9,508 matches
-
dintre personaje. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca, dezvaluindu și, astfel, psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. Există opere literare în care se folosește în întregime,ca mod de expunere dialogul. Acestea sunt speciile genului dramatic: comedia, drama sau tragedia. În astfel de opere literare, în loc să povestească faptele și întâmplările, scriitorul pune personajele să vorbească, să se miște și să gândeasca, în fața spectatorilor, pe o scena. Există si un dialog interior, care reproduce replicile pe care le
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vieții patriarhale. Principalul mod de expunere este narațiunea, iar personajele se conturează direct prin descriere și indirect, din propriile fapte, gânduri și vorbe, cu ajutorul dialogului și al monologului interior. ION LUCA CARAGIALE (30 ianuarie 1852 8/9 iunie 1912) Opera Comedii: -1879 "O noapte furtunoasă", 1880 "Conul Leonida față cu Reacțiunea"; "O scrisoare pierdută", "D-ale carnavalului". Drame: "Năpasta". Proză: 1901"Momente și schițe"; "Nuvele" ("Păcat", "O făclie de Paște", "La hanul lui Mânjoală", "în vreme de văzboi", "Două loturi" etc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu, coane Zahario, vine numaidecât momental, e dincolo... A! Iată conul Fănică. Tipătescu: (cu pălăria și haina de oraș vine din stânga, e surprins la vederea lui Zaharia) Neica Zaharia! Cum se poate? Ai ieșit înainte de dejun? Ce e? Trahanache: E comedie, mare comedie, Fănică, stăi să-ți spui. (îi face semn să expedieze pe Pristanda.) Pristanda: (răpede) Mai aveți ceva să-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Nu... Nu uiți de ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zahario, vine numaidecât momental, e dincolo... A! Iată conul Fănică. Tipătescu: (cu pălăria și haina de oraș vine din stânga, e surprins la vederea lui Zaharia) Neica Zaharia! Cum se poate? Ai ieșit înainte de dejun? Ce e? Trahanache: E comedie, mare comedie, Fănică, stăi să-ți spui. (îi face semn să expedieze pe Pristanda.) Pristanda: (răpede) Mai aveți ceva să-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Nu... Nu uiți de ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă. Pristanda: Ascult
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă. Pristanda: Ascult. Tipătescu: Nene Zahario, e lung ce ai să-mi spui? Nu mi-o poți spune la dejun? Trahanache: Ai puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comedie mare, Fănică. (șede pe canapea, cu spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă i vorbă coanei Joițichii nu-i așa, nene Zahario? Să fie așa de bună să nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu intenție) Brânzovenescu: (cu îndoială) Să fie trădare la mijloc? 'Ai? Farfuridi: Eu merg și mai departe și zic: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi!... Brânzovenescu: Prefectul trebuie să ne dea cheia comediei ăștia... Iacătă-l... Tipătescu: (venind din stânga turburat și dându-și aer silit de degajare) Salutare, salutare, stimabile! Brânzovenescu: (aparte) E galben! Farfuridi: (aparte) Ce roșu s-a făcut. (tare.) Salutare, salutare, onorabile... Tipătescu: (oferindu-le locuri) Ia poftiți, ia poftiți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
e Zoe? (se uită n toate părțile și iese repede în dreapta.) SCENA XII Trahanache și Dandanache vin din dreapta din grădină, planul al treilea Trahanache: A! Aici la noi, stimabile, a fost luptă crâncenă, orice s-ar zice... s-au petrecut comedii mari. Dandanache: Tați, frate. Trahanache: Infamii! Închipuiește-ți d-ta, un caraghios, un mișel, ca să enfluanseze pe Tipătescu... pe Fănică de!... pe prefect. (Dandanache dă multă atenție, dar pare că nu pricepe.) Dandanache: A, da! Asa! Că nu ești d-ta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în mijloc. Dandanache face gestul cu clopoțeii. Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea. Cortina cade repede asupra tabloului.) (Cortina cade repede asupra tabloului) Prezentarea conținutului Opera este o comedie în 4 acte și evocă viața publică si de familie de la sfârșitul secolului trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private, înscriindu-se între comediile de moravuri și caracter. Acțiunea se desfășoară în "capitala unui judet
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tabloului.) (Cortina cade repede asupra tabloului) Prezentarea conținutului Opera este o comedie în 4 acte și evocă viața publică si de familie de la sfârșitul secolului trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private, înscriindu-se între comediile de moravuri și caracter. Acțiunea se desfășoară în "capitala unui judet de munte" (numele localității nefiind specificat, situația poate fi generalizată), pe fundalul unei agitate campanii electorale. Între avocatul Nae Cațavencu, din opoziție, care aspira la o cariera politică, și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fiu cinstit, o fost vreo cinci-șase, pe urmă au mai adăugat și au Încercat să demonstreze că eu am Încercat să fac o organizație. Să fiu cinstit, inițial, toată treaba asta am luat-o pur și simplu ca pe o comedie, dar care, de fapt, o fost o tragedie. Și Doamne, erau implicați oameni complet nevinovați... Și veneau ei cu anumite acuzații... Și că ai facut ceva sau că n-ai făcut... nu mai conta... De exemplu, la condamnarea a doua
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jună în sus va căuta Curgi nectar al vieții în sacre pocale Până n-o fi jale Până moartea cruntă nu ne-o secera!38 Singur, sau împreună cu frații săi literați, a abordat și genul dramatic facil al revistei sau comediei de situații. La începutul anului 1889 i s-a reprezentat chiar, pe scena Teatrului Național din București, „comedia originală în 3 acte“, Petecul lui Berechet, care s-ar fi bucurat de oarecare succes. Zece ani mai târziu va scrie, împreună cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moartea cruntă nu ne-o secera!38 Singur, sau împreună cu frații săi literați, a abordat și genul dramatic facil al revistei sau comediei de situații. La începutul anului 1889 i s-a reprezentat chiar, pe scena Teatrului Național din București, „comedia originală în 3 acte“, Petecul lui Berechet, care s-ar fi bucurat de oarecare succes. Zece ani mai târziu va scrie, împreună cu frații săi Ion C. și Anton Bacalbașa firava „scenetă 20 studiu introductiv 36. „La moartea lui Constantin Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căci pe vremea aceea nu exista încă Compania dramatică de astăzi. Repertoriul era compus din foarte puține piese originale, majoritatea pieselor erau traduceri și mai ales melodrame. Genul melodramatic era genul cel mai plăcut al lui Pascaly. Dar și în comedia de salon acest actor se distingea. Avea un mare aer de distincție și purta fracul cu o rară eleganță. Matei Millo, cel mai mare actor al României de atunci, nu era administrator, de aceea toate trupele înjghebate de el s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa (1871- 1874), Matei Millo, cu trupa creată de el, își disputa întâietatea, la București, cu trupa lui Mihail Pascaly. După ce acesta din urmă va obține concesiunea Teatrului cel Mare, Matei Millo va da, timp de câteva săptămâni, spectacole cu comedii și vodeviluri, mai agreate de către publicul bucureștean, în sala Bossel. La mijlocul anului 1874, datorită intervenției lui Vasile Alecsandri, lui Millo i se vor acorda în mod excepțional două zile de reprezentații pe lună la Teatrul cel Mare (v. Ma ssoff
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fermecarea șerpilor Danț egiptian Cu costum național de Harem, executat pentru prima oară înaintea M.S. Sultanului și Viceregelui din Egipet. gura căscată Canțonetă comică de domnul Alecsandri executată de dl. Comino. Spectacolul se va fini cu un tată în încurcături Comedie en un acte exécute en langue Française et Roumaine Morcovesco, deputat d-nul G. Magheru Gurguță, fiul său practicant la minister. Michaelescu Charlota Duval, dănțuitoare d-ra Albina di Rhona Lisette, camerista d-ra Georgesco În cursul piesei d-șoara Albina di Rhona
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altădată La Comédie chez soi Comédie en un acte de Méry Le Comte M. J. A. Cantacuzéne La Comtesse M-me Catherine Polyso Brigitte Mlle Marie Rosetti Troisième Partie Fragments de l’Opéra Romeo et Juliette de Gounod le bonhomme jadis Comedie en [un] acte d’Henry Murger M. Jadis Mr. Ulysse de Marsillac Octave M. Emmanuel Florescu Jacqueline Mlle Smaranda Cantacuzéne Prix des places Loges de premier et de second rang, soixante francs, loges de troisième rang, trente francs; fauteuils d
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mondial, Clubul tinerimii, întemeiat în 1867. 138. Localul de pe Calea Victoriei al cotidianului L’Indépendance Roumaine - în care au avut loc primele proiecții de cinematograf din București, în mai 1896 - se afla aproximativ pe locul pe care s-a construit blocul Comedia (Calea Victoriei nr. 44-46), care ulterior a adăpostit la parter un magazin Romarta. 139. Tapițerul sas Frederich Bossel a deschis în 1849, într-o construcție nouă sau poate într-o aripă a fostului palat domnesc amintit mai sus, refăcută de el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vechea reședință domnească având fațada pe Calea Victoriei (v. mai sus) - fuseseră vândute de urmașii Ghiculeștilor familiei Lahovary. Aici a funcționat o vreme și turnătoria de litere Dor. P. Cucu (la nr. 15), apoi pe aceste locuri s-a ridicat Teatrul Comedia, astăzi sala Odeon (Calea Vic toriei, nr. 242), aflată între pasajele Majestic și Comedia. 183. Grădina Gagel, apoi Edison, numită către sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului trecut Grădina Blanduziei era situată pe strada Doamnei colț cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghiculeștilor familiei Lahovary. Aici a funcționat o vreme și turnătoria de litere Dor. P. Cucu (la nr. 15), apoi pe aceste locuri s-a ridicat Teatrul Comedia, astăzi sala Odeon (Calea Vic toriei, nr. 242), aflată între pasajele Majestic și Comedia. 183. Grădina Gagel, apoi Edison, numită către sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului trecut Grădina Blanduziei era situată pe strada Doamnei colț cu strada Academiei, acolo unde se află astăzi pasajul Galeriile Blanduzia. 184. Vechea poștă bucureșteană
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prins gust de teatru: mă duceam des căci stalul al 3-lea costa 2 lei. Rând pe rând am văzut: Rotarul, Idiotul, Hoții de codru și hoții de orașe, Răposatul dumnealui, Caterina Hovard, Ștrengarul din Paris etc. etc., melodrame și comedii traduse ori localizate de Pascaly.239 La sala Bossel juca Matei Millo cu un repertoriu de comedii. Repertoriul său era compus din piesele: Lipitorile satelor, Avarul lui Molière, Nunta lui Figaro, Paraponisiții etc.240 Deși repertoriul lui Millo era mult
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rând am văzut: Rotarul, Idiotul, Hoții de codru și hoții de orașe, Răposatul dumnealui, Caterina Hovard, Ștrengarul din Paris etc. etc., melodrame și comedii traduse ori localizate de Pascaly.239 La sala Bossel juca Matei Millo cu un repertoriu de comedii. Repertoriul său era compus din piesele: Lipitorile satelor, Avarul lui Molière, Nunta lui Figaro, Paraponisiții etc.240 Deși repertoriul lui Millo era mult superior ca valoare literară și teatrală, totuși educația publicului era făcută în direcția declamatoriei melodramatice. Millo nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
245, Grădina cu cai246, „Leul și cârnatul“, dacă era de a doua mână.247 Din când în când câte un circ de vară care-și instala baraca pe un maidan central distra pe bucureșteni. Alteori cuteza câte o trupă de comedii sau de operetă franceză să debarce la București. Dar altceva nimic. O trupă de teatru român n-ar fi îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci întregul oraș era luminat cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a înecat. Poetul Geanoglu, amantul ei, era de față. Și el a cântat-o în versurile publicate apoi în Dorul, colecție de poezii foarte populare pe vremuri.253 140 bucureștii de altădată 250. Trupa franceză de operetă, operă bufă, comedie, vodeviluri și drame a Emiliei Keller a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27 aprilie 1872, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de omnibuze între centrul orașului și „Tăiere“ (abator). Apele de la Văcărești (izvorul „Domnița Maria“) au secat în 1880, ca urmare a canalizării albiei Dâmboviței. 3. Matei Millo a introdus la noi „revista de actualitate“ scriind în câteva zile, în 1872, „comedia vodevilă“ Apele de la Văcărești, reprezentată pentru prima oară în sala Bossel de pe Calea Mogoșoaiei, la 19 noiembrie/1 decembrie 1872 și apărută în volum în același an. apele de la văcărești cu un nou adaos creditul funciar sau sângele bere nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care era nivelul teatrului la 1873 și cât de neînsemnată era literatura originală în comparație cu literatura în traducție. Piese noi Miron Costin, dramă națională Lăpușneanu, [dramă națională în 5 acte și 7 tablouri] Banul Craiovei, id. id., [în 3 acte] Rubedeniile, comedie [locală, de obicei în 4 acte] Nerușinații, [comedie locală, caracter, în 5 acte] Lingăii, [comedie locală în 5 acte] Răposatul Dumnealui, [comedie locală în 2 acte] Ce știe satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]