8,186 matches
-
din PIB-ul Uniunii, fapt pentru care am putea presupune (în mod greșit) că impactul economic al Uniunii este redus. Ar fi o greșeală, de vreme ce influența comunitară se face mai bine simțită prin reglementare decât prin intermediul bugetului. Efectiv, oricât de ciudat ar părea, până la 80 la sută din reglementările care ne afectează din punct de vedere economic și social provin de la Uniunea Europeană. Dacă automobilele trebuie să aibă catalizatori, dacă aparatele electrocasnice au doi ani de garanție, dacă fotbaliștii comunitari nu ocupă
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
interogative exclamative (Plouă?!) sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera surpriza, îndoiala etc.; * punctul și virgula marcă a raportului de coordonare la nivelul frazei: "De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniștea; totul i se părea atât de ciudat, încât își spuse..." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * punctele de suspensie marcă a unui enunț neterminat ("Ia, acu mi-e timpul..." Ion Creangă, Capra cu trei iezi) sau a unor întreruperi/ pauze/ "bâlbâieli" în comunicare ("A, nu... știu unde ai rămas
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chisoare / Că te-așteaptă-o fată mare / Cu cercei de ghiocei / Cu salbă de nouă lei." (h) "Ea vede sburătorul cu ochii mari de foc / Ce vine ș-o cuprinde cu brațele-ntr-o clipă." (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) Indicați: * sinonimele cuvintelor ciudat, îndemânatic; antonimele cuvintelor egoist, diurn; * sinonimele cuvintelor copilăresc, bizar; antonimele cuvintelor hărnicie, generos; * sinonimele cuvintelor straniu, pueril; antonimele cuvintelor ceresc, egal; * sinonimele cuvintelor stea, binevoitor; antonimele cuvintelor vorbăreț, a opri; * sinonimele cuvintelor astru, amabil; antonimele cuvintelor statornic, mobil; * sinonimele cuvintelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și - în general - lăsate pur și simplu în pace, fără a fi trimise în judecată. Acest procedeu, devenit cumva o practică...judiciară pentru organele de cercetare ale securității și pentru cele de procuratură militară, mi s-a părut cel puțin ciudat, în condițiile în care numărul acțiunilor și manifestărilor anticeaușiste cu caracter propagandistic lua, de la o zi la alta, tot mai mari proporții, ceea ce, logic, ar fi impus înăsprirea măsurilor de sancționare. Dar, organele de securitate se mulțumeau cu asemenea riposte
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
trestie". A fost momentul când tânăra sa prietenă a promis că-i dăruiește un nai, "ca să învețe"73. Faptul s-a întâmplat în scurt timp, și după ce a intrat în posesia instrumentului, oaspetele german a trebuit să audă o remarcă ciudat amicală a prințesei: "Frederic cel Mare cânta la nai, sper că tu vei cânta și mai bine, dar numai pentru a-ți aduna oile..." 74. În contextul conversațiilor de la București și Buftea din aprilie 1909 nu a lipsit subiectul marii
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
luptă din 1877: "M-au emoționat foarte tare, deoarece tata și unchiul meu au luptat în campania asta; la Grivița, am vizitat capela și am văzut multe cranii depuse în cavou. Ți-am trimis o fotografie cu acest loc. E ciudat, dar m-am gândit la tine mult când m-am uitat la acele oase, adunate de pe câmpul de luptă. Odată, ele aparțineau tinerilor soldați care au pornit la atac, în acea zi îngrozitoare, acum treizeci și unu de ani [în
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aprilie Continuarea vizitei prințului Carol. Tinerețea lui mă întristează și mă intimidează totodată. Când se ceartă cu preceptorul lui este dur, poate fără voia sa. Grosolan, pentru că, mental, este încă neformat. Nu-mi place. Mă dezgustă puțin. Mi se pare ciudat să trăiesc în preajma lui, dar am o plăcere ciudată provocată de curiozitate. În dimineața asta, la zece și jumătate, am fost la Sinaia să culegem brândușe în fața castelului Peleș. Am luat coșuri și cuțite ca să putem scoate rădăcinile. 17 aprilie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
jumătate veselă, pe jumătate serioasă. Din locul în care stăteam îmi era ușor să-l examinez, căci se afla exact în raza mea vizuală. Chiar și părul lui este atât de deosebit, încât mă amuzam să verific impresia de ceva ciudat pe care mi-o lăsase momentul primei priviri. Părul este foarte întins, între galben și argintiu, astfel încât în ansamblu pare cenușiu, ca reflexele argintului. Îl poartă bine întins pe craniul care este mic de tot, îngust și alungit. De la zece
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
și aproape alb, tăiat scurt deasupra buzei, după moda englezească. Gura e mică și precis conturată, nasul e lung și acvilin, când râde; altfel este un nas ascuțit care seamănă uimitor cu al lui Frederic cel Mare6. Are un aer ciudat de tânăr. Nu arată a douăzeci și șase de ani, poate doar a optsprezece. Trăsăturile neregulate, lipsite de orice frumusețe, sunt totuși atât de fine, încât fizionomia exprimă ceva desăvârșit, șlefuit, rafinat, ceva ce nu se regăsește decât la specimenele
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
luptă din 1877. M-au emoționat foarte tare, deoarece tata și unchiul meu au luptat în campania asta; la Grivița, am vizitat capela și am văzut multe cranii depuse în cavou. Ți-am trimis o fotografie cu acest loc. E ciudat, dar m-am gândit la tine mult, când m-am uitat la acele oase, adunate de pe câmpul de luptă. Odată, ele aparțineau tinerilor soldați care au pornit la atac, în acea zi îngrozitoare, acum treizeci și unu de ani, cu
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cocoșatul și șchiopul senior de la Sans-Souci. Dar el îi poartă masca, nasul indiscret, cu nările largi, bărbia ascuțită, ochii albaștri rotunzi cu pleoape oblice ridicate spre tâmple. Îi spun că seamănă cu bătrânul Fritz și asta-i stârnește râsul. Ce ciudat! spune el, Cecilia îmi spune mereu că la bătrânețe voi fi exact ca el! Această asemănare este cu atât mai curioasă cu cât legătura de sânge nu este directă. El nu este decât stră-stră-nepotul marelui Frederic. Ne amuzăm mult cercetându
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
și livreaua imperială a șoferului. Drumul de la Berlin la Potsdam este fermecător, cartiere mărginașe bogate, vile cu grădini înflorite, mulți rododendroni, apoi păduri de pini și soarele acestei frumoase zile filtrează raze tangibile și un nu știu ce anume ireal. Probabil sentimentul ciudat că am făcut acest drum de mii de ori, în imaginația și în sufletul meu. M-am dus la Potsdam împreună cu Frederic al II-lea, în compania prietenului său Voltaire, cu Rivarol 20, cu Napoleon și Chateaubriand, și am senzația
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
o privesc pe prințesa imperială cu mai multă îndrăzneală. Poartă o rochie-taior de un roz veșted, poate puțin prea deschis pentru gustul meu, dar bine croită. O pălărie cu panaș roz, imensă. Are o înfățișare plăcută, dar mersul ei e ciudat. Foarte greoaie, toată greutatea trece alternativ de pe un picior pe altul, ca și cum mersul ar obosi-o, mă întreb însă dacă acest mers neobișnuit se explică prin starea ei, sau dacă este rezultatul unui prost obicei. Această legănare a capului îi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
literare se fac la București, oricâte sfori s-ar trage în provincie (și sfori se trag destule și acolo). Micile premii din nordul, vestul și estul țării nu vor reuși niciodată să egaleze marele premii sudice din Capitală. În mod ciudat însă, scriitorii bucureșteni nu mai manifestă obișnuitul lor dispreț față de foști provinciali adoptați de București și bucureștenizați. Nu există, din punctul acesta de vedere, vreun vizibil complex al bastardului, care să fie pus pe tapet. Faptul este cu atât mai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
însă, scriitorii bucureșteni nu mai manifestă obișnuitul lor dispreț față de foști provinciali adoptați de București și bucureștenizați. Nu există, din punctul acesta de vedere, vreun vizibil complex al bastardului, care să fie pus pe tapet. Faptul este cu atât mai ciudat cu cât respectivii foști provinciali nu renunță neapărat la aerul lor pitoresc non-bucureștean, ci în anumite cazuri chiar îl cultivă cu obstinație. Nesimțirii native a scriitorului bucureștean îi corespunde astfel lingușeala scriitorului provincial - dar nici una, nici cealaltă nu intră în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
la români, aceea de a se complace într-o obediență slugarnică, dar sârguincioasă de a-l linge, a-l linguși pe cel aflat într-o poziție ierarhică avantajoasă de unde acesta (șeful, liderul) era proiectat ca dispunând de puteri aproape discreționare. Ciudat sau nu, dar verbul cel mai utilizat la noi, la români, pentru a însoți substantivul ori adjectivul (în funcție de context) lingău este a se gudura. Interesant este faptul că prin acest verb, sensul de a linguși primește inclusiv o poziționare specială
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fie agresați copiii. Uneori „turma” rap-manelistă se răzbună pur și simplu trântind toată noaptea ușa liftului ori spărgând oglinda din ascensor. Din te miri ce pricini defulatorii, graffitiuri licențioase apar pe pereții interiori ai blocului, iar un apartament considerat mai ciudat este taxat de bătăioșii petrecăreți scrijelitori cu formula „WC”! Cutiile poștale sunt de obicei vandalizate, smulgându-li-se încuietorile. Geamurile de la ușa de la intrare în bloc sunt când și când sparte; interfonul, pentru care toți locatarii au plătit, este furat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
că în noaptea aceea în Iași, în Blackout, am început să-ți povestesc momentul ăsta. M-ai întrebat: — Și de ce n-ai râs? Și exact când voiam să-ți răspund, Viviana mi-a făcut semn să ies afară. E foarte ciudat cum, de fiecare dată când mă agăț de o figură paternă, ajung la un moment dat să-i zic istoria asta, dar niciodată nu apuc să o și termin. Futu-i, Pascal, nici nu știu exact ce vreau să zic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
întrebați ce era, că nu știu, oricum am aruncat-o la gunoi un pic mai târziu, când am intrat în restaurant. Cu ochii țintă la poșeta mea, din care ieșeau niște firișoare verzi, garderobiera ne tot întreba ce miroase așa ciudat... În cele zece ore cât stătuse la tarabă fusesem prima lui clientă și m-a invitat să sărbătorim evenimentul; numărul unu fugise de vreo lună, eu eram atât de singură, mă prinsesem în privirea lui ca într-o pânză de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
pâlpâiră în oțelul ei. Așteptă nemișcat, urmărind din ochi spinarea omului legănându-se deasupra porumbului. Apoi, în clipa potrivită, apăsă pe trăgaci cu putere, ținând pușca pregătită să tragă din nou. Când răsună pocnetul împușcăturii, capul negru și rotund zvâcni ciudat, ștergând câmpuri de stele, corpul păru să se chircească, o mână se întinse, ca și când trupul ar fi vrut să se lase într-o rână pe pământ. Apoi dispăru în porumb cu un strigăt gros și speriat. Jonas coborî pușca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
comodă a paradoxului avangardist românesc. După ’90, au existat (și există încă) tendințe de a „ultrarecupera“ nume avangardiste, distorsionând oarecum contextul epocii și importanța de atunci a unor autori (similar, de partea cealaltă, se întâmplă cu „trăiriștii“), ba din puseuri ciudat protocroniste (noi am „inventat“ și avangarda), ba din dorința mult mai firească de a „înmuia“ un canon literar interbelic păstrat cu grijă în formol de generații întregi de critici postbelici. Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române, cartea semnată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
vreme în urmă cu cea mai bună prietenă din timpul facultății: spre norocul nostru suntem la fel ca odinioară (de douăzeci și cinci de ani suntem așa) și prietenia noastră continuă să funcționeze, deși ne întâlnim rar. Ea mi-a relatat ceva ciudat în ce mă privește: mi-a spus că unul din băieții ei, care circulă pe Internet în sistemul unui joc de strategie și cultură generală (vezi www.conQUIZtador.ro), a primit la un moment dat următoarele întrebări: când s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sprijini mediatic un mănunchi de scriitori“, pentru a-i impune atât În țară, cât și În străinătate, În detrimentul altora, poate mai meritoși. Între numele celor doi-trei scriitori care par să sufoce prim-planul literaturii române, Îl pomenește pe al meu. Ciudat, aș zice, și nu de dragul polemicii, ci pentru că nu văd motivele. Am debutat În 2000, la o editură de buzunar, Outopos, pe care o Înființasem Împreună cu câțiva prieteni. Tot acolo au debutat ca prozatori - nu mai spun prin câte chinuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
vinul preoților din momentul în care Petru cel Mare, bolnav de ulcer dureros la stomac, i-a lăudat beneficiile. Au existat tentative ale țarului de a-și adapta "medicamentul" de Cahors în Crimeea, așa încât, astăzi, el a rămas încă un ciudat și rar "vin de Cahors rusesc". Vinul Evului Mediu, vinul de Madiran și-a datorat succesul unei importante rețele fluviale care a permis transportarea acestuia până la Bayonne, și de aici, până în Anglia, Țările de Jos sau în Rusia. Dacă astăzi
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
economică. Discutând despre mâncare, produse, îmbrăcăminte, draperii sau jucării, puteai să auzi unele comentarii populare pe atunci privind ideile "mărețe" ale socialismului, capitalismului, democrației sau economiei de piață. Aceste idei sociale se dovedeau a nu fi distante, ci în mod ciudat trăite intim, deseori neplăcut, și fizic. Indiferent de unde își procurau produsele, în general oamenii se simțeau vinovați. Statul, micile buticuri și tarabele particulare, "oamenii de afaceri", cadourile primite și date între gospodării, produsele de artizanat lucrate de mână (mai ales
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]