11,041 matches
-
ridicate din hoteluri, de condițiile de igienă a locurilor de cazare, de comportamentul personalului sau de lipsa de reverență a funcționarilor locali față de oaspeții sosiți din Ungaria. În cartea scrisă pe această temă, în 1942, de către Végh József, ziarist la cotidianul Ellenzék (Opoziția) din Cluj, cei chestionați au răspuns la întrebări la modul anonim și, de regulă, și-au manifestat intenția de aplanare a conflictelor, cu toate că s-au mai găsit și voci rebele: Sincer vorbind, nu am fost încântat de primire
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a publicat seria de interviuri extrem de interesante (1251) despre intrarea trupelor în Transilvania și despre perioada imediat următoare; din mărturiile consemnate de el am folosit foarte multe atunci când am încercat să redau atmosfera din rândul populației sau să fac sesizabil cotidianul din epocă. Cercetările medicale ale doctorului Molnár Vilmos din Nimigea de jos (Magyarnemegye) (603. 2) au alcătuit un întreg lanț de studii și s-au completat perfect cu manuscrisele Molnár păstrate în Banca de Date Etnologice ale Muzeului de Etnografie
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să umple golul terestru cu elementul divin, aceasta rămânând o necesitate a oricărui timp în analectele sacre ale pustiului. Prezența Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și cu toate astea cîștigă bani. Rugăm pe oricine să aprecieze aceste împrejurări și a-și face o judecată despre natura lor". Redactorul foii conservatoare este conștient de greutățile pe care le întîmpină prin tratarea unor chestiuni financiare într-un cotidian: una datorată subtilităților mișcărilor financiare cu greu cuprinse în cîteva coloane de ziar, urmată de necesitatea recapitulării în fiecare altă apariție: Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cititorul trebuie să înțeleagă tot ce-i spui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
modeste, conștiința influenței pe care o are asupra oamenilor, conștiința participării la puterea exercitată asupra lor și, înainte de toate, sentimentul că ține și el în mînă un fir al evenimentelor de importanță istorică îl pot ridica pe omul politic deasupra cotidianului. Dar problema care i se pune este: în virtutea căror calități poate el spera că va fi la înălțimea puterii (fie și foarte limitate) pe care o va avea și că va fi în stare să facă față responsabilităților pe care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ne putem lăsa înșelați, fiindcă nici interpretarea materialistă a istoriei nu este o trăsură în care te urci cînd vrei și nu se oprește în fața exponenților revoluției! Mai cu seamă însă, trebuie să ne amintim că după revoluția entuziastă urmează cotidianul îmbibat de tradiționalism, eroul credinței și mai ales credința însăși pălesc sau - încă și mai adesea - devin părți componente ale frazelor convenționale proferate de fanfaronii și tehnicienii politicii. O asemenea evoluție are loc extrem de rapid tocmai în cazul luptei pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa PREZENTUL DISCONTINUU Dialoguri în era E-Reader 2 1 CASSIAN MARIA SPIRIDON Vocația și proza democrației 6 3
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru binele nostru, pe terenul pe care ea însăși l-a ales, noi trăim într-o zonă aflată între noi și lucruri, exterioară lucrurilor, dar exterioară și nouă înșine 42. Dacă am putea ieși din convenționalul în care ne mișcăm cotidian, continuă Bergson, [d]acă această detașare ar fi completă, daca sufletul n-ar adera la acțiune, prin niciuna una din percepțiile lui, sufletul ar fi un artist cum lumea nu a mai văzut vreodată. Ar excela în toate domeniile artei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și nevoia de ordine este, după părerea noastră, și cea mai potrivită pentru a surprinde esența partidelor politice. Între cele două tendințe care îl definesc, individul este neajutorat, căutând pe de o parte schimbarea normelor din nevoia de adecvare la cotidian și, pe de altă parte, păstrarea legii din nevoia unui reper în relațiile sociale. Societatea umană s-a aflat succesiv sub semnul uneia sau alteia dintre cele două poziții. Alegerea și perfecționarea unei "căi unice" pune individul în postura unui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
consiliere, pe cei care deja consumă aceste substanțe. JUSTIFICAREA PROIECTULUI Deoarece consumul de substante psihotrope a devenit un fenomen în Romania, tot mai multe categorii de persoane, dar mai ales tinerii (chiar minorii), folosesc substanțele care le oferă evadarea din cotidian. Iașiul este, din păcate, lider național la consumul acestor substanțe. Deși se hrănesc cu iluzia că problemele lor dispar odată ce consumă aceste substante, realitatea este alta: drogurile le 154 pun în pericol sănătatea, viața, familia, relația cu comunitatea și, de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Carmen ZELINSCHI, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93163]
-
să-i țină în școli. Prin aplicarea acestor metode este respectată personalitatea și independența copilului, sunt respectate legile naturale de dezvoltare umană. Pedagogia Montessori asigură dezvoltarea completă a copilului: intelectuală, fizică, emoțională și spirituală, formează cetățeni responsabili și implicați în cotidian. Pedagogia Montessori are succes în întreaga lume. Există aproximativ 8.000 de astfel de școli pe toate continentele. În România există grupe de grădiniță Montessori la Drobeta-TurnuSeverin, Timișoara, București și Miercurea-Ciuc îîn limba maghiarăă, școli elementare la ClujNapoca, Arad, Timișoara
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
sau să-i facem să-și exerseze capacitatea de a opta și de a decide. Și ce alt loc mai potrivit decât in grădinița specială pentru surzi putem găsi pentru îndeplinirea acestui scop nobil? Aici, departe de forfota și apăsarea cotidianului, copilul cu dizabilități auditive intră într-un mediu cald, protector și stimulativ, un mediu pe care îl putem asemui unei cărți cu povești în care literatura, muzica, artele plastice, natura, mișcarea, socialul sunt într-un permanent dialog între ele și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să nu fie măcar amintită în studiul nostru. Așadar, în capitolul ce urmează, ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, cateva episoade din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori Universitatea Nouă, merituoși sau nu, diplomați sau nu, readucând astfel în memorie și pe aceia pe care soarta potrivnica i-a împiedicat să-și încheie studiile (sau cel puțin nu știm noi în acest
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studenților, inclusiv în dimensiunea interacțiunii ei cu reprezentanții oficiali ai statului român ori belgian, nu putea să lipsească din studiul nostru. Ne-am dorit să reconstituim, din informații disparate, încercând să punem cap la cap surse diverse, și aspecte din cotidianul studenților români de la Universitatea Liberă ori de la Universitatea Nouă. Merituoși sau mai putin merituoși, reușind sau nu să își atingă obiectivul (obținerea unei diplome), tinerii asupra cărora ne-am oprit ne-au dezvăluit frământările și preocupările unor oameni obișnuiți: este
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea pot fi distribuite în mod schematic în două familii de semnificații: aceea care desemnează operele și gesturile care, într-o societate dată, se sustrag urgentelor cotidianului și sunt supuse unei judecați estetice sau intelectuale; și aceea care vizează practicile comune prin care o comunitate, oricare ar fi ea, trăiește și reflectează raportul său cu lumea, cu ceilalți sau cu ea însăși. Prima clasa de semnificații conduce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai târziu lipsa activității culturale în Bucovina, dar și a unei literaturi a provinciei, în ciuda grupărilor culturale destul de prolifice, precum Iconarul. Replica bucovinenilor a survenit în același cotidian, înfierând literatura decadentă a capitalei și accentuând asupra sobrietății ce caracterizează spiritul și creația moldovenească: Adevărata literatură bucovineană va rămânea tot sobră, moldovenește de sobră, va disprețui surlele și își va urma drumul departe de tămâile Capșei și de cele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Actul edificării trecea invariabil prin filtrul religiei, iar acest fapt se făcea simțit În spațialitate, materialitate, detalii, simboluri, investiție. Desigur, religia nu era singurul nivel spre care ornamentul trimitea, chiar dacă era cel mai prezent. Momentele trecute, care de asemenea scapă cotidianului, care prin Însumare creează Istoria, erau aduse În prezent prin ornament. Arhitectura modernistă, epurată de automatismele tradiției, nu mai are această dublă trimitere către aici și către un dincolo. Realitatea cotidiană, cea a lui aici și acum este dominantă. Acest
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
momentul În care din structura realității Începe să facă parte spațiul virtual adus de era informatică. El nu apare neapărat ca un omagiu adus lumii virtuale, dar ca semn al unei integrări firești, inconștientă În mare măsură, a acesteia În cotidian, În gândire și În percepțiile despre lume. Spațiul virtual transformă timpul și spațiul și disociază mintea de corp. Cum se reflectă acestea În ornamentul moebiusianic? El capătă neastâmpărul timpului alert, nevoia de a fi dinamic, de a se reînnoi, preia
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
ornamentul păstrează gradul de complexitate și de expresivitate al Întregului, conservând astfel densitatea de «realitate» a clădirii.― (Ioan: 2006) Observăm astfel că În timp ce ornamentul aduce fragmente dintr-un nivel virtual al realității sociale, el reafirmă totodată atributele fizice ale realului cotidian. Punerea În opoziție a celor două mari tipologii de ornament prezente În istoria arhitecturii, a facilitat izolarea diferențelor și identificarea unui numitor comun. Această comparație a permis Înlăturarea din definițiile clasice a atributelor ce descriau forme particulare ale ornamentului și
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
multor activități și generează prin interferența acestora, evenimente fără precedent―. statutul artistic: „Muzeul modern Își face cunoscută evanghelia nu exclusivului, genialului sau a ceea ce are o aură, care Își găsesc În continuare recunoaștere În lume, ci tocmai imperceptibilului, trivialului și cotidianului, care dispar În realitatea extramuzeală.― (Groys 2007: 93) Muzeul Încearcă astăzi să-și redefinească funcțiunile, să se adapteze la noile cerințe, să-și reorganizeze spațiul, să-și reformuleze misiunea; protejării și transmiterii valorilor artistice li se adaugă acum noi valențe
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
artei-de-acum―. Cât de actuală mai este arta deja trecută prin filtrul muzeificării? Și cât de adecvată este alegerea instituției muzeului pentru expunerea artei de astăzi? Învățasem că muzeul este un loc În care ne putem Îndepărta de propriul prezent, de cotidian, de profan, pentru a putea contempla operele de artă și de a ne compara cu alte epoci. Ori, așa cum se Întâmplă acum, expunerea artei contemporane, arta prezentului, Într-un spațiu al atemporalității, al captării timpului, este indubitabil un paradox. Cu
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
a primit, la vârsta de 27 de ani, Brevetul Internațional de Pilot Aviator, cu nr. 1591, eliberat în 22 ian. 1914 de Federația Aeronautică Internațională. Refuzată cu ostentație în țară, s-a angajat, mai întâi ca reporter al unui important cotidian francez, mergând în Caraibe, Mexic sau America de Sud, apoi corespondent de război pentru un trust de presă mexican. După intrarea României în război, în 1916, Elena Stoenescu - Caragiani a cerut, pe rând, să participe, în calitate de pilot, la apărarea țării, sau să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
metafizică supremă, e totuna cu abisul dumnezeirii, față de care Ființa divină e un derivat, constituie o primă determinare. Ființa lui Dumnezeu se subsumează libertății sale, divinului ca libertate. Acestei libertăți omul trebuie să-i răspundă prin creativitate. Invocată, revendicată, practicată cotidian, libertatea modernă a individului poate fi un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își manifestă mai mult ca oricînd, în spectacolul public, autorestrîngerea și omul tîrziu modern, definit prin autolimitare voluntară, nu există oare o simetrie care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
diapazon al sincerității rostirii, chiar cînd o asemenea atitudine înseamnă "fondul unui bogat lirism", cum va spune într-o notă110 din 11 decembrie 1928, iar lumea în raport cu care își va exersa meditația era ștanțată, am putea spune, de un tragic cotidian. Cioran avea de altfel intenția să scrie ceva despre " Concepția tragică a existenței", așa cum reiese dintr-o notiță fugară pe care am găsit-o, la Sibiu, tot în arhiva fratelui său, Aurel Cioran, rînduri pe care le transcriem aici integral
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]