7,266 matches
-
vede numai în miezul unui amurg ce divulgă o mezalianță. Spiritul și Carnea, deși-mpreună, nu se-ating. Oroarea care le-nvrăjbește nu are leac. Da, mi-a fost dat să simt această rană cum supurează... Zodiile toate-și urmau cărările, măsura lumii era intactă: nu trăiam procesul nici unui secol, nici al unei clipe. Era doar fragmentarea mea în două splendori incompatibile, pe care hazardul le-mpăcase provizoriu. Din toate aceste tibii Din toate aceste tibii de îngeri Dumnezeu e-n
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
soarele strălucind. * cititor urcând pe muntele viu. îngropat până la genunchi în jarul viu. pregătit pentru întâlnirea nevăzută. înotând în trupul celuilalt. înfășurat în brațele fecioarei. ridicat în al treilea cer. schimbat la față. * metalul transparent al îngerului jinduia la cărarea firavă a sufletului. se trezi că îi ardeau mațele. luă puțină apă cu un linguroi de lemn de paltin. îmbrăcat în niște ziduri subțiate de clopot. abia își mișcă degetul inelar. mintea lui își târâia gândurile. deschise fereastra și ieși
MUNTELE VIU by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/5328_a_6653]
-
obraz neiubit o lacrimă jucînd pe jăratic o moarte ștearsă cu prosopul aidoma unui braț ud. Te pricepi Te pricepi de minune să taci (e-o meserie și asta) apoi să-ți cauți glasul ca și cum pieptănîndu-te ți-ai potrivi o cărare în păr apoi rămînînd în fața oglinzii să-ți sufli-n ochi să se stingă asemenea unor lumînări. Dimineața poetului Lui George Drăghescu O nouă dimineață se revarsă în mușchii brațelor tale răcoroase cum un izvor sus sus de tot înveșmîntat
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
luna pare-o mreană, Aș vrea s-aduni acele zile ce ne Iluminară-n viața ca o rană Și să le-arunci acestei lumi pomană, Cu soare-n gând și fără ceață-n gene. Cu chipul tău mi-am luminat cărarea Prin anii mulți, nepăsător de toate Și tot cu el curând voi trece marea. Doar tu ce știi când ceasul îmi va bate, Mă vei păstra-n adânc sfidând uitarea - De cântec nins și de eternitate. Moment biografic Departe de
Poezie by Nicolae Ungurean () [Corola-website/Imaginative/7109_a_8434]
-
tusea inundându-i cu sânge plămânii. Pașii lui măsoară distanțe abstracte, meridianele anilor, împovărătoarea lor aritmetică. Rămâne, îmi spune, viitorul, cel ce pritocește enigma și tremurătoarele ei trestii, foșnetul oaselor de împrumut, zațul de plumb al nopții, în care citim cărări înfundate și corbii rotidu-se ca niște îngeri ce duc sufletele naufragiaților. Viitorul, adică totul, adică nimic. Un strămoș convalescent, o lampă ce se stinge cu capul pe umărul meu. Sub ierburile lui iunie Sub ierburile lui iunie stau ascunse dealurile
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
ocrotitor; Cu sufletul festiv ca o fanfară, De când ieream dănac mi te ador! Numai spre tine dorul mă înturnă Să îmi ogoi vreun ancestral frământ, Sub vigilența șoimilor-dejurnă, Cu aripi ghintuite-n Cerul Sfânt. Tixit de ani, mereu îmi bat cărare - Uitând puhoiul inșilor meschini - Către stejari cu fibre seculare Și blagiene scânduri în tulpini. Tu, braniște cinstită și robustă, Numai spre tine pașii mă atrag! De dragul tău nu m-am născut la pustă Ci într-un sat cu fluieraș de
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
de locuitori; este al doilea cea mai mică și cea mai dens populată țară din lume. Monaco are o frontieră terestră de , o coastă de , și o lățime care variază între . Cel mai înalt punct din țară este pe o cărare îngustă numită pe pantele , în districtul , la deasupra nivelului mării. Cel mai populat "cartier" din Monaco este Monte Carlo și cel mai populat "district" este . Prin , masa de uscat monegască s-a extins cu douăzeci la sută. Deși mic, Monaco
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
originea „durerii” (dukkha), un termen care face referire la suferința și neîmplinirea caracteristică omului "ne-trezit", "ne-eliberat", aparținând lumii mundane. Ultimul din cele patru adevăruri nobile, cel care vizează modul de stopare a durerii, cuprinde "drumul sfânt cu opt cărări", unul din fundamentele vieții morale budistte Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, având diverse învățături, percepții filosofice, moduri de celebrare a cultului etc. Cu toate acestea, există câteva doctrine comune pentru majoritatea școlilor și tradițiilor budiste
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
de suferință constă în anihilarea dorinței. Stingerea acesteia este Nirvana. În fine, al patrulea Adevăr revelează căile care duc la încetarea suferinței, Buddha oferind un mijloc prin care dorințele pot fi suprimate (" Calea cu opt brațe" sau "Calea cu opt cărări") . Formularea celor patru Adevăruri Nobile urmează structura unei metode din medicina indiană: constatarea bolii, cauza ce a determinat-o, șansele de vindecare și tratamentul bolii. Buddha însuși se identifica cu un doctor al cărui scop este acela de a trata
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
ipostaze (mai ales cea a meditației) vor fi venerate de credincioșii budiști. Să analizăm însă primele simboluri. Dharmachakra sau roata cu opt spițe se traduce prin "roata adevărului și a legii" (dharma = adevăr/lege, chakra = roată) și simbolizează cele opt cărări ale drumului ce duce spre iluminare. Copacul Bodhi este copacul sub care Buddha a căpătat iluminarea, iar venerarea lui și a frunzei sale era una firească, întrucât cultura indiană avea deja în acea perioadă un cult al arborilor. Tronul este
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
cuvinte (ușor fior mioritic, în sens pozitiv), Nedumerire, Singurătate, Dor de stepă, Bob mic (gen epitaf). Poema cea mai lungă este Rânduiala (12 catrene). La pagina 58, din cele două strofe nu putea lipsi zgura unor clișee de tipul „duioasele cărări” sau „aduceri aminte”, după cum, în altă parte, întâlnim sămănătoristele/ poporanistele „poteci de dor”. Riscurile și provocările asumate au rămas aceleași pe care le semnalam și în urmă cu patru sau doi ani: exuberanța juvenilă, visătoria adolescentină, uneori chiar verbiajul nonșalant
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită existența unei mori de apă,dar și a unei cariere de piatră, părăsite acum mai bine
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
casa de discuri OVO MUSIC: „Florin Piersic - Hoinărind printre amintiri în lumea muzicii lui Dan Iagnov”. Toate cele 10 melodii sunt compuse de Dan Iagnov: „O poveste de o zi”, „Latino lasciv”, „Anemone mii”, „Femeia e secretul”, „Și ploua...”, „Pe cărările vieții”, „Poveste cu un saxofon”, „Viața este o poveste”, „Cînd ninge” și „Un pas pe zăpadă”. Versurile cântecelor „Latino lasciv” și „Anemone mii” sunt scrise de Dan Iagnov. Versurile celorlalte cântece sunt scrise de Andreea Andrei. A fost distins cu
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
boi pe ruta Bușteni - Sinaia - Vf. Păduchiosul - Vf. Dichiu - Platoul Bucegi - Vf. Caraiman, iar restul materialelor, cu funicularul Fabricii de Hârtie Bușteni. Funicularul a transportat piesele pe Valea Jepilor până în Cantonul Schiel - pe Platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu caii și măgarii până în vârful Caraiman. Deoarece numărul căruțelor din zonă era insuficient, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziționarea altora. Drumul era anevoios, o căruță neputând face într-o săptămână mai mult de
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
sus ajung la grinzile acoperite cu zăpadă. Câtă oboseală să scoată de sub mulțimea de zăpadă grinzile de brad, și să pună părțile mai groase pe sania care pare minusculă sub grinzile uriașe; câtă grijă și necaz, pentru a coborî pe cărările strâmte, apoi în vecinătatea coastelor înfricășător de adânci, să ajungă în vârful munților, apoi să coboare de pe înălțimi mai multe ore, cu acele grinzi de șapte-opt brațe, în așa fel ca să nu se strice în adâncurile groaznice, precum să nu
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
-cină=noroi; cindă=pridvor mai mare de regulă interior; -cerfari=oaspeții, invitații la o nuntă care aparțin celui care vine, nu celui care găzduiește nunta; -cânc=polonic(căuc); -celnic=pe picioare(a merge pe kolnik=(bg) drum îngust de picior, cărare prin pădure, pe deal,etc.); -cerhat=sarcină purtată de un om, straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care este un drum sau cale(cărare) aproape drept ori cu niște curbe cu rază foarte mică (pieptiș); târtală=persoană care vorbește mult și fără rost; tort= fire toarse (lat.=tortus) pentru a fi folosite la țesut fie ca urzeală, fie ca băceală, ori mai rar pentru
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de 10-12 m, în sat, singurul izvor natural este sub “Piatră”, izvorul Popii, săpat în buza dealului, care se vede din localitatea Pocola și Feneris. Există un izvor sub grădină lui Gavrișu Toadii și a Miculaii Ții. Există și o cărare și un pârleaz care ducea la el între Gavrișu Toadii și Mironea Nicului, pe unde femeile mergeau la acest izvor de unde luau apă pentru fiertul fasolei, pentru că era o apă dedurizata, foarte bună. Și acum izvorul există(Frentiu Titus) Fântâni
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cearșaf țesut anume în război, cu fitău la capăt. Peste el este așezat mortul. In mâna lui se pune un spin de măcieș curățat de ghimpi doar atât cât cuprinde palma. Cu aceasta sufletul lui își va face loc pe cărare, în lumea cealaltă, înlăturând spinii din drumul său. Mortul este stropit cu vin semnificând cuminecătura. De se întâmplă să fie secetă mare, oamenii spun că pornesc ploile dacă bagă apă în gura mortului. Pe față i se pune o ștergură
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna, Gura Drumului, Cărarea Dorobanțului, În Poeană, În Râpă, La Budăi, Pe Lac, În Dodan, Pe Vlamnic, La Tochile, Pachet, La Cheatră, Pădurea Buzii, Pe Coastă, Izvorul Smeilor(în zona casei, Severică), Cetatea Smeilor(lângă hotar, pe dealul de răsărit—probabil o râpă foarte
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
sunt mult mai frumoase că în alte zone, așa cum ne putem convinge citind acest „Descântec de desfăcut vraja”, cules în 1960 de Petru Sandovici de la Ileana D. Caeru: „S-a sculat Maica Domnului de dimineață / S-a pornit pe cale, pe cărare, / Pardosita cu mărgăritare / Pașii ei pe unde mergeau / Urmele ei străluceau / Și pe ele răsăreau brebenei. Pe unde călcau sfinții / Răsăreau toporași. / Pe la jumătate de cale / S-a întâlnit cu potca, / Cu potcoiul, cu mogoroiul. /Maica Domnului la chip s-
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
n-om veni Haide mireasă la noi Că-i mai bine ca la voi Îi be apă din izvor Și-i trăi mai cu ușor Îi be apă din fântână Și-i trăi mai cu odihnă Mireasă de-amu’ nainte Cărările țâ-s oprite Ți-i mai duce câte-o dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată După apă de izvor Și la mă-ta când ta dor Pomul mirilor, simbol al bogăției și rodului de prunci a viitoarei
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
foștii locuitori ai comunei, preferă să-și petreacă vacanțele sau scurtele concedii în sezonul estival, făcând băi de soare, nisip sau apă, odihnindu-se pe plaja Dunării ori pescuind, practicând sporturile specifice (volei, tenis, sau fotbal), ori plimbându-se pe cărările liniștite ale pădurii de plopi. 3. Un motel primitor, situat la intrarea în comună, la hotarul cu comuna Salcia, de unde începe județul Mehedinți. 4. Conacul boierului Constantin Druga, fost mare proprietar de pământ în zonă, conac pe care sătenii îl
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
Caporalul de jandarmi Lituma și adjunctul său Tomas au în grijă campamentul unui șantier de construcție din Peru. Dar peste platourile alpine și în văile Anzilor plutește spectrul permanent al raidurilor violente, comise de gruparea de orientare maoistă Sendero Luminoso (Cărarea luminoasă), căreia îi cad victime nevinovate, funcționari și țărani deopotrivă. Trei dispariții de pe șantier adaugă și mai multă spaimă în sufletele celor doi neputincioși reprezentanți ai legii. Căpitanul Lituma trebuie să investigheze toate aceste morți și dispariții ciudate. O va
Mario Vargas Llosa () [Corola-website/Science/298707_a_300036]