8,717 matches
-
dată mai ales de coarnele sale, descrise în colinda de fată mare: „Da cărarea cine-o face?/ Face-o, face-o boul sur,/ Cu copite potcovite,/ Cu coarnele într-aurite” (BroșteniBrașov). Același prezent mitic dezvoltă un timp revolut, sacru. În basme conotația solară este și mai evidentă. Boii năzdrăvani își fac cunoscute numele odată cu puterile cosmice, procedeu stilistic utilizat mai ales în construcția personajului principal: „Ce zice Cornea bou și Galben bou? - Băi, frati-meu, ce putere ai? Da' Galben bou
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să mă încalț,/ Cu 3 mai sus să mănalț” (Păltiniș - Botoșani), „Luna-n chept ț-oi așaza;/ Nici așa nu te-oi lasa,/ Pi cal galbân teoi încăleca,/ Ghici de aur în mânî ț-oi da” (Slobozia Blăneasa - Galați). În basme, ursita ideală trebuie să fie definită de spectrul metalului nobil prin tot ceea ce o definește: podoaba capilară, pasărea ei devin factori declanșatori ai căutării inițiatice. Simpla găsire a cosiței de aur sau a unei pene în pădurea labirintică creează, la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
podoaba capilară, pasărea ei devin factori declanșatori ai căutării inițiatice. Simpla găsire a cosiței de aur sau a unei pene în pădurea labirintică creează, la nivel primar, suspiciunea unei legături amoroase, însă întâmplarea are valoare premonitorie și de consacrare. În basmul Șperlă Voinicul, viitoarea soție a eroului vine în chip de „pasăre frumoasă, cu penele de aur, cântă fără curmare în grădina castelului împărătesc”. Un dar solar greu de obținut aduc colindătorii fetei de măritat pentru a invoca ritualul nupțial: „La
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atât la începutul zilei, cât și la începutul noului ciclu solstițial”, punerea lui în păr dă fetei de măritat puteri cosmice și încarcă planul uman cu toată vitalitatea astrului. Balada Broasca - Roasca I(32), cu o structură narativă apropiată de basm, înfățișează trei feciori care își găsesc alesele prin intermediul aruncării suliței. Probă de voinicie, gestul are o încărcătură simbolică majoră, lancea fiind simbolul soarelui. „Ca axă, lancea este și raza de soare care simbolizează acțiunea Esenței asupra Substanței nediferențiate, activitate cerească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nuce universul ordonat a cărui imagine general răspândită este pomul crescut din insulaomphalos. Jefuirea copacului solar simbolizează distrugerea civilizației umane prin văduvirea de lumină și de rod. Furtul merelor de aur din pomul regal este un motiv recurent și în basmele fantastice; în toate speciile folclorice el reprezintă pretextul narativ pentru măsurarea puterilor pe care le are feciorul și pentru aflarea miresei de o natură superioară. În colinde, cosmosul aflat la apogeu donează dimensiunii sociale fructele belșugului, prin mijlocirea soarelui: „Masă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rugare” (Tur - Satu-Mare). Merele scuturate din arborele lumii capătă aici aceeași valoare civilizatoare precum fulgul de aur smuls vulturilor, în ambele contexte colindătorii fiind instanța inițiată care intermediază darul sacru. O imagine impresionantă a lui axis mundi se află în basmul cules de Ovidiu Bârlea în Fundu Moldovei, Suceava. Aici el este figurat drept nuc, arbore față de care mentalitatea tradițională are o reverență deosebită: „Șî nucu cela d’e aur facș frunzâ d’i nuc d’e aur șî nuci d
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cîn o agiuns la vîrvu copaculi, la vîrvu nuculi, au văzut o casuțâ stîn în văzduh ș-o criangă d’i nuc d’i la nuc pînă pi pragu căsî”. Motivul copacului - drum pe verticală între dimensiuni - apare în multe basme, însă varianta de față însumează simbolul solar cu cel al stâlpului lumii și cu topos-ul casei de pe celălalt tărâm, pentru care nucul constituie un traseu marcat. „Verticalismul ușurează mult acest «circuit» între nivelul vegetal și nivelul uman, căci vectorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Asocierea imperfectului ca timp al acțiunilor de legendă cu construcția poetică a drumului îndelungat până la tărâmul fabulos semnalează cititorului ieșirea din durata măsurabilă și pășirea într-un timp sacru. Aflat dincolo, neofitul trebuie adeseori să găsească o casă solară. În basmul Povestea lui Harap Alb din colecția lui Constantin Mohanu, eroul dedublat ca servitor trebuie să o aducă pe Ileana Cosânzeana care „are-o chilie-mbrăcatăzâce - numai cu tăblii de argint și de diamant.” (Boișoara - Vâlcea). Așezarea miraculoasă reprezintă o imagine comună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de dincolo. Aceasta a fost decodată de specialiști drept ipostază a cavoului (evoluție a casei de pe mormânt, credință încă foarte puternică în mentalul arhaic românesc): „«odăile împărătești ale casei de aur» constituie principala încăpere a cavoului”. Și mai frecvent, în basme, i se cere flăcăului să construiască o replică a acestei clădiri fabuloase: „Până mâne la zâuă, să nu să facă zâuă bine, să faceți niște căsi, să să-nvârtească. Ferestrele după Sfântu Soare/ Și ușile după răcoare.” (Poiana - Perișani Vâlcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiind de fapt o demonstrație a naturii solare obligatorii pentru erou. Energia luminoasă latentă în protagonist este capabilă să construiască edificii strălucitoare, de parcă ar fi scăldate în razele astrului. O ipostază solară hiperbolică prin multiplicarea lăcașului sacru apare într-un basm din Fundu Moldovei, Suceava, unde poartă marca existenței în contemporaneitate a povestitorului: „Cîn s-o uitat afară, o văzut un oraș care/ pe sfîntu soare t’e put’și uita,/ dară pe orașu cela ba!”. Aceeași copleșire a simțurilor omenești
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poartă marca existenței în contemporaneitate a povestitorului: „Cîn s-o uitat afară, o văzut un oraș care/ pe sfîntu soare t’e put’și uita,/ dară pe orașu cela ba!”. Aceeași copleșire a simțurilor omenești diminuează luminozitatea solară în alt basm: „dădură de niște case, de la soare a fost putând ține rumânul ochii deschiși, dară la ele nu i-a putut deloc” (ChirculeștiGiurgiu). Suprapunerea ordinii lumești peste arhetipul tărâmului soarelui creează sentimentul familiarului și receptorul marcat inevitabil de contingent intră fără
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Prin grâne cu lapte,/ Prin oarze mai coapte.” (București), „Și după Cerbul s-a luat/ Zi de vară până-n sară/ Pe Cerbul l-a alungat./ Când soarele la apus,/ Atunci el pe Cerbul l-a ajuns” (Izvoare - Florești - Republica Moldova). În basmul Cerbul din colecția Ion Pop - Reteganul, flăcăul are parte de o transformare totemică, după ce a băut dintr-o urmă de cerb, gest magic recurent în mentalul tradițional: „Îndată ce beu, se făcu un cerb mare și frumos, cu coarnele aurite” (Sâncel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
monstrul infernal al asfințitului lumii (dinspre apus), iar acum el parcurge traseul invers mersului soarelui: „Cobora la vale,/ Spre soare răsare” (Dolinscoe - Odesa), vine dinspre vest ca o întoarcere triumfală a astrului însuși, similară cu repunerea lui pe boltă, în basme, de către eroii tip Greuceanu sau de către boii solari. Găsirea urmei lăsată de mireasa - ciută la asfințit, în punctul central al universului ordonat („drumul mare”), reface tiparul eroic și evidențiază finalitatea maritală a inițierii. După ce a înfrânt fiara arhetipală, eroul trece
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o omora,/ Ochii negri îi scotea,/ La șeaua sa îi punea,/ Chiar și noapte strălucea,/ Parcă stele-ar lumina” (Coștei - Banatul Sârbesc). Raptul ochilor care împrăștie lumină pare a face parte din seria gesturilor reparatorii ale armoniei lumii reprezentate în basme prin recuperarea soarelui și a lunii de la zmei. Aducerea în plan mundan a nucleului de forță malefică și transformarea lui în sursă de lumină dau universului energia năvalnică de la întâia sa întemeiere. În balada Șarpele I(7), gestul recuperatoriu este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la intervale bine delimitate de revărsarea sacrului. Protagoniștii „domesticirii” neantului păstrează trăsăturile arhetipale cerute de victoria asupra monstrului etern și cele mai multe date asupra lor le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii identificând textele cunoscute prin intermediul prepoziției cu, care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asupra lor le descoperim în baladele fantastice. Dacă în colindele de fecior este pe larg dezvoltată dominanta solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii identificând textele cunoscute prin intermediul prepoziției cu, care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu Ion Făt-Frumos, Cu Florea, Cu Baltazar. De multe ori nu aflăm cum este botezat eroul decât după ce intriga s-a declanșat. Procedeul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
solară, basmele și baladele întregesc portretul și ritualul parcurs cu alte trăsături fundamentale, privitoare atât la protagonist, cât și la companionul său. În basme, numele protagonistului devine titlu, informatorii identificând textele cunoscute prin intermediul prepoziției cu, care capătă o valoare taxonomică: Basmul cu Ion Făt-Frumos, Cu Florea, Cu Baltazar. De multe ori nu aflăm cum este botezat eroul decât după ce intriga s-a declanșat. Procedeul acesta, care valorifică amânarea narativă, ilustrează faptul că acțiunea propriu-zisă a protagonistului și efectul puterilor sale asupra
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puterilor sale asupra lumii îl definesc. Alteori numele îi este rostit abia în momentul confruntării, la momentul culminant, chiar de oponentul său infernal, ceea ce îi conferă recunoaștere pe ambele tărâmuri parcurse. Notorietatea totală a voinicului este „un fenomen caracteristic în basm”, dar și un simptom al expectativei universului, ajuns la capătul evoluției. O denumire comună o constituie Făt-Frumos, nume ce unește esteticul și binele în același principiu. Feciorul (aceasta este semnificația arhaică a lexemului făt) chipeș este animat doar de gesturi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
expectativei universului, ajuns la capătul evoluției. O denumire comună o constituie Făt-Frumos, nume ce unește esteticul și binele în același principiu. Feciorul (aceasta este semnificația arhaică a lexemului făt) chipeș este animat doar de gesturi pozitive pentru că frumusețea constituie în basme simptomul binelui absolut, săvârșit prin prisma inocenței. Pronunția continuă, marcată la nivel scriptural de cratimă, creează un nou semnificat prin unirea unor termeni diferiți; procedeul înregistrează o utilizare largă în planul onomastic folcloric. În basme, calul este Galben-de-Soare, iar preopinentul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pozitive pentru că frumusețea constituie în basme simptomul binelui absolut, săvârșit prin prisma inocenței. Pronunția continuă, marcată la nivel scriptural de cratimă, creează un nou semnificat prin unirea unor termeni diferiți; procedeul înregistrează o utilizare largă în planul onomastic folcloric. În basme, calul este Galben-de-Soare, iar preopinentul arhetipal se cheamă Jumătate-de-omcălare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Personajele denumite prin procedeul compunerii fantastice sunt entități complexe, imposibil de cuprins în cuvinte din planul cotidian. Revărsarea sensurilor dintr-un lexem în altul instaurează dimensiunea sacrului în care totul pare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
procedeu constructor de aură mitică se bazează pe apozițiile dezvoltate: Petrea FătFrumos, șteblâ de busuioc, născut la mn ’iezul nopțî, Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpul înverzește, florile-nflorește. Titulaturile magice și funcția sacră, vegetațională, sunt motivate întotdeauna de evoluția basmului. Petrea Făt-Frumos are ca supranume clipa nașterii, fiindcă în momentul crucii dintre zile începe misterul inițiatic: lemnele se aprind singure pe muntele vânătorii și apare personajul demonic. Petrea este consubstanțial cu misterul, Ileana este o ipostază a divinității vegetaționale, iar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aprind singure pe muntele vânătorii și apare personajul demonic. Petrea este consubstanțial cu misterul, Ileana este o ipostază a divinității vegetaționale, iar supradeterminările devin o marcă a onomasticului extraordinar. Numirea după minutul venirii în lumea albă apare și într-un basm din colecția D. Stăncescu, unde feciorii numiți astfel sunt de fapt ipostaze antropomorfice ale momentului zilei: „și hotărî să-i zică: De-cu- seară, căci seara se născuse”. În unele variante, Făt-Frumos constituie un supranume adăugat unui prenume: Petru, Ion, Constantin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și lumea pământenilor, transmite lui Petrea Făt-Frumos abilitatea de a ieși din profan și de a reveni în el, fără nici o contagiune periclitantă. Cheile de la porțile paradisiace simbolizează accesul la cunoașterea recompensă, ceea ce reprezintă momentul eliberator al încercării inițiatice. În basmul Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Voinic de codru, sintagma titlu este și numele eroului, primit chiar de la Cristos (!) și Sfântul Petru. Pruncul născut fără tată este dedicat entității silvestre (spațiul adânc venerat în mentalul arhaic românesc) fiind locul genezei și sursa puterilor întemeietoare ale protagonistului. Basmul FrunzăVerde, cules în Pătuleni, Dâmbovița, valorifică motivul concepției imaculate: fata împăratului înghite o frunză din codrul cu puteri fertilizatoare și este alungată, deci supusă recluziunii inițiatice. Pruncul îl are naș pe Sfântul Petru, care răspunde imboldurilor venite de la Dumnezeu însuși
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
s-a născut dintr-o uniune simbolică, principiul vegetal însuși a rodit într-o fecioară pentru a face lumea să fructifice gesturile arhetipale. Adeseori numele vine din sfera florei: eroul se cheamă Busuioc Verde, dublul lui Busuioc este Siminoc în basme, al lui Afin e Dafin, Măr-Păr, (cei doi nu se pot despărți în analiza semnificațiilor), un alt protagonist este Florea/Florian (al cărui superlativ absolut este Florea Înfloritu), Trandafir, iar Urmă galbână își trasează itinerariul cu flori solare. Principiul muzicalității
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]