9,371 matches
-
inspirații ce insuflă o nobilă resemnare. Acordurile masive cu dispunerea largă a sunetelor se înlănțuie într-o uniformitate ritmică ce sugerează, pe de-o parte, rigiditatea mișcărilor, iar pe de altă parte imprimă o puternică senzație de stabilitate. Astfel, se conturează o grandioasă redimensionare fizică și spirituală a templului antic, ca simbol al echilibrului și al perfecțiunii civilizației elene. La nivelul structurii macro-formale distingem o formă monopartită (argumentul constituindu-l dezbaterea acelorași materiale tematice) cu divizare clasică în trei secțiuni perfect
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a înlănțuirii cadențiale. Aceasta din urmă avansează spre acordul dominantei (fa major), propunând astfel o finalizare tradițională celei dintâi afirmații tematice (măsurile 1 5). De asemenea, în cazul ultimei înlănțuiri acordice se impune evidențierea interpretativă a desenului melodic ce se conturează la sopranul acesteia. Ritmul monoton al staccate induce o stare meditativă, trezindu-ne proiectați în misterioasa atmosferă a edificiului antic și transformându-ne în martorii dansului „inițiatic” al celor trei muze grațioase. La nivel conceptual, opțiunea pentru extinderea cadrului metric
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
construcției formale îl constituie delimitarea subdiviziunilor sale prin aportul esențial al figurațiilor pianistice: A măsurile 1 - 14; B măsurile 15 - 22; C - măsurile 23 - 46; Bv măsurile 47 - 53; Av - măsurile 54 - 62; coda măsurile 63 - 71. „Prologul furtunii” se conturează prin repetiția insistentă a unui motiv ostinato ce desfășoară acordul de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă. Dar, evoluția armonică ulterioară, prezentând o mobilitate pregnantă a treptei a III-a , frecvente evadări spre noi centre tonale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acorduri perfecte (13 măsuri) ce afirmă un mixolidian pe do (apariția ulterioară a sunetului începând cu măsura 33), tema catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice suprapuse și nivelul extrem de ridicat al valorii de intensitate ( ff ). Astfel, se conturează o imagine sonoră copleșitoare prin masivitate și monumentalitate, care dobândește în fermitate printr-o respectare strictă a indicelui agogic inițial (), precum și printr-o utilizare amplă a efectului de rezonanță (evitându-se schimburile complete de efect în scopul acumulării sonore). Ritmul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin linia figurativă (ostinato) a acordului de cvintocvartă. La nivel interpretativ, planul figurativ al avansării în solicită menținerea perfectă a egalității de execuție, realizată atât la nivelul derulării temporale, cât și în raport cu omogenizarea sonorității de discurs, în scopul de a contura o atmosferă de liniștire, de acalmie, ce se dorește instituită odată cu rezonanțele finale. Iar, acordurile cu septimă ce încheie evocarea legendei nu aduc cu sine impresia limpezirii, ci tulbură până la final imaginea unui trecut mitic ce reapare cu insistență, ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
până la final imaginea unui trecut mitic ce reapare cu insistență, ca semn al imposibilității ființei umane de a depăși limitele autosugestiei. III.11. La danse de Puck (Dansul lui Puck) Ilustrând o viziune ce aparține prin excelență imaginației fantastice, preludiul conturează un admirabil portret muzical al spiridușului capricios și hoinar, inspirat din creația shakespeare-iană, Visul unei nopți de vară. Țesătura sonoră, cu toate elementele de limbaj măiestrit alese, concură la aceeași evocare feerică a poveștii lui Oberon, craiul duhurilor, ce pune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vară. Țesătura sonoră, cu toate elementele de limbaj măiestrit alese, concură la aceeași evocare feerică a poveștii lui Oberon, craiul duhurilor, ce pune la încercare virtutea doamnei Titania, prin complicitatea poznașă și abilă a spiridușului Puck. Acest tablou narativ apare conturat cu plasticitate prin intermediul formulelor melodice ascensionale, ritmurilor punctate, apogiaturilor multiple, dar și cu aportul unei fluidități marcante a evoluției agogice, care semnalează prezența a 18 indicații pe parcursul celor 96 de măsuri. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și Voiles
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de referință a lui Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În același plan interpretativ, sunetele plasate în sopranul acordurilor necesită o subliniere pregnantă, în scopul de a contura cu distincție desenul cromatic descendent al liniei melodice. Dar, totul se dovedește a fi un adevărat „trick” (farsă) în stil american, prin acel „bad joke” (glumă proastă) de natură sarcastică, ce îl oferă finalul surprinzător al unui țipăt de uimire
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din planul superior, interpretată doucement soutenu et très expressif (susținut cu blândețe și foarte expresiv). Întreaga țesătură sonoră a acestor trei planuri care nu implică o ierarhie a pregnanței, ci doar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mister. Alternanța intervalelor de 2m și 2+ prin care avansează melismele liniei melodice superioare devine astfel un simbol sonor al lumii exotice proiectate. Evoluând inițial în valori lungi de durată ( ), supuse prelungirii de ritmul sincopelor egale sau inegale, tema își conturează în mod gradat profilul ritmic prin diminuarea tot mai pregnantă a formulelor avansării sale. Astfel, asistăm la apariția discretă a unei viziuni ce răscolește liniștea gândurilor amorțite în banalitate, incitând fantezia spre tărâmuri iluzorii. Efectul suprapunerii celor două formule ritmice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rasqueado, specifică interpretărilor muzicii flamenco); frecventa menținere prelungită, cu efect de pedală armonică, a scărilor pentatonice afirmate; motivul ostinato repetat cu intermitențe, evitând de această dată statornicirea unei permanențe. Discontinuitatea pregnantă care se distinge la nivelul ansamblului imaginilor sonore se conturează ca o modalitate rafinată a scriiturii compoziționale de a ilustra o viziune conceptuală privată de coerența logică și fluentă ce o presupune rememorarea unei experiențe trăite. Muzica acestor pagini pare să ne transforme în martorii unui joc de „puzzle”, ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
senzualitate, vor putea fi vizualizate prin sensul contrar al apogiaturilor suprapuse, corespondență sonoră a unui imponderabil dans iluzoriu, precum și alternanța cvintelor micșorate și mărite (prezente în primele două măsuri), ce creează prin asocierea rezonanțelor o impresie de instabilitate, de ireal, conturând astfel ambianța unei lumi feerice. Acestea se suprapun unui acord de cu septimă mică, care își află terța în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
redare diferențiată din punct de vedere timbral, în scopul evidențierii liniei inferioare, purtătoare a profilului original. Reapariția motivului tematic în registrul mediu (corespondent celui inițial) confirmă o dată în plus predilecția compozitorului de a plasa elementele tematice într-un registru stabil, conturând astfel o calitate esențială a expresiilor acestora. Printr-o secvențare a configurației intervalice prezentă în structura pentatonică a arpeggiato-urilor plasate pe timpul întâi al măsurilor 25 - 28 (vezi exemplul 166), imaginea de final va avansa 206 spre registrul extrem acut al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și folosirea surdinei) caracteristică muzicii de gamelan, atât de apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Astfel, ornamentul va contribui în mod structural la conturarea imaginii sonore de ansamblu, depășind limitele unei simple anexe a liniei principale și afirmându-se ca un element indisolubil al reprezentărilor viziunii imaginative. Silueta delicată a zânei își face simțită prezența, conturându-și imaginea într-o apariție timidă, plină de gingășia unei configurații melodice de (). În rezonanța unui acord inițial de si micșorat cu septimă mică în răsturnarea a III-a, imaginea feerică a personajului prinde viață din scriitura simetrică a trilurilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și expresive, precum doux (blând), p doucement soutenu (susținut cu blândețe), più p, pp, sans lourdeur (fără greutate) se asociază celei agogice En retenant (trenând), conturând imaginea unei naturi ce amorțește sub adierea unei ultime brize. IV.6. General Lavine eccentric Atracția lui Debussy față de lumea music-hall-ului se înscrie printre pasiunile acestuia manifestate pentru circ sau teatru de păpuși, ilustrând astfel o atitudine avangardistă ce pune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de extinsă, raportând la frecventele „rupturi” de limbaj ce abundă în creația debussystă. Dar, fluența exprimării evită riscul unei simetrii inoportune exotismului evocat, prin contrabalansarea acesteia cu o pregnantă instabilitate metrică. Aceasta se remarcă, de altfel, la nivelul întregului preludiu, conturându-se ca o veritabilă metaforă sonoră a stării de visare (sau de transă?) ce nu se mai supune controlului dictat de vigilența conștiinței. Motivul tematic de factură cromatică expus în octave și dublat de „comentariul” imaginii sale în „oglindă” asigură
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mărită și a unui presupus acord de menținut în planul median al discursului și confirmat, în exclusivitate, de prezența terței mari și a tonalității anunțate anterior. Debussy evită în mod intenționat rezonarea sunetului corespondent cvintei perfecte a lui pentru a contura un cadru armonic general, aparținând acordului mărit de ( va fi atins doar în mod pasager de celula cromatică descendentă a liniei melodice superioare). Tema recurge la secvențarea cu o cvintă mărită ascendentă a versiunii anticipative, precum și la modificarea calității intervalului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
preludiului va confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială valabilă la nivelul ambelor exprimări melodice expuse în stil recitativ (prima melopee măsurile 7, 9, 20, 22 și cea de-a doua melopee - măsurile 11, 13, 30, 32). Alunecările descendente în , conturând linia melodică a unei scări de șapte sunete (aluzie directă la gama pelog a muzicii de gamelan), cu o vădită nuanță orientală (prezența secundei mărite și a intervalului său enarmonic), finalizată cu o prelungită staționare pe sunetul , par să evoce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
motivului, procedând la o modulație a acesteia la semitonul ascendent (do# la# sol#), precum și la o intensificare a planului dinamic ( ff ). Acesta va fi unicul motiv al preludiului, repetat până la sațietate în mijlocul exploziei de lumină și culoare ce animă mulțimea, conturând tabloul unei frenetice bucurii populare. Cea de-a doua ipostază a temei reprezintă transpoziția la cvartă perfectă ascendentă a versiunii inițiale, producând transformări esențiale la nivelul calității intervalelor constitutive. Astfel, schema inițială: 6M↑ - 2M↓ - 3m↑ - 2M↓ - 5p↓ devine 6m↑ - 2M
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
crea pe viitor, posibil până în 2016, mari convulsii politice, dar și un adevărat război al celor care se simt vizați direct de acțiunile sale. Tendința acestor „americâini” care se erijează în creatori ai unei noi ordini politice mondiale, de a contura noi sfere geopolitice, va produce o dereglare a întregului ax al evenimentelor internaționale. Anexe: Evghenii Primakov, fost ministru de externe și prim ministru al Rusiei, profesor și politolog, în cartea sa, apărută în 2003, intitulată „Lumea după 11 septembrie”, spune
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
care au aderat, pe lângă țările fondatoare, Franța și Republica Federală Germania și alte state occidentale. La început s-a numit Piața Comună, în care au existat relații de schimb bazate pe echitate economică. După căderea regimurilor comuniste din Europa se conturează noi structuri economico-politice. Mai întâi se extinde Consiliul Europei, prin cooptarea de noi membrii printre aceștia aflându-se și România. Câțiva ani mai târziu, prin Tratatul de la Maastricht<footnote Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul de la Maastricht) a fost semnat
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
care se remarcă prin dinamism și expresia forței, a pasiunii sau a a suferinței. În pictură (de exemplu: bolta Capelei Sixtine), dominată de viziunea sculpturală, a realizeazat o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din Roma, macheta cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma și a construit Biblioteca Laurențiană din Florența. Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
figurile care vor fi pictate, punând însă sub el un altul, care are partea de deasupra masticului vopsită în negru. Ambele se prind cu niște cuișoare, iar cu un vârf de fier sau de fildeș sau chiar de lemn se conturează desenul de pe carton, iar figurile rămân întipărite pe lemn. După uscarea masticului artistul poate schi‑ ța tabloul cu ajutorul cartonului, iar când această operațiune este terminată, artistul poate termina de pictat tabloul în culori. 48 Giovanni da Bruggia (1390‑1441) - pictor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]