7,234 matches
-
în timp ce acțiunea de defrișare este similară cu moartea pădurii. Boierul Lupu Mavrocosti, un visător inofensiv care a irosit o mare parte din averea familiei pentru a crea un aparat de zbor propriu, concesionează inginerului francez Bernard dreptul de exploatare a codrului Borzei în contul datoriei. Organizarea exploatării se dovedește dificilă pentru că pădurea pare să se opună asaltului nimicitor al străinului, mobilizându-i pe oamenii locurilor pentru a-o apăra. Inginerul francez înțelege în cele din urmă puterea nebănuită de rezistență existentă
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
se opună asaltului nimicitor al străinului, mobilizându-i pe oamenii locurilor pentru a-o apăra. Inginerul francez înțelege în cele din urmă puterea nebănuită de rezistență existentă în firea locuitorilor acestei țări și capitulează neputincios. Personajul principal al romanului este Codrul Borzei, care dobândește în viziunea lui Sadoveanu trăsături omenești: rezistența aprigă împotriva dușmanilor ce încearcă să o distrugă. Natura sadoveniană nu mai este aici doar un element de decor ca în alte scrieri, ci este personificată și domină întregul cadru
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Sadoveanu înzestrează pădurea cu o capacitate de a se apăra de cei care vor să o distrugă, ea controlând stihiile care spulberă așezarea francezului și întrerup exploatarea forestieră. Deznodământul romanului (victoria pădurii și înfrângerea inginerului francez) este unul fantastic, deoarece codrul nu se poate apăra în realitate de intențiile celor care vor să-l defrișeze. „"Nopțile de Sânziene" este mai mult o carte de inițiere și ceremonial, așa cum sunt acele texte de teatru chinezesc în care se arată publicului cum cineva
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
fi un astfel de loc mitic. Pădurarul Neculai Peceneaga, care-i este paznic și ocrotitor, afirmă că "„asta-i pădure apărată de Dumnezeu (...). Dacă n-ar fi apărată, n-ar fi stat până acuma în picioare.”". Într-o poiană din codru, numită La Paraclis, se adună în noaptea de Sânziene soborul animalelor și stau la sfat, grăind întocmai cum grăiesc oamenii, potrivit unei credințe străvechi a poporului român. "„În noaptea aceea a Sfântului Ion de vară, se schimbă crângul cerului după
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
lumi care s-au despărțit de mult, printr-o regresie dublă în arhaicitate. Pădurea Borzei este un adăpost pentru cei care o iubesc precum pădurarul Neculai Peceneaga și haiducul Liță Florea, după cum constată criticul literar Ov.S. Crohmălniceanu. Aceștia cunosc profund codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când lucrările avansează, intervin oamenii codrului. Fugarul Liță Florea se strecoară nevăzut la colibele huțulilor
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
după cum constată criticul literar Ov.S. Crohmălniceanu. Aceștia cunosc profund codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când lucrările avansează, intervin oamenii codrului. Fugarul Liță Florea se strecoară nevăzut la colibele huțulilor pentru a le da foc și apare pe neașteptate la cotiturile potecilor pentru a-i jefui pe angajații exploatării. Nimeni nu-l cunoaște așa că fugarul începe să fie considerat o apariție
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
juridic, ea are un proprietar legal. În această logică, acel proprietar poate doar să se folosească de bogățiile pădurii, dar nu are drept să o distrugă sau să o înstrăineze pentru că ea aparține întregii comunități. Vânzarea lemnului de frasin din codrul Borzei este percepută de oamenii locului ca o blasfemie sau ca o trădare a legăturii sacre dintre om și codru. Fiind un spațiu în care viețuiesc diferite animale și păsări și în care cresc arbori și plante cu puteri miraculoase
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
nu are drept să o distrugă sau să o înstrăineze pentru că ea aparține întregii comunități. Vânzarea lemnului de frasin din codrul Borzei este percepută de oamenii locului ca o blasfemie sau ca o trădare a legăturii sacre dintre om și codru. Fiind un spațiu în care viețuiesc diferite animale și păsări și în care cresc arbori și plante cu puteri miraculoase, pădurea Borzei este considerată a fi un element viu al unei ordini naturale superioare, la fel ca și omul. Vechilul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
fazelor lunii. Oamenii ce locuiesc în aceste locuri se conduc după legi proprii, moștenite prin tradiție, iar judecata stăpânirii nu este acceptată în cazul în care contrazice vechile cutume. Proscrisul Liță Florea, urmărit de jandarmi, este primit cu căldură în codrul Borzei după ce se află că fusese judecat pentru că se răzvrătise împotriva modernizării societății. Scriitorul susține ideea că poporul român este un popor bătrân, cu legi străvechi, care nu acceptă rânduielile occidentale străine tradiției autohtone. Criticul Tudor Vianu a remarcat prezența
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
condițiile penetrației sunt așa de nebuloase, încât scriitorul poate să păstreze ceața preistorică. Țiganii, fie și pecenegi, având sufletul cetelor migratoare, eroul ideal al cărții rămâne un soi de Uvar, care în loc să se înfunde în candoarea arctică, se ascunde în codri.” Spațiul evocat este supus influenței unui miraculos „fastuos” și „poetic”, diferit de miraculosul de tip sacru din romanul " Noaptea de Sânziene" al lui Mircea Eliade. Criticul Nicolae Crețu considera că romanul "Nopțile de Sânziene" are un stil poetic menit a
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
2003. Alte române au fost publicate în perioada 2006-2009: Acvila Neagră (Nuntă domniței Olena) - român (Ed. Danaster, 2006), Taină Stejarului - român (Ed. Danaster, 2006), Osânda și izbândă - român (Ed. Danaster, 2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani - român (Ed. Danaster, 2008), Dafina Doamna - român (Ed. Danaster, 2009), tradus în limbile franceză, engleza și rusă,Vulturul Deșertului (Ion-Voda cel Viteaz, vol.I Armeanul - 2011 și vol.II Domnia - 2012), român tradus în limba
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
o vreme să răsufle, ...apoi, urmând un drum vechi de pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-a curmezișul făgetul pe la Podu de Lut, vei ies, după o poștă de cale, de partea cealaltă a codrilor, pe valea Șiretului, la șleahul mare al Sucevei. Jos, pește copacii Zagaviei, se ghicește Târgu Răreșoaiei,Hîrlăul, care se înalță astăzi peste vremuri de legendă și ziduri de cetate, ... drumul mare, spre Iași, isi înfrățește calea cu apă Bahluiului, șerpuind
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Brețcu, Siliștea Sibiului, Sadova Câmpulungului, Vrancea precum și de pe Valea Bârgăului, au lăsat totul (case, averi) și au plecat cu familiile și turmele lor spre Moldova, atrași fiind de întinsele plaiuri, de apele bune și de vetrele de sat străjuite de codri de nepătruns. Mergând pe Valea Bistriței, au trecut prin Pasul Petru Vodă și s-au oprit la Pipirig. Această emigrare masivă este amintită de Ion Creangă, atunci când afirmă că bunicul său, David Creangă, împreună cu alți mocani ardeleni „s-au tras
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
Până la strămutarea acestor familii, aici se găseau câteva locuințe care aparțineau de satul Stînca, împreună cu cătunul Poiana Focșei. Satul Stînca își trage denumirea de la mulțimea stâncilor existente în culmea Dobreanului și nu numai. În trecut i se mai spunea și „Codru”. Pe teritoriul acestui sat se găsesc mai multe familii de țigani lingurari care provin din robii de pe moșiile Mănăstirii Neamț și Secu, așezați aici la începutul secolului al XVI-lea și locuiesc grupați în cătunul „Iepărie”. În luna martie 2002
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
Mare le răspunde solilor că Moldova vrea să trăiască în pace cu toți vecinii săi, dar că se va apăra în cazul în care țara va fi în primejdie pentru că neamul românesc a prins rădăcini în acest pământ ca și codrii de stejar. În sfatul său cu boierii, domnitorul poruncește ridicarea întregii țări la luptă împotriva năvălitorilor și formarea Oastei cele mari din țărani răzeși, târgoveți și boieri. Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
lui 1367, lupta pentru tronul moldovean - cu participare polonă - s-a dat între fiii săi Ștefan (fiul cel mare) și Petru (mezinul - susținut de majoritatea românilor și a „provincialilor ungurilor“, adică de maramureșeni), nepoții lui Bogdan I la trecerea prin Codrii Plonini. Petru - învingător al polonilor - și-a continuat domnia în Moldova ca Petru I (1367-1368). I-au succedat Lațcu I (1368-1375) mort fără descendență masculină, apoi fii lui Ștefan (fiu al lui Bogdan I) cu Margareta Mușata: Petru I Mușat
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
răspunde însă solilor turci că Moldova vrea să trăiască în pace cu toți vecinii săi, dar că se va apăra în cazul în care țara va fi în primejdie pentru că neamul românesc a prins rădăcini în acest pământ ca și codrii de stejar. Ofensat de răspunsul primit, Mahomed decide să atace Moldova, în ciuda sfatului înțelept al lui George Amirutzes (Marcel Anghelescu), bătrânul său dascăl de istorie și filozofie. El acceptă propunerea sfetnicului Ali-Beg (Ștefan Velniciuc) de a ataca pe timp de
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943. Parohiile Gura Humorului și Vama sunt desființate, iar Parohia Câmpulung are următoarele filiale: Capu Câmpului, Capu Codrului, Cârlibaba, Ciocănești, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni, Păltinoasa, Poiana Stampei, Stulpicani, Valea Putnei, Vatra Dornei, Vatra Moldoviței și Voroneț. Ocuparea României de către Armata Sovietică în 1944 a dus la fuga preoților Kaminski și Jura în Germania, ei temndu-se că ar putea
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943. Parohiile Gura Humorului, Vama și Vatra Dornei sunt desființate, iar Parohia Câmpulung are următoarele filiale: Capu Câmpului, Capu Codrului, Cârlibaba, Ciocănești, Frasin, Gura Humorului, Iacobeni, Păltinoasa, Poiana Stampei, Stulpicani, Valea Putnei, Vatra Dornei, Vatra Moldoviței și Voroneț. Comunitatea catolică din Vatra Dornei intră în subordinea Parohiei Câmpulung. După război, preotul Gerhard Jura s-a întors în 1945 la Câmpulung
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Mihai Coșcodan, o personalitate notorie, om de știință și politician din Moldova s-a născut la 17 octombrie 1940 în satul Năpădeni, raionul Ungheni, Moldova, ani grei și de cumpănă pentru meleagurile noastre. Îndrăgostit de frumusețea plaiului natal și de Codrii fermecători hotărăște în anul 1968, după absolvirea cu mențiune a Școalei Normale (Pedagogice) din Călărași, să-și continue studiile la Universitatea din Tiraspol (Institutul Pedagogic de Stat T. G. Șevcenko din Tiraspol, până in mai 1991), la facultatea de Științe
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]