare părerea celor din jur. O părere deja formată, odată pentru totdeauna, a unei persoane rigide, intră inevitabil în contradicție cu condițiile care se schimbă și provoacă, astfel
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
potrivit cărora anumite evenimente sunt cauza sau consecința altora. Mai dispunem, în plus, și de coduri etice. Prezumțiile noastre au în vedere calitățile lucrurilor, valorile pe care le atribuim acestora. "Dorințele de a ne satisface nevoile, de a ne realiza ambițiile, de a lupta pentru anumite idealuri, toate sunt impregnate de prezumții asupra valorii unei anumite experiențe" (Rimé, 2008, p. 397). Totodată, aceste inerente prezumții dau naștere, la nivel individual, unui nivel de așteptări 30. Handley Cantril adaugă faptul că omul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai rău, o distrugătoare decât să fie cineva mai fericit decât ea, mai bine ne vede pe toți nefericiți, la grămadă" (apud Epstein, 2008, pp. 38-39). Fiind vorba de bucuria josnică încercată la spectacolul nefericirii altuia, invidia este dorința și ambiția de a-l vedea pe celălalt privat de avantajele sale, nu atât pentru a le avea noi înșine, cât pentru a ști că celălalt a încetat a se mai bucura de o fericire fără nicio amenințare sau pe care în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Ideologia ei ne induce între altele cu subtilitate și rafinament idealul prosperității și al bunăstării materiale, pe de o parte, și pe cel al perfecțiunii personale, pe de altă parte; ambele aflate la îndemâna noastră, doar la discreția voinței și a ambiției proprii 59. În actualele circumstanțe, idealul de perfecțiune restrânsă (pietate, caritate, castitate), urmat de predecesorii noștri, este înlocuit cu cel al perfecțiunii generalizate (Lacroix, 2009, p. 55), generator și întreținător al invidiei 60. Aceasta este o emoție dinamică. Ea poate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în perseverență și confruntarea cu problemele noastre" (p. 80). 53 Uneori, a fi invidioși este ca și cum am fi îndrăgostiți: suntem de-a dreptul obsedați de persoana pe care o invidiem (Holmes, Holmes, 2001). 54 Am mai putea adăuga mândria și ambiția... 55 Potrivit lui Fr. Savater, concurența și invidia "își au originea în caracterul nostru social, care pot deveni și o amenințare pentru societate" (2008, p. 175); vom vedea, mai departe, în ce condiții... 56 Este un fapt exploatat fără milă de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
transformările, moartea, moștenirile (reale sau psihologice). Casa a IX-a: marile călătorii ale corpului sau ale spiritului, filosofia, religia. Casa a X-a (casă angulară al cărei punct de plecare se numește „Mijlocul Cerului”, MC): scopul, reușita socială sau profesională, ambiția. Casa a XI-a: proiectele, prietenia, susținătorii, clientela. Casa a XII-a: Încercările, singurătatea, locurile de suferință, sublimarea. Stăpânirile Se bazează pe un raționament analogic: semnele zodiacale, planetele și casele se află Într-o relație simbolică. Astfel, fiecare planetă are
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]