8,697 matches
-
a trimis-o domnului Larrañaga, când l-au ales membru corespondent al Academiei: Pe cel ce vocea-și schimbă... Cu bastonu-ai să-l bați. În primul din aceste versuri deja clasice, cititorul grăbit va Întrezări o sinalefă, figură repudiată de auzul fin al lui Zúñiga; În al doilea, cuvântul baston poate Îngreuna mersul. Două conjecturi Îl tentează pe savant. Una că baston, vorbă rar folosită acum, e o relicvă prețioasă a limbii din acea epocă, chiar și Între cele mai rustice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
misterios, alteori limpede și rațional cu care rostește cuvinte. Desigur, dar asta când am început să și învăț să fiu scriitor, nu numai să fiu pur și simplu, cu unicul dar care mă făcuse să înțeleg ca exist, cel a auzului... Din ciocnirile sau prieteniile mele cu.profesorii descopăr cel mult că se învață bine cu profesorul care inspiră simpatie, dar se învață în cele din urmă bine și cu cel rău, de frică. În nici una din ciocnirile sau prieteniile de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
îl auzeam aievea, glas de fată care îmi striga numele la geam. Nu era glasul lui, al pământului, erau ielele, și mă piteam lângă spatele lat al tatei și așteptam îngrozit să mă mai cheme o dată. Dar tăcerea casei și auzul meu treaz mă făceau să înțeleg că glasul strigase din mine și nu de la fereastră, mă linișteam și readormeam. Într-o seară am întîrziat prea mult pe miriște și n-am băgat de seamă că noaptea căzuse pe neașteptate și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
așa de drag vorbesc și despre tinerețele mele. Toate au trecut: nici codrii așa nu mai sunt, și tinerețele s-au călătorit! În mirosul ațâțător al pădurii creștea în mine puterea vieții, șuietul domol al vântului în frunzișuri îmi mângâia auzul și ce strălucire neobișnuită, ce strălucire vie, și ce mireasmă ascuțită, amețitoare, aveau florile din poienile de la margine! Ca-nspre o dragoste, cu dor, pornii, după două luni de lipsă spre codrul Antileștilor. Înaintea iernii, în toamnă târzie, voiam să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
viața care se mișca în jurul ei nu mai avea nici o însemnătate. Puțin îi păsa de privirile întunecate ale lui tatu-său, de oftările lungi ale maică-sii, puțin îi păsa de planurile de logodnă care se țeseau în jurul ei, în auzul ei. În anul acela nu s-a bucurat ca altădată de sărbătorile mari ale neamului. În începutul palid de toamnă, de anul nou, privea pe gânduri fără să vadă și fără căldură în suflet la mișcarea din ulița îngustă. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
țâșneau acum ca dintr-o sirenă. Numai mort nu le-ai fi auzit. Dealtfel, individul își doza parcă pauzele și asalturile cu o cruzime rafinată. Mă lăsa să mă liniștesc, să mă relaxez, să mă amăgesc și deodată îmi pleznea auzul cu o emisiune sonoră la care colaborau gâtul, buzele, nasul și chiar măruntaiele. Din când în când deschidea ochii, ca pisicile, în plin somn. Se uita la mine, fără să miște capul, cu ochii aburiți de somn, rece, absent, poate
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
din fire și i-am spus: „domnule, eu l- am cunoscut pe colonelul Ceacanica, am învățat multe de la el și dacă o să-l mai intâlnesc îmi voi scoate pălăria în fața lui, căci merită, dar pe dumneata nu te cunosc” La auzul acestei replici, s-a înro șit ca un rac fiert și a ieșit ,strigând, furios „Costică, Costică, mă duc la doctor: i-auzi ce spune Vasile, că eu nu sunt Ceacanica, că nu mă recunoaște.” Nu s-a dus la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
de vitalitate. Nu râd aproape deloc și, dacă o fac, își duc, în mod reflex, palma la gură (femeile) sau desenează un soi de grimasă forțată (bărbații). Este exasperant pentru un om învățat să se tăvălească literalmente pe podea la auzul unei glume să se vadă înconjurat de mici Buddha proiectați într-o Nirvană vidată de orice, chiar și de umor. În Europa și în America, țesutul adipos, construit cu migală de sute de înghețate, de torturi și de plăcinte, eliberează
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Greu de spus; îl cauți, uneori, o viață-ntreagă. Alteori, nu-ți ajung chiar mai multe vieți la un loc ca să dai de el. 4... tic-tac, tic-tac... Hm! Iar am căzut în bombasto-patetism. Cuvintele mari și frumoase, care-ți mângâie auzul și, câteodată, simțurile, nu însă și inima. Adevărul nu există, cum ar spune, sentențios, amicul meu Cornel Moldoveanu. Ei, nu, nici chiar așa, dragul meu. Păi, dacă n-ar exista, eu cred că n-ar exista nici lumea asta în
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
e de mirare, mintea lor e mai mult la extemporalele și tezele pe care le corectează, la cuvintele încrucișate pe care se chinuie să le dezlege, ori la cărțile pe care le citesc, decât la ce se discută aici. La auzul acestor vorbe, unele capete s-au ridicat, unele activități colaterale adunării au încetat și unele priviri s-au îndreptat către prezidiu (am putea să mai scriem că unii obraji au roșit ca para focului, mai puțin ori foarte puțin, însă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de acolo? À propos, ziarul vorbește și de niște scrisori de mulțumire pe care comandantul șantierului le-a adresat școlii. Sunteți bună să le dați citire aici, în plen?” “Scrisori? Care scrisori? Poate anonimele scrise... știm noi de către cine!” La auzul acestor vorbe, profesorul Alexandrescu sare ca un arc. Spune doar atât: ce-ar spune tovarășa Apostol dacă... I se ia vorba din gură: se știe placa: tribunal, proces, calomnie, codul penal, de la nu știu-câte-luni la nu-știu-câți ani, dar să stea
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
-l expedia pe Nelu și ARO-ul lui, acum ar fi fost în siguranță, nu în fața ăstora care sunt înrăiți și flămânzi. Mai bine să-ncerce să facă ceva. “Bine, dragi oameni buni. Am să-ncerc să v ajut.” La auzul acestor vorbe, mulțimea începe să-și manifeste zgomotos satisfacția și-i face loc spre intrarea chioșcului. “Deschide! Sunt primul secretar al județului!” “Îndată, îndată”, se auzi din interior o voce tremurată. Ușa se deschide și demnitarul intră. “Ce caută oamenii
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cu un coleg din facultate, pe care nu-l văzuse de multă vreme. Apoi din nou tăcere. Îmi plăcea. Era o tăcere con fortabilă. Muzica era perfectă pentru starea mea. O moleșeală plăcută m-a cuprins încet. Am tresărit la auzul soneriei telefonului. Era Tudor. Voia să știe unde sunt, dacă am pornit. I-am spus că în cel mult două ore voi ajunge acasă. Și iarăși tăcere. Simțeam nevoia să aflu mai multe despre străinul de lângă mine. Dar nu îndrăzneam
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
joc de artificii ritualic. Zgomotul făcut de acest tun singuratic străbătu aerodromul, acoperit curînd de zumzetul plîngăreț al unei sirene de alarmă aeriană. Claxonul de deasupra casei paznicilor din lagărul Lunghua reluă mesajul, cu un duduit aspru care Îi sfredeli auzul lui Jim. Emoționat de perspectiva unui raid aerian, Jim se uită spre cer prin acoperișul deschis al sălii de Întrunire. În tot lagărul, deținuții alergau pe cărările de zgură. Bărbații și femeile, care moțăiau ca niște pensionari de azil pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
la marginea ogorului lui; să mi-o dea în schimbul prețului ei, ca să-mi slujească drept loc pentru îngropare în mijlocul fiilor lui Het." 10. Efron era și el acolo în mijlocul fiilor lui Het. Și Efron, Hetitul, a răspuns lui Avraam, în auzul fiilor lui Het și în auzul tuturor celor ce treceau pe poarta cetății: 11. "Nu, domnul meu, ascultă-mă! Îți dăruiesc ogorul și-ți dăruiesc și peștera care este în el. Ți le dăruiesc în fața fiilor norodului meu: și îngroapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
o dea în schimbul prețului ei, ca să-mi slujească drept loc pentru îngropare în mijlocul fiilor lui Het." 10. Efron era și el acolo în mijlocul fiilor lui Het. Și Efron, Hetitul, a răspuns lui Avraam, în auzul fiilor lui Het și în auzul tuturor celor ce treceau pe poarta cetății: 11. "Nu, domnul meu, ascultă-mă! Îți dăruiesc ogorul și-ți dăruiesc și peștera care este în el. Ți le dăruiesc în fața fiilor norodului meu: și îngroapă-ți moarta." 12. Avraam s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
dăruiesc ogorul și-ți dăruiesc și peștera care este în el. Ți le dăruiesc în fața fiilor norodului meu: și îngroapă-ți moarta." 12. Avraam s-a aruncat cu fața la pămînt înaintea norodului țării. 13. Și a vorbit astfel lui Efron, în auzul norodului țării: "Ascultă-mă, te rog! Îți dau prețul ogorului: primește-l de la mine; și-mi voi îngropa moarta în el." 14. Și Efron a răspuns astfel lui Avraam: 15. "Domnul meu, ascultă-mă! O bucată de pămînt de patru sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Didactica limbii și literaturii române în școala cu deficiențe de auz Prof. Cătălina Costandache Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Cultura și cunoașterea se află într-o permanentă dinamică a contrariilor care antrenează schimbări majore și în profilul mental specific omului. Educația rămâne o șansă pentru fiecare individ la o viață normală
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
al dialogului. Prin educație omul este ajutat să se „umanizeze”, să devină, să evolueze, să acționeze, să ia decizii, să se transforme, să-și schimbe el însuși condiția, să soluționeze problemele comune printr-un act creativ. Persoanele cu deficiențe de auz formează o comunitate specială, cu o cult ură aparte, numită generic „cultura surzilor”. Aici sunt încadrate comportamente specifice unui grup de oameni care au propriul limbaj, tradiții, interese comune, reguli, experiențe și tehnici de supraviețuire. Ceea ce îi unește pe surzii
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
este că pot comunica între ei în orice țară prin limbajul mimico-gestual, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimicogestual reprezintă un simbol puternic al identității lor în colectivitatea surzilor. 1. Experiența didactică în colectivele de elevi cu deficiențe de auz Școala rămâne un etalon al negocierilor valorice în care cei implicați în procesul instructiv-educativ afișează atitudini, interese, preferințe, deslușesc valorile și propun modele comportamentale. Alături de elevi, profesorul reprezintă unul dintre „pionii” principali. Dacă în școala tradițională profesorul este privit ca
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
care deține adevărul, în școala modernă profesorul este o sursă de experiență pentru elevii clasei. Pe parcursul celor șase ani de când sunt cadru didactic într-o unitate de învățământ special, am învățat că orice clipă trăită alături de copii cu deficiență de auz este o încercare, o reușită sau un eșec. Școala specială are ca scop formarea și dezvoltarea unor deprinderi, atitudini, competențe specifice, pentru a crea premisele necesare integrării socio-profesionale a acestor copii. Ca profesor de limba și literatura română în școala
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
specială am înțeles că trebuie să îmbin o varietate de trăsături aptitudinale cum ar fi: empatia, sensibilitate, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului, abilități specifice deficienței auditive (cunoașterea limbajului mimico-gestual, sistemul dactil). Ca profesor al unui copil cu deficieță de auz este important să cunoști limbajul semnelor, să știi să-l folosești în activitatea instructiv educativă, deoarece acest limbaj ajută semnificativ la clasă. Copilul cu deficiență de auz are o gândire obiectuală, în imagini, iar limbajul este cel mimico-gestual. Gândirea unui
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
cunoașterea limbajului mimico-gestual, sistemul dactil). Ca profesor al unui copil cu deficieță de auz este important să cunoști limbajul semnelor, să știi să-l folosești în activitatea instructiv educativă, deoarece acest limbaj ajută semnificativ la clasă. Copilul cu deficiență de auz are o gândire obiectuală, în imagini, iar limbajul este cel mimico-gestual. Gândirea unui copil surd are un caracter concret. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
folosești în activitatea instructiv educativă, deoarece acest limbaj ajută semnificativ la clasă. Copilul cu deficiență de auz are o gândire obiectuală, în imagini, iar limbajul este cel mimico-gestual. Gândirea unui copil surd are un caracter concret. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu deficiență de auz deoarece în limbajul mimico-gestual nu sunt
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
caracter concret. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc în imagini generalizate spre deosebire de cei auzitori unde elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Noțiunile de gramatică sunt receptate greu de către un copil cu deficiență de auz deoarece în limbajul mimico-gestual nu sunt reprezentate toate părțile de vorbire. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în ceea ce privește declinarea substantivelor, în analiza verbelor, a nuanțelor temporale ale acestora. O problemă extrem de dificilă pentru un copil surd este aceea
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]