7,651 matches
-
voie măi chirică mulți trăgeau nădejdea săl ia de ginere dar flăcăul era chitit la capul său și nu se da cu una cu două alăture cu casa socru tău este o căsuță tupilată în care șede un tălpoi de babă meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelul dracului baba când aude asta pune mâna la gură clatină din cap și zice fii bine încredințată că nare să ne știe nici pământul ba nu măi chirică acum văd eu ce poate
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
ginere dar flăcăul era chitit la capul său și nu se da cu una cu două alăture cu casa socru tău este o căsuță tupilată în care șede un tălpoi de babă meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelul dracului baba când aude asta pune mâna la gură clatină din cap și zice fii bine încredințată că nare să ne știe nici pământul ba nu măi chirică acum văd eu ce poate femeia și cum a pornit el din pădure pe
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Warmia. În trecut, castelul conținea un arsenal, cîteva băi, o casă, grajduri de cai, etc. Între anii 1516-1521 Nicolaus Copernic a trăit aici. Astăzi cuprinde Muzeul Varmiei și Mazuria. Vizita la Castel începe cu punerea unei dorințe ținînd de nasul Babei Prusaci, o statuie de piatră ce se află în interiorul construcției. eng ”Olsztyn for Children” de Anna Rondomańska, Jolanta Idżkowska, Olsztyn 2007 ISBN 978-83-89151-49-0 pl "Atrakcje turystyczne Warmii i Mazur" de Iwona Baturo, Cracovia 2011
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
care: Castelul Peleș, Mănăstirea Sinaia, Cazinoul etc. În Sinaia există numeroase facilități pentru turiști și pentru amatorii sporturilor de iarnă: hoteluri, pensiuni, transport pe cablu (telecabină și telegondolă) și pârtii de schi amenajate. Există servicii de telecabină din Bușteni până la Babele, și din Sinaia până la Cota 1400 și apoi de la Cota 1400 până la Cota 2000. În Parcul Natural Bucegi există două drumuri de acces auto care parcurg aproape întreaga suprafață, înlesnind accesul turiștilor: unul din partea de sud, ce începe din localitatea
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Iser, Nicolae Dărăscu. Ca Mecena al epocii sale, Krikor H. Zambaccian descoperea și lansa pictori și sculptori, dădea comenzi speciale artiștilor aflați la începutul carierei și achiziționa cele mai valoroase opere create de aceștia, precum Alexandru Padina, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian. Sculpturile existente ca exponate în colecția sa erau create de Brâncuși (Cap de copil), Milița Petrașcu, Dimitrie Paciurea (Bust de femeie), Cornel Medrea și Oscar Han (Arcașul). În anul 2008, casa sa aflată în postura de
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
cneziale la formele ei de tranziție, a cnezilor cu diplome de proprietate, spre formele proprietății feudale de tip nobiliar, a nobililor de comitat. În antroponimia și toponimia medievală a Maramureșului istoric transpune istoria socială în geografia regiunii. Oamenii se numesc: "Baba, Bărbat, Bârsan, Crăciun, Crețul, Florea, Mălina, Mănăilă, Mândra, Micu, Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
Verișorii siamezi» de Cornel Udrea, « Lumea văzută de un român rupt în fund / ediția 2007» de Ion Cristoiu, «Epigrame» de Vasile Larco, «Câinele dizident» de Aurel Brumă , «Epigrame» de Elis Râpeanu , etc; ilustrații la «Capra cu trei iezi»-2002, « Fata babei și fata moșneagului»-2003 și «Povestea poveștilor»-2007,de Ion Creangă; «Eminescu în Bucovina» de Ion Dragusanul-2007; ilustrator, împreună cu Sorin Postolache, al volumelor «Declarația universală a drepturilor omului»-1998 și «Carta socială europeană revizuită»-2000 , editate de „Institutul român pentru
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝ Fata mulțumitoare˝, - o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va introduce în volumul „Povești ardelenești din popor adunate”, partea 1 ( editat în cinci părți), 1888, ce a cunoscut o deosebită popularitate. Vasile Alecsandri îi scria, de la Paris, că le-a citit „cu multă placere”, îndemnându
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
modului în care era organizată și condusă armata română. Compoziția picturii "Recrutul" a fost realizată cu o adâncime psihologică remarcabilă prin contrastul reușit dintre nepăsarea frizerului, bărbierului și gradatului în opoziție cu deznădejdea plină de spaimă a părinților recrutului, a babei și a moșneagului. Lucrarea este, în schimb, deficitară la amplasarea personajelor și în nerespectarea proporțiilor. Altfel, prin tehnici deosebit de simple, lucrarea este grăitoare și oglindește într-un anumit fel critica socială. Tematica militară l-a preocupat pe Octav Băncilă o
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
sau din valea Păcurarilor. Văile Sărăriei și Copoului cu panorame dinspre Repedea nu au fost înfățișate de aproape niciun pictor peisagist al epocii. Este de remarcat ideea că majoritatea artiștilor moldoveni care au activat la Iași, ca Mihai Cămăruț, Corneliu Baba sau Costache Agafiței, trăiau mai mult un vis al picturii, ei nu vedeau natura și oamenii din jur. Mai târziu, după Băncilă, au mai existat pictori români care s-au ocupat de peisajele ieșene. Aceștia au fost Ștefan Dimitrescu și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
tipologiile exploatate și asuprite ca "Diferend în Ghetto" și "Morala în Ghetto" și o mulțime de evrei săraci dar și bogați satirizați ca "O afacere mare", "Negustorie" și "Moș Ițic cămătarul". Apar din nou tipologii umane ca "Moș Grigore" și "Baba Frăsina", priveliști de pe râul Bistrița ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă, La fântână, Cosașii" și "Întoarcerea de la pârâu". În acest deceniu a mai pictat "naturi
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
rotocoale. În anul 1931, el a declarat că: La șaizeci și cinci de ani, Octav Băncilă a încheiat activitatea de profesor la catedra de pictură a Școlii de belle arte. Cei mai valoroși elevi de-ai săi au fost Aurel Băeșu, Corneliu Baba, Adam Bălțatu, Nicolae Popa, Mihai Cămăruț, Petre Hârtopeanu și Costache Agafiței. De remarcat este faptul că Octav Băncilă după ce elevii săi absolveau cursurile Școlii de belle arte din Iași, își invita foștii elevi să lucreze în atelierul său. În plus
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
nu este vesel. Remarcabilă este pictura intitulată "Talpa Iadului" realizată în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final cucerește privitorul cu atitudinea ei datorată privirii pline de inteligență. Baba are dinții ieșiți în afară, este încovoiată - similar Babei Hârca a lui Matei Millo - și încotoșmănată cu zeci de bulendre ține o lulea în mână. Un loc aparte îl are pictura denumită "Aglaia", realizată în anul 1907 și alte replici
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
realizată în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final cucerește privitorul cu atitudinea ei datorată privirii pline de inteligență. Baba are dinții ieșiți în afară, este încovoiată - similar Babei Hârca a lui Matei Millo - și încotoșmănată cu zeci de bulendre ține o lulea în mână. Un loc aparte îl are pictura denumită "Aglaia", realizată în anul 1907 și alte replici ulterioare. "Aglaia" nu a fost o nomadă, ea locuia
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Băncilă apare în lucrarea "" și "Ruga". Mihăiță, un copil aciuat pe lângă casa Băncilă, a fost folosit pentru mai multe lucrări dintre care se remarcă "Obositul, Mihăiță" și compoziția "April". Mai multe portrete a făcut țăranilor, cum este "" din Broșteni, portretele babelor și moșnegilor cu care a participat la expozițiile din anii 1914 și 1915 și portretele evreilor ca "Kol-Nidre" și "" de la Agapia. Multe dintre portretele executate de către Octav Băncilă au fost denumite "capete de expresie", așa cum era moda în acele timpuri
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și o fată se petrec în timpul în care aceștia se întorc de la coasă, având uneltele după ei. Așa sunt lucrările "Sfârșitul unei zile de muncă, Dragostea", "Popas în pădure, Întoarcerea din pădure" sau "Idila" unde moșneagul pare că-i povestește babei ceva din tinerețe, în timp ce ea deapănă fuiorul. Peisaje remarcabile fără personaje umane sunt "Casa de la munte, " și "Piatra Holdiței". Aceste imagini suferă, în schimb, de o fixitate a imaginii specifică fotografiei, fapt care contravine unei arte care se dorește a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fost asimilați de unguri, orașul devenind un centru al nobilimii și intelectualității ungare. După ce la 18/28 septembrie 1600 Mihai Viteazul este înfrânt în bătălia de la Mirăslău, Clujul se va răzbuna pe oamenii acestuia. În timp ce se afla cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Dieta de la Cluj (formată din aristocrația maghiară), condusă de Ștefan Csaky, unul dintre liderii grupării nobiliare care dorea răsturnarea situației politice din Transilvania. Novac va fi condamnat la moarte împreună cu preotul Saski. Ulterior aceeași soartă
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Mihai Viteazul: Ioan Szelestey, armașul Sava și un soldat al său, un grec "inima și sufletul lui Mihai Vodă", care a fost prins la Bistrița și adus la Cluj în 21 iulie 1601. Pe 5 februarie 1601, ora 10 a.m. Baba Novac și preotul Saski vor fi arși pe rug. În arhivele istorice ale orașului există încă notele privind cheltuielile făcute. Execuția s-a săvârșit în piața centrală a orașului (actuala Piața Unirii), în prezența autorităților, a nobililor și a generalului
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
piața centrală a orașului (actuala Piața Unirii), în prezența autorităților, a nobililor și a generalului Gheorghe Basta care urmărise execuția de la fereastra unei case din piața orașului punându-l apoi în țeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piața Baba Novac. După execuție, trupurile le vor expuse, trase în țeapă, pe drumul Feleacului, în fața bastionului croitorilor. La câteva luni după bătălia de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor la Cluj în fruntea armatei sale și alături de Basta
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
pe Novac au venit cerând îndurare, o parte au fugit de teamă din oraș. Aflând locul unde a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul va pune în acel loc un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. În amintirea lui Baba Novac, în fața bastionului croitorilor a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea. Mihai Viteazul și oamenii săi vor fi ospătați bine de către oraș, ei rămând în oraș în zilele de 11-16 august 1601. După lungile lupte
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
rotunjită, și corăbiile cu mai multe catarge, astfel apare corabia de tip latin, cu velă triunghiulară.Cu înarmarea cu artilerie a corăbiilor, galerele fiind înarmate cu tunuri la pupă. Corsarii de coasta de nord africană cu căpetenii mai renumite ca Baba Arudsh, Turgut Reis, Uludsch Al, și Khair ad-Din preferă corăbii mai mici înguste cu catarg latin ușor manevrabile, așa numitele „fusta” (foist, galiota sau kalita) cu 15 -22 perechi de vâsle. Pirații folosesc tactica atacului rapid prin surprindere și abordare
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
putem foarte ușor să ne dăm seama cât de importantă a fost această formațiune pentru vizitatori, dacă în acele condiții în care aparatele de fotografiat cântăreau extrem de mult, a existat cineva interesat să o fotografieze. Această fotografie poartă numele de Babele din Caraiman. Prima denumire oficială, ca și "Sfinxul din Bucegi", datează din anul 1935 într-un articol al publicației de profil a vremurilor respective ce purta numele de Buletin Alpin. Astfel, odată ce această denumire a fost dată, a fost doar
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
eseist și unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism (în 1936), , fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oară acest megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc” . Cea mai simplă cale de acces este cu Telecabina Bușteni - Babele, traseu ce are o lungime de 4350m, o diferență de nivel de 1235m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane. Cabana Babele este cea mai cunoscută cabană din zonă, ea având o capacitate
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
românesc” . Cea mai simplă cale de acces este cu Telecabina Bușteni - Babele, traseu ce are o lungime de 4350m, o diferență de nivel de 1235m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane. Cabana Babele este cea mai cunoscută cabană din zonă, ea având o capacitate de 108 locuri de cazare. Din Busteni, drumul de acces către Sfinx este foarte ușor de parcurs, deoarece vom întâlni o potecă marcată cu un triunghi albastru pe vaile
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
dacă această jertfă se mai aplica și în timpul lui Decebal. În filmul "Haiducii lui Șaptecai" (1971), căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară. Din anul 2001, Sfinxul și Babele au făcut obiectul unei dispute în instanță, între județele
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]