8,426 matches
-
Richard I Drengot (d. 1078), membru al familiei normande Drengot, a fost conte de Aversa (1049-1078) și principe de Capua (1058-1078). Richard era fiul lui Asclettin, conte de Acerenza și fratele mai mic al lui Asclettin, conte de Aversa, precum și nepot al lui Rainulf Drengot, unul dintre aventurierii normanzi care au sosit primii în sudul Italiei în 1017 și au reușit să pună bazele primului stat normand din regiune (în 1030). Richard a ajuns în Italia la
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
ajuns în Italia la puțină vreme după moartea lui Rainulf din 1046 cu un grup de cavaleri normanzi. Primii săi ani petrecuți în sudul Italiei nu s-au remarcat prin ceva deosebit. Richard era considerat o amenințare pentru ruda sa, contele în exercițiu de Aversa, Rainulf Trincanocte, mai ales că a operat împreună cu Umfredo de Hauteville, frate cu Drogo de Hauteville, conte de Apulia, iar apoi cu Sarule de Genzano. Acțiunile sale de jaf și pradă alături de acesta din urmă l-
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
petrecuți în sudul Italiei nu s-au remarcat prin ceva deosebit. Richard era considerat o amenințare pentru ruda sa, contele în exercițiu de Aversa, Rainulf Trincanocte, mai ales că a operat împreună cu Umfredo de Hauteville, frate cu Drogo de Hauteville, conte de Apulia, iar apoi cu Sarule de Genzano. Acțiunile sale de jaf și pradă alături de acesta din urmă l-au silit pe Trincanocte să îi confere pământurile fratelui său, Asclettin, însă ulterior Trincanocte l-a convins pe Drogo să îl
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
alături de acesta din urmă l-au silit pe Trincanocte să îi confere pământurile fratelui său, Asclettin, însă ulterior Trincanocte l-a convins pe Drogo să îl arunce pe Richard în închisoare. El a rămas prizonier până când, la moartea lui Trincanocte, contele Herman, minor fiind, avea nevoie de un regent competent. Suzeranul Aversei și Apuliei, principele Guaimar al IV-lea de Salerno, a obținut eliberarea lui Richard, care a fost numit regent al lui Herman în 1048. Curând după aceea, Herman a
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
competent. Suzeranul Aversei și Apuliei, principele Guaimar al IV-lea de Salerno, a obținut eliberarea lui Richard, care a fost numit regent al lui Herman în 1048. Curând după aceea, Herman a dispărut din consemnări, iar Richard s-a autointitulat conte de Aversa. În 1053, Richard a fost prezent la bătălia de la Civitate, unde s-a aflat la comanda aripii drepte împotriva longobarzilor din armata papală. El s-a angajat primul în luptă și a distrus contingentul longobard, urmărindu-i pe
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
pe acesta din urmă în Galeria, iar în 1059, Nicolae al II-lea a organizat un sinod la Melfi, în care l-a confirmat pe Robert Guiscard ca duce de Apulia, Calabria și Sicilia, iar pe Richard în poziția de conte de Aversa și principe de Capua. Richard a jurat supunere față de papalitate, obligându-se să respecte teritoriul papal. Episodul marchează transformarea politică a sudului Italiei și înlăturarea resturilor principatelor bizantine și longobarde, ca și a pretențiilor împăratului german din peisaj
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
călătorit la Roma pentru a reînnoi jurământul de credință față de papă și pentru a-i fi confirmate titlurile și posesiunile tatălui său. În ceea ce privește Napoli, acesta a rămas necucerit. Pe lângă Iordan, Richard a mai avut un fiu, Ionatan, care va deveni conte de Carinola.
Richard I de Capua () [Corola-website/Science/328119_a_329448]
-
Aceasta este o listă a conților și ducilor de Apulia și Calabria din Italia de sud din perioada secolelor al XI-lea și al XII-lea. Comitatul a fost la origine o creație a principelui Guaimar al IV-lea de Salerno, care a fost aclamat ca
Lista conților și ducilor de Apulia () [Corola-website/Science/328138_a_329467]
-
Guaimar al IV-lea de Salerno, care a fost aclamat ca "Duce de Apulia și Calabria" de către mercenarii normanzi. În schimb, Guaimar l-a numit pe conducătorul normand Guillaume I "Braț de Fier", membru al clanului lui Tancred de Hauteville, conte de Melfi. Deși niciodată recunoscut de către împărat, Guillaume este de obicei considerat ca fiind primul conte de Apulia și Calabria. În 1047, împăratul Henric al III-lea l-a deposedat pe Guaimar de titlul ducal. În schimb, el l-a
Lista conților și ducilor de Apulia () [Corola-website/Science/328138_a_329467]
-
de către mercenarii normanzi. În schimb, Guaimar l-a numit pe conducătorul normand Guillaume I "Braț de Fier", membru al clanului lui Tancred de Hauteville, conte de Melfi. Deși niciodată recunoscut de către împărat, Guillaume este de obicei considerat ca fiind primul conte de Apulia și Calabria. În 1047, împăratul Henric al III-lea l-a deposedat pe Guaimar de titlul ducal. În schimb, el l-a numit pe fratele și succesorul lui Guillaume, Drogo de Hauteville ca "Dux et Magister Italiae comesque
Lista conților și ducilor de Apulia () [Corola-website/Science/328138_a_329467]
-
el l-a numit pe fratele și succesorul lui Guillaume, Drogo de Hauteville ca "Dux et Magister Italiae comesque Normannorum totius Apuliae et Calabriae" și l-a făcut vasal direct față de puterea imperială. În 1127, ducatul a trecut în mâinile contelui de Sicilia. Ca urmare, titlul ducal de Apulia și Calabria a fost utilizat cu intermitențe. Titlul a rămas vacant după moartea lui Roger al IV-lea. Este posibil să fi reapărut pentru fiul regelui Guillaume al II-lea al Siciliei
Lista conților și ducilor de Apulia () [Corola-website/Science/328138_a_329467]
-
Robert de Bassunvilla (Basunvilla, Bassonville) (d. 1182) a fost nobil normand din sudul Italiei, devenit conte de Conversano (din 1138) și de Loritello (din 1154, sub numele de Robert al III-lea). Familia sa își avea originea în Vassonville, în apropiere de Dieppe. Robert era fiul lui Robert I de Bassunvilla, căruia i se conferise Conversano
Robert al III-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328156_a_329485]
-
tatălui său. Ulterior, Roger al II-lea procedase la confiscarea comitatului de Loritello de la Guillaume, propria sa rudă. Pe patul său de moarte, el l-a rugat pe fiul său, Guillaume I "cel Rău" să îl numească pe Robert drept conte de Loritello. Cu toate acestea, imediat Robert a fost implicat într-o răscoală antiregală, deplasându-se mai întâi la curtea imperială a lui Frederic I Barbarossa, iar apoi la cea imperială bizantină a lui Manuel I Comnen. Se pare că
Robert al III-lea de Loritello () [Corola-website/Science/328156_a_329485]
-
intră în proprietatea regelui August al II-lea. Poarta dinspre strada Krakowskie Przedmieście a fost ridicată în aceeași perioadă, iar în curtea interioară au fost construite opt clădiri de cazarmă plasate transversal palatului. În anul 1735, clădirea intră în proprietatea contelui Alexander Sulkowski, sub ordinile căruia sunt construite fabrica de cărămidă, fabrica de cuptoare și berăria. Între anii 1737 și 1739, palatul este reconstruit sub îndrumarea proiectanților Jan Zygmunt Deybel și Joachim Daniel Jauch. În 1765 sau 1766, Stanislaw August Poniatowski
Palatul lui Kazimierz () [Corola-website/Science/328141_a_329470]
-
Rainulf al II-lea (sau Ranulf) (d. 30 aprilie 1139) a fost conte de Alife și Caiazzo, ca și, pentru o vreme, duce de Apulia. El era membru al clanului normand Drengot, care s-a aflat la conducerea Aversei și a Capuei în cea mai mare parte a secolului dintre 1050 și 1150
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
1150. Ca al treilea membru al familiei purtând numele de Rainulf, el a fost uneori numit ca Rainulf al III-lea. Soția sa, Matilda, era sora lui Roger al II-lea al Siciliei. Rainulf II a fost fiul lui Robert, conte de Alife și de Caiazzo, cu Gaitelgrima. Bunicul său a fost Ranulf I de Alife, frate al lui Richard I de Capua. În iulie 1127, ducele Guillaume al II-lea de Apulia a murit. Contele Roger al II-lea de
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
a fost fiul lui Robert, conte de Alife și de Caiazzo, cu Gaitelgrima. Bunicul său a fost Ranulf I de Alife, frate al lui Richard I de Capua. În iulie 1127, ducele Guillaume al II-lea de Apulia a murit. Contele Roger al II-lea de Sicilia a considerat că ducatul îi revine de drept. Cu toate acestea, lui i s-a opus majoritatea nobililor normanzi din Italia de sud, bucurându-se de sprijinul papei Honoriu al II-lea. Un punct
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
Cu toate acestea, lui i s-a opus majoritatea nobililor normanzi din Italia de sud, bucurându-se de sprijinul papei Honoriu al II-lea. Un punct de sprijin pentru această opoziție îl putea reprezenta singurul principe independent din sudul Italiei, contele Iordan de Ariano, însă acesta a murit și el la 12 august 1127. Moștenitorul său era principele Iordan al II-lea de Capua, la a cărui moarte prematură fiul său, Robert al II-lea de Capua a devenit principe. Principalul
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
chemat pe Rainulf în fața curții, însă acesta a refuzat să compară. Roger a fost nevoit, în lipsa vasalului său, să anexeze comitatul de Avellino de la Richard, fratele lui Rainulf. Rainulf a solicitat restituirea atât a soției cât și a titlului de conte. Ambele solicitări au fost respinse, iar Rainulf a părăsit Roma, împotriva ordinelor primite. Roger i-a acordat șansa să se supună de formă la Salerno, însă Rainulf s-a deplasat la Robert, care de asemenea părăsise Roma, iar cei doi
Rainulf al II-lea de Alife () [Corola-website/Science/328131_a_329460]
-
a fost un nobil normand din sudul Italiei, devenit conte de Brindisi. Tancred era cel mai tânăr fiu al contelui Godefroi de Conversano, la moartea căruia (după 1085) a devenit conte de Brindisi. Fratele mai mare al lui Tancred, Alexandru a succedat tatălui lor în comitatul de Conversano. În 1121
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
a fost un nobil normand din sudul Italiei, devenit conte de Brindisi. Tancred era cel mai tânăr fiu al contelui Godefroi de Conversano, la moartea căruia (după 1085) a devenit conte de Brindisi. Fratele mai mare al lui Tancred, Alexandru a succedat tatălui lor în comitatul de Conversano. În 1121, contele Roger al II-lea de Sicilia a invadat Basilicata
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
a fost un nobil normand din sudul Italiei, devenit conte de Brindisi. Tancred era cel mai tânăr fiu al contelui Godefroi de Conversano, la moartea căruia (după 1085) a devenit conte de Brindisi. Fratele mai mare al lui Tancred, Alexandru a succedat tatălui lor în comitatul de Conversano. În 1121, contele Roger al II-lea de Sicilia a invadat Basilicata pentru a anexa comitatul de Montescaglioso, care fusese anterior deținut de
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
de Brindisi. Tancred era cel mai tânăr fiu al contelui Godefroi de Conversano, la moartea căruia (după 1085) a devenit conte de Brindisi. Fratele mai mare al lui Tancred, Alexandru a succedat tatălui lor în comitatul de Conversano. În 1121, contele Roger al II-lea de Sicilia a invadat Basilicata pentru a anexa comitatul de Montescaglioso, care fusese anterior deținut de sora sa Emma, în baza dreptului soțului său decedat, Rudolf Macabeu. În aprilie, Tancred l-a sprijinit pe ducele Guillaume
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
din cadrul comitatului de Montescaglioso asupra căruia Roger avea pretenții. Cu sprijinul papei Calixt al II-lea, a fost totuși încheiat un trat, care a pus capăt ostilităților dintre descendenții lui Tancred de Hauteville. Tancred a fost recunoscut în poziția de conte de Brindisi. Tancred a devenit parte a marii coaliții a rebelilor, care mai includea pe principele Robert al II-lea de Capua, contele Rainulf al II-lea de Alife, Grimoald de Bari, Godefroi de Andria și Roger de Ariano. În
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]
-
a pus capăt ostilităților dintre descendenții lui Tancred de Hauteville. Tancred a fost recunoscut în poziția de conte de Brindisi. Tancred a devenit parte a marii coaliții a rebelilor, care mai includea pe principele Robert al II-lea de Capua, contele Rainulf al II-lea de Alife, Grimoald de Bari, Godefroi de Andria și Roger de Ariano. În primăvarea anului 1129, Roger a pătruns în peninsulă în fruntea unei puternice armate pentru a pretinde Apulia după moartea lui ducelui Guillaume din
Tancred de Conversano () [Corola-website/Science/328158_a_329487]