8,321 matches
-
a ieși din sine, forța de a dărui căldură, umanitate celor din jur, interes pentru problemele și ideilor celorlalți, indiferent că erau membri ai familiei, vechi cunoștințe sau străini care ne intraseră de o jumătate de ceas În casă. Deși aparența ei era cea a unui om, a unei femei bătrîne, foarte bătrîne, spiritul o locuia Încă și acest lucru, i-am spus-o În câteva rânduri, Îmi dă mie azi curajul de a traversa această vârstă. Și nu numai creierul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
temei” acestui roman. Minda, eroul „enigmatic” al cărții, trăiește o „declasare”, o „dezarticulare socială”, nu din pricina „atracției vulgarității”, ci de teama, abisală, a abrutizării, chiar și În forme „pozitive”, a Îmburghezirii, a adaptării! Și, În finalul cărții, el „Învinge”, deși aparențele Îl arată ca un fel de declasat, pe un „maidan menajer” care apare În fantasma sa vie odată cu acel sobol ce-l Întovărășise prin labirintul de „sub picioarele sale”, un sobol, o cârtiță care, cumva, semăna În imaginația mea cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fel dreptate acelor denigratori de azi, cu Grigurcu În frunte, că am fost „supraevaluați” atunci, În timpurile de semi-liberalism politic și cultural. Dar, repet, nu acest lucru mă interesează, aici și acum, În primul rând; de altfel, eu Însumi, În ciuda aparențelor și a unor bâiguieli critice despre „megalomania lui Breban”, nu sunt convins de „absoluta valoare” a textelor mele și cred, am mai spus-o În câteva rânduri, că adevărata valoare În cariera noastră „ciudată”, a artiștilor creatori, se arată abia
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
căderea” României În libertatea socială după o dictatură „aparte”, cea ceaușistă care, În formă, păstra sloganurile și resentimentele bolșevice și ne-a izolat Încă o dată de Europa, În timp ce țările vecine cu noi, de la Nord, mai ales, „comuniste” și ele, dând aparența unei servituți pro-moscovite, Începuseră deja din deceniul opt legături economice și culturale cu Vestul, căderea zidului de la Berlin găsindu-i oarecum pregătiți, măcar În mentalitate, nemaivorbind de rădăcinile lor mai vechi cu civilizația occidentală, prin structurarea lor istorică În imperiul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și om politic, este autorul unui aspru rechizitoriu, publicat În 1868 sub titlul În contra direcției de astăzi În cultura română. Lansa aici teoria formelor fără fond, care va sta timp de mai multe decenii În centrul disputelor politico culturale. „În aparență — scria Maiorescu —, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape Întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar În realitate toate aceste
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rangul de simpli slujitori ai cuplului Ceaușescu. În momentul prăbușirii, În decembrie 1989, a stârnit senzație gestul unui fost prim-ministru care i-a sărutat mâna dictatorului! Modelul românesc a ajuns să fie apropiat de cel nord-coreean: comunismul dinastic. În aparență cu totul aberant, dar În fond În logica sistemului. În interpretarea istoriei și În justificarea acțiunii sale politice, comunismul pune În prim-plan masele: totul prin popor și pentru popor. În fapt, masele sunt reprezentate prin partid. Iar partidul, prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
externe românești. Acestea creau uneori iritare, dar nu puneau În primejdie sistemul comunist. De aceea, rușii nu au intervenit. Nu este ușor de cântărit În ce măsură afirmata independență a României din 1964 până În 1989 a fost o independență reală sau o aparență de independență. România a rămas până la capăt membră a Pactului de la Varșovia și a organizației economice a statelor comuniste (Uniunea Sovietică fiind principalul ei partener comercial). A fost un membru turbulent al familiei, dar care nu a ieșit din familie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
președinți și prim-miniștri l-au primit cu fast pe Ceaușescu sau au fost primiți de el la București; aproape nici o personalitate politică din epocă nu lipsește de pe această listă. Ceaușescu a dus o mare politică, și nu doar În aparență. A fost o politică de mare putere. Într-o lume polarizată de-a lungul unui multiplu sistem de falii: Uniunea Sovietică și Statele Unite, N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia, Uniunea Sovietică și China, Israelul și țările arabe, lumea dezvoltată și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult 25 de milioane (și, de fapt, mai presus de statistică, se pune o problemă de identitate; nu toți basarabenii, aromânii sau românii americani se regăsesc Într-o identitate românească). Dar și statistica poate fi abordată În spirit naționalist (În ciuda aparențelor ei riguroase, statistica e foarte dependentă de ideologie). Și astfel, românii ajung să urce — În imaginar — la 30 sau chiar la 35 de milioane! Sigur este că au Început să se răspândească În lume. Pe străzile orașelor din Occident se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nesigură dintre tradiție și modernitate. Opera lui Caragiale, complexă, oferă și o dimensiune mai puțin veselă, chiar tragică, Însă nota dominantă, ca și receptarea curentă, se află În registrul ironiei și umorului. Umorul rezultă, În primul rând, din contrastul dintre aparență și esență, universal fără Îndoială, Însă ridicat la cote foarte Înalte Într-o Românie care mima o civilizație de Împrumut. Este, În bună măsură, și un comic de limbaj, fiindcă personajele lui Caragiale vorbesc, vorbesc fără Încetare, pentru a spune
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de „cartierele muncitorești“, comunismul a cruțat un timp centrul istoric. Ansamblul cel mai ambițios, datând din 1960, a fost construit În spatele Palatului Regal (În parte, pe locul grădinii acestuia): o mare „sală a congreselor“ și un șir de blocuri de aparență cam modestă. Pentru Ceaușescu era prea puțin. Noua lui Românie trebuia să aibă și un nou București. Cutremurul din 1977 i-a venit În ajutor: vechiul București Începea să se dărâme de la sine, lui nu-i mai rămânea decât să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
perseverent Într-o chestiune unde e nevoie de atâta răbdare, spirit de ordine și Înțelegere. Prin Însăși opera Dvs. veți fi un minunat exemplu În fața tineretului. O dată cu aceste rânduri vă cer indulgența Dvs. pentru scrisul meu care a devenit ieroglific. Aparența nu poate ascunde adevărul!! Cu cele mai distinse salutări din partea mea și a soțului meu. Marie Mihăilescu-Kalmicov P.S. Din partea D-lui Colonel Ciuntu și a soției sale, primiți mulțumiri pentru atenție și multe urări de bine. Dacă mai este nevoie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mă face să mă simt și eu din altă lume, superioară. Îmi iau un aer sigur și ușor arogant, ușor provocator - o imagine (trucată) a unui om care este cu totul altfel. Dar fetele nu știu și se iau după aparențe, sunt programate să ne vadă supradimensionați, să ne atribuie calități de feți-logofeți, așa că e mai bine să nu le dezamăgim. Cinăm la restaurantul hotelului. Chelnerița fixează prețurile din ochi: 5, 6, 7 dolari. Dacă mai ceri și un vin, te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de tenacele și îndrăznețul bancher belgian și pe care pasionatul Thomas Wohlfahrt, inițiatorul și coordonatorul proiectului Literatur Express Europa 2000, a refăcut-o pentru 105 de autori din atâtea țări. Simțim cu toții (și am verificat pe loc) unde constrângerea, în ciuda aparențelor de normalitate, copleșește libertatea gândirii și a comportamentului. Multe stări, nu tocmai plăcute, în anumite orașe, le-au avut și prietenii noștri albanezi, amintindu-și dura experiență totalitară, de care au scăpat, ca și noi, în urmă cu un deceniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
își pot permite acest lucru, și atunci am hotărât să merg eu, pentru că ar fi fost păcat ca Azerbaidjanul să absenteze din acest proiect. Ați văzut că și țări precum Italia și Austria au doar câte un singur reprezentant, așa că aparențele au fost salvate. Dar îmi pare rău că n-a venit nimeni din Norvegia, o țară cu o mare tradiție culturală, care ar fi dat un plus de culoare familiei scriitorilor europeni prezenți aici... Despre Trenul Literaturii e devreme încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mie, mie nu-mi era frică, deloc... frică? Nu, nu mi-era frică, decât uneori, în scurte momente prindeam un fel de luciditate socială și hotăram, într-o jumătate de oră, planuri de redresare a situației, măcar de salvare a aparențelor, deoarece, o „carieră”, mai ales în provincie - ori, România în acei ani și, mi se pare mult după aceea (poate și azi, ca inerție sau un recul la acea perioadă blestemată, de dublă ocupație, de dinlăuntru și dinafară!Ă - în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în acei ani și, mi se pare mult după aceea (poate și azi, ca inerție sau un recul la acea perioadă blestemată, de dublă ocupație, de dinlăuntru și dinafară!Ă - în provincie deci, o carieră înseamnă în primul rând „salvarea aparențelor”. E adevărat însă că la modul grotesc, în acei ani, deceniul șase, a salva aparențele însemna pentru mulți „a fi afară”, a nu fi prins de mașina oarbă și grosolană a securității. Sau a fi tocmai „între”, deoarece foarte mulți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau un recul la acea perioadă blestemată, de dublă ocupație, de dinlăuntru și dinafară!Ă - în provincie deci, o carieră înseamnă în primul rând „salvarea aparențelor”. E adevărat însă că la modul grotesc, în acei ani, deceniul șase, a salva aparențele însemna pentru mulți „a fi afară”, a nu fi prins de mașina oarbă și grosolană a securității. Sau a fi tocmai „între”, deoarece foarte mulți, și nu puțini scriitori, mai ales tineri, au făcut pușcărie în două reprize (vezi I.D.
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
alteritate” temperamentală, un fel de neaderență la persoana și ideile mele ce nu poate fi expediată cu un atribut oarecare. Nu era antipatie din partea lui, ci o ușoară formă de dispreț, elegant ascunsă, dar mereu prezentă, ce se adresa, în aparență, provincialului care eram, fără licență, fără a fi avut norocul unui liceu cu dascăli de nivel universitar, fără a fi avut șansa unică de a sta în umbra lui Vianu și de a-i fi chiar asistent la catedră sau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
al propriului meu caracter. Ele, aceste două pulsiuni, m-au urmărit apoi decenii și decenii și, dincolo de „raționalitatea” lor evidentă, de cauzalitatea cunoscută, și azi încă sunt și au fost „motoare” ale romantismului meu „incarnat”, absolut organic, dincolo de logică și aparențe. De aceea le-am numit „pulsiuni”, deoarece, cele „două”, Literatura și Erosul, au depășit de mult și „cu mult” granițele adolescenței, ale post-adolescenței, care în cazul meu a fost o zonă psihologică aproape eternă - apoi, ale maturității, până „aici și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care îmi sugera suficiente „dovezi” de feminitate, și cartea, poezia, și romanul... ah, romanul! De ce „femeia sau fata” și de ce cartea? Ar fi putut foarte bine, ca mulți alții de vârsta mea, să fie ambiția socială, cariera, banul sau... salvarea aparențelor: fofilarea într-un post „secund”, pentru noi, mai ales, fiii clasei sociale care pierduse și care tresăreau dureros când, în acei ani, se întrezărea pe trotuarul din față o uniformă și, mai ales, bântuiți de acele „uniforme invizibile”, agenții securității
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
bântuit” lunga, labirintica mea tinerețe, dar, după ce m-au „chinuit” decenii, mii și „milioane” de ore, zile și mai ales nopți, albe, fosforescente, tensionate, vii, m-au „salvat” până la urmă, proiectându-mă într-un destin intim și social ritmat, cu aparențe oarecum logice și normale. M-au salvat?!... Nu, încă nu sunt sigur, aroganța profesiunii mele de „liber profesionist” (chiar și în comunism!Ă, de „creator” îndrăznind a mă măsura cu zeii profesiunii mele, ce este una strident atipică, face ca
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
clama libertatea însăși. Libertatea persoanei ce cu greu se distinge azi, după mai bine de un secol de „mișcări de masă”, de „revoluții”, de suspectare a individului și a individualității. Pentru mine, în post-adolescența mea „extrem labirintică”, dezordonată, lipsită în aparență de un scop sau motivație plauzibile, această „frază” a lui Nietzsche a devenit un „scop” deoarece, cum ușor se poate observa, aveam nevoie de ea, dar nu o nevoie „oarecare”, o necesitate amestecată printre altele, cum aveam cu toții, zilnic, ci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nou sovietic și comunist”, un sclav ideologic, de fapt, al unei Împărății panslavise, fără trecut sau cu unul inventat din zdrențele istoriei!? Da, am luptat și poate că ne-am și rănit și mutilat în acest război ce numai în aparență era unul ideologic, dar care era și unul pentru supraviețuirea esenței și ființei unui Neam, iubit de Dumnezeu mai ales în ultima sută de ani când, „ni s-a permis” să ne adunăm de pe ambii versanți ai mândrilor Carpați și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
am ieșit, unii dintre noi, răniți și mutilați, vezi ultimii ani de existență și moarte înainte de vreme a multor creatori de prima mână, un Preda, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Dimov și atâția alții!... Chiar și noi, cei care am „salvat aparențele”, purtăm cu siguranță sechelele acestei lupte îndelungate și nefirești, pentru care nu eram pregătiți, o luptă cu un sistem care ne-a alungat, ucis, maltratat sau prostituat antecesorii noștri în ordine culturală, politică și administrativă, încât părea că „vechea, nobila
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]