7,249 matches
-
lungind puțin vocalele din cuvinte. Părintele cu mai multă răbdare și timp liber, cel față de care copilul are mai multă afecțiune și care constituie un exemplu de vorbire pentru copil, să se ocupe de el. Niciodată copilul nu va fi certat sau pedepsit pentru că vorbește defectuos, nici măcar expresia “bâlbâială” nu trebuie pronunțată față de el. De cele mai multe ori, bâlbâiala fiziologică se permanentizează datorită familiei care nu se ocupă metodic și avizat de corectarea copilului, procedând cu severitate excesivă, insulte, ironii, reproșuri. Alteori
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un măr și o pereche de șosete sau un fes. Toate zilele Crăciunului nu făceam altceva decât să ne căutăm tot ce ne trebuia pentru costumul de Anul Nou. Biata mamă nu mai știa cum să ne împace când ne certam frații între noi de la costumul național păstrat în casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
ea, plîngîndu-se de calomnia lui B la adresa ei. A i-a spus ceva de genul " Cred că ar trebui să știi..." Apoi C s-a dus la B pentru a o acuza de calomnie. Dacă B nu voia să se certe, ar fi negat acuzația sau ar fi pretins că A inventase totul. După părerea lui du Boulay, valoarea unui asemenea gen de minciună constă în faptul că dacă toată lumea ar fi mințit destul cu privire la ceea ce s-a spus, nimeni n-
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Boulay, valoarea unui asemenea gen de minciună constă în faptul că dacă toată lumea ar fi mințit destul cu privire la ceea ce s-a spus, nimeni n-ar fi trebuit să-și ceară scuze, iar C n-ar fi fost nevoită să se certe nici cu A, nici cu B. Fiecare ar fi ieșit cu fața curată. Minciunile de acest gen erau spuse mai ales în situații conflictuale, ca o modalitate de a evita neînțelegerile. Un alt tip de minciună defensivă a apărut din cauza
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
62) spune că "Săteanul nu are senzația că își trădează credința religioasă dacă minte...". Într-adevăr, pentru că loialitatea față de familie, față de "casă" se plasa înaintea oricăror alte obligații, săteanul "avea datoria morală de a înșela, a păcăli sau a se certa cu străinii pentru a-și apăra rudele" (ibid.:74). În orice caz, după cum spune proverbul, "Dumnezeu vrea ca oamenii să mușamalizeze lucrurile" (ibid.:82). În sfîrșit, există și minciuni ofensive spuse în scop negativ. Guvernul era una din țintele principale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mijlocii americane; scriind înainte de elaborarea teoriilor clasificatoare, el etichetează bandele ca elemente delincvente. Privind retrospectiv, ceea ce este interesant în descoperirile sale este faptul că ținta înșelătoriei erau tot membrii bandei. Bandele nu concurau unele cu celelalte în minciuni; ele se certau de la femei, jocuri de cărți, lupta pentru supremația forței fizice și teritoriu. În interiorul bandelor exista o profundă solidaritate (Miller 1958:14), prezentă în întrecerile dintre grupuri diferite, însă această solidaritate se baza în general pe insulte reciproce și păcăleli, pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciună o afirmație care nu are intenția de a induce în eroare, constituie o parte a culturii unei comunități și este acumulată prin procesul socializării. Copiii sînt încîntați de jocurile care le cer să se păcălească între ei; uneori se ceartă, susținînd că regulile unor jocuri implică acest lucru. Problemele apar atunci cînd încercăm să interpretăm o situație nouă. Oricît de omogenă ar fi o comunitate și oricît de bine am asimilat cultura acesteia, din cînd în cînd e inevitabil să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
școlară suplimentară în cadrul școlii la principalele discipline de învățământ, concursuri școlare. Scopul acestor activități este acela de a crea o atmosferă favorabilă învățării în interiorul școlii, de a crește, dacă nu performanțele școlare, atunci cel puțin participarea școlară; „Dacă acasă îl ceartă părinții și-l bat, nu-i asigură hrana, îmbrăcămintea, măcar la școală să se simtă ocrotit, protejat” (director de școală din urban). Ultimii ani au adus modificări importante în structura anului școlar și în conținutul învățământului (planuri, programe școlare, manuale
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
expresiile din limba română conțin elemente stabile (a avea habar, a lua aminte etc.), însă există și expresii "alternative", care conțin un element variabil, substituibil, fără a afecta statutul expresiei: a pune pe jar/ pe foc, a lua la rost/ ceartă, a-și ieși din fire/ țâțâni/ balamale/ pepeni/ răbdări/ papuci 44, a scoate din sărite/ pepeni etc. Din punctul de vedere al conținutului, expresia nu se caracterizează, în principiu, prin însumarea sensurilor cuvintelor din care este alcătuită, ci are un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toți îi dădeau altă vârstă. Modalități de realizare complement circumstanțial consecutiv exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Muncește atât de mult, până la extenuare. * verb la modul infinitiv: Era prea atentă pentru a o păcăli. * verb la modul gerunziu: S-au certat atât de tare, ajungând până la despărțire. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Este atât de frig,/ de poate îngheța apa din vază. * adverb relativ: Este atât de rece/, cum nu-ți imaginezi. Aplicații Unități sintactice Indicați părțile de propoziție principale și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de vedere școlar, părinții mei au fost pentru mine o matcă eficace de înțelepciune pentru a înfrunta viața. Le datorez mult, căci m-au educat să fiu liber și curajos. Cu tatăl meu, pe când aveam circa opt ani, m-am certat aprig, apoi ne-am pus de acord asupra faptului că viața și conștiința îmi aparțin. Și trebuie să spun că părinții mei au respectat alegerea de viață al unui fiu puțin cam straniu, căci trăiam o viața de profundă rugăciune
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Robii lui Isaac au mai săpat în vale și au dat acolo peste o fîn-tînă cu apă de izvor. Păstorii din Gherar(în română cuvîntul gherar: luna ianuarie; ghera: a zgîrîia, a scurma; Ghelar: localitate în județul Hunedoara) s-au certat cu păstorii lui Isaac zicînd: «Apa este a noastră». Și au pus fîntînii numele de Esec, pentru că se certaseră cu ei. 26,21 Apoi au săpat o altă fîntînă pentru care iar au fă-cut gîlceavă, de aceea au numit-o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Păstorii din Gherar(în română cuvîntul gherar: luna ianuarie; ghera: a zgîrîia, a scurma; Ghelar: localitate în județul Hunedoara) s-au certat cu păstorii lui Isaac zicînd: «Apa este a noastră». Și au pus fîntînii numele de Esec, pentru că se certaseră cu ei. 26,21 Apoi au săpat o altă fîntînă pentru care iar au fă-cut gîlceavă, de aceea au numit-o Sitna(Sitna este un pîrîu ce curge la marginea de est a municipiului Botoșani). Isaac s-a dus la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
facții și au purces la executarea acțiunii în timpul mesei pe care acesta o lua împreună cu alți nobili, soția și doamnele acesteia. ,,Mulțimea rea și aprigă împotriva mea s-a adunat pe laze. Eu m-am dus în cetate batjocorit și certat de nobilii noștri români. Eu am dat de aceste facțiose murdare care s-au unit și s-au însoțit în intriga lor împo- triva lui boeri Bisto. Au fost chemați și s-au dus la această pleavă de cînepă Anto-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-o liniște de mormînt sub cerul liber(clar de lună). Ne-am trezit brusc toată ceata pen-tru că ningea. Am fost goniți dar nu puteam certa sau jigni luna! Caută pe Tegotei să ceară satelor geților să coase și să strîngă cît mai multe togi noi. După dezgheț, apele au crescut și am dat bărci oamenilor să treacă înapoi, aducînd laudă lui Dum-nezeu. Înțeleptul Gilozimo al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
atât mai mult Constantin Noica, el ar fi rămas probabil impasibil și ar fi dat, poate, chiar din umeri. Noi știm că, pe politică și pe oamenii politici, în general, el nu dădea doi bani: Să-i lăsăm să se certe pentru dreptul de a mătura străzile 23. Ne îngăduim totuși să afirmăm, în opoziție directă cu astfel de opinii disprețuitoare și profund false, că a face politică înseamnă cu totul altceva și că a mătura... regimul Ceaușescu însemna ceva mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în forța spiritului, în dialog și negocieri. Respinge orice formă de agresiune, de confruntare fizică, violentă. Aș aminti, în ce mă privește, și alte două texte tot din Sf. Pavel: Luptă-te lupta cea dreaptă (I, Timotei, 6, 11), celebrul certa bonum certamen, și: Mă lupt, dar nu ca unul care lovește în vânt (I, Corinteni, 9, 26). Intervine deci și o legitimare creștină a luptei, cât și ideea de strategie și tactică. în orice caz, acțiunea politică, practica istorică, plurimilenară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în creația populară românească: motivul omului închis în sac sau în butoi și condamnat la moarte, al celui care merge nici îmbrăcat, nici gol (învelit în plasă), al judecății făcute de rege, după modelul lui Solomon, al celor două femei certate de la împărțirea unei oglinzi ș.a. Modificările și calitățile traducerilor - dialog viu și spontan, simplitate a compoziției, limbaj popular - au integrat romanul lui Bertoldo în literatura populară românească. Parte din motivele populare incluse în roman au fost prelucrate de Anton Pann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
în informațiile pe care le oferă, putând chiar minți terapeutul sau poate interpreta în felul său informațiile pe care le oferă. Astfel de probleme apar când evaluarea se face ca parte dintr-un caz legal, ca de pildă părinții se ceartă pentru custodia copiilor în divorț. Fiecare părinte dorește să se prezinte în cel mai bun mod cu putință dar pot fi și prejudecăți din partea celuilalt părinte când vorbește cu psihologul, pentru ca acesta să poată evalua capacitatea lui de a avea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
copilului? În universul încă limitat al școlarului, o notă proastă este o mică dramă. Dar el poate lua o notă mai bună data viitoare, dacă lucrează puțin mai mult și se obișnuiește cu cifrele și cu cuvintele complicate. Nu-l certăm în fața învățătoarei și nici într-un caz în fata colegilor! în fata tuturor, părintele este aliatul lui de nădejde. Orice discuție serioasa are loc acasă, “intre patru pereți”.„Alina cum poate să scrie așa de frumos?” Copilul se va simți
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
și singurul meu scop este, să fiu celuilalt de folos. Pot să dojenesc, când nu sunt în situațiile menționate în Biblie. Nu-ți judeca aproapele: Să arunce primul piatra, cel fără de păcat: Ce se întâmplă când mustrăm pe cineva? Dacă certăm într-un moment nepotrivit și într-o formă inadecvată, cel mustrat este agresat profund. Sufletul și spiritul i se închid și poate rămâne cu o rană în suflet. Noi toți, simțim așa pentru că : mustrarea nu se face la nivel spiritual
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Tonul ridicat și jignirile transformă sfatul ori dojana, în dispută și pe cel mustrat, în dușman. Mustrarea și sfătuirea cer o voce blândă, liniștită. Imediat se poate mustra sau sfătui numai printr-o poveste. Amintiți-vă, ce simțiți, când sunteți certați: jenă, durere, ori rușine? Indignare? Actualizați tumultul interior sau indignarea trezită de felul, cum sunteți certați. Imaginați-vă, că sunteți mustrați astfel: Era în primăvară. Mugurii se umflaseră, dar nu plesniseră și ramurile erau golașe, iar arborii despuiați și înfrigurați
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Mustrarea și sfătuirea cer o voce blândă, liniștită. Imediat se poate mustra sau sfătui numai printr-o poveste. Amintiți-vă, ce simțiți, când sunteți certați: jenă, durere, ori rușine? Indignare? Actualizați tumultul interior sau indignarea trezită de felul, cum sunteți certați. Imaginați-vă, că sunteți mustrați astfel: Era în primăvară. Mugurii se umflaseră, dar nu plesniseră și ramurile erau golașe, iar arborii despuiați și înfrigurați. Un înțelept se plimba prin pădure și gândea. Tot mergând și meditând, pentru că nu găsea răspunsuri
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Tot mergând și meditând, pentru că nu găsea răspunsuri mulțumitoare, s-a oprit în fața unei ramuri golașe, cerându-i: Vorbește-mi despre Dumnezeu! Deodată, mugurii au plesnit, petalele s-au desfăcut...creanga a înflorit. 4. Ori, că ați greșit și sunteți certați cu următoarea poveste: „Cerșind din poartă în poartă, o apucasem pe drumul din sat, când carul tău de aur s-a ivit în zare, asemenea unui vis minunat. Priveam cu uimire, întrebându-mă: Cine este Regele regilor? Speranțele mele au
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
deșertându-mi sacul, am găsit un bob de aur printre bietele grăunțe... Atunci am plâns amar și m-am întrebat trist și deznădăjduit: De ce n-am avut oare puterea să-ți dăruiesc totul? (după R. Tagore) 6. Când mustrăm? Să certăm numai când îl cunoaștem realmente pe cel dojenit: viața, problemele, temperamentul, personalitatea, zodia. Dificultatea cunoașterii omului și lumii, reiese și din povestea: Soarele și luna. Odată, demult tare, Soarele vorbind cu surata Lună a spus: - Frunzele pomilor sunt verzi! Dar
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]