7,275 matches
-
în acest sens este articolul "Idealuri" publicat de Corneliu Vadim Tudor, nesemnat, în jurnalul Săptămâna în toamna anului 1980. Partidul, scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie să le primească cei ce săvârșesc faptele patrioticești, după cum spunea cronicarul, nu vizitatorii avizi de câștig, dascălii de tarantelă democratică, înveșmântați în tartanul lor rău mirositor, irozii străini intereselor acestei nații, cei care zornăie din pintenii trufiei și-i amețesc pe unii cu patriotismul lor gheșeftar"". Avertismentul, lipsit de echivoc, reflectă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de la mama sa capacitatea intelectual? ? i talentul pentru limbi. Ceea ce este mai important este c? Iorga ? tia (cum se spune �n societ?? ile exclusiviste) c? se tr? gea dintr? un ? ir lung de oameni �de familie bun? �: demnitari la curte, cronicari, magistra? i, ziari? ți ? i al? i intelectuali. Un ? ir �n care chiar ? i femeile prestau activit?? i intelectuale. Deci, �Iorga descindea din boieri�. Dup? Nicolae, �n 1873, s? a n? scut fratele lui, Gheorghe. Gheorghe Iorga a urmat Academia Militar? , pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
utate. Istoricul trebuie s? caute punctul �n care se intersecteaz? paralelele dintre aceste cauze ? i efecte (din care apare evenimentul istoric). Pentru Iorga, capacitatea de a g? și aceste puncte de itersec? ie constituie diferen? a dintre un func? ionar (sau un cronicar), pe de o parte, ? i un istoric, pe de alt? parte. El a �ncercat �ntotdeauna s? descopere rela? iile dintre experien? ele umane ? i institu? iile care au izvor�ț din aceste experien? e. Descoperirea unor astfel de rela? îi depinde de credibilitatea faptelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, ? i nu numai at�ț. Regele Carol trebuie s? fi fost �nc�ntat de toate acestea. Iorga sublinia c? �el nu prezint? cazul că un politician, ci ca un cronicar�. P? rerile lui Iorga despre Maniu nu se epuizaser?. El �l descrie pe Maniu că pe un �dandy dec? zut�, acuz�ndu? l c? nu a ap? raț interesele rom�nilor �n Parlamentul Ungar, men? ion�nd leg? turile lui ambigue cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu formularea: �un miracol pe care l? am s? v�r? it de unii singuri�. Pozi? ia lui Dom�novszky se bazeaz? pe lipsa de documente pe parcursul a aproape o mie de ani. Exist? , totu? i, un document medieval autentic: scrierile cronicarului anonim al regelui B�la al III? lea al Ungariei din secolul al XII-lea, celebra Cronic? anonim?. Scrierile acestuia s�nt controversate ? i relateaz? (printre altele) cum ungurii au p? truns �n Transilvania la (sau pe la) sf�r? ițul secolului al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?riț. Un conduc? tor (domnitor sau c? petenie) rom�n (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezisten?? �nd�rjit? atunci c�nd triburile maghiare au �ncercat s? invadeze Bihorul ? i Transilvania. Cei din Ungaria care pun la �ndoial? autenticitatea cronicarului anonim �l consider? drept un cronicar medieval tipic, care relateaz? pove? ți aidoma at�tor al? i cronicari din Evul Mediu. Unii consider? c? acest anonim �i confund? pe urmă? îi lui Menumorut cu bulgarii, iar al? îi �l compar? cu Nestor, cronicarul Rusiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
omnitor sau c? petenie) rom�n (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezisten?? �nd�rjit? atunci c�nd triburile maghiare au �ncercat s? invadeze Bihorul ? i Transilvania. Cei din Ungaria care pun la �ndoial? autenticitatea cronicarului anonim �l consider? drept un cronicar medieval tipic, care relateaz? pove? ți aidoma at�tor al? i cronicari din Evul Mediu. Unii consider? c? acest anonim �i confund? pe urmă? îi lui Menumorut cu bulgarii, iar al? îi �l compar? cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au p? truns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rezisten?? �nd�rjit? atunci c�nd triburile maghiare au �ncercat s? invadeze Bihorul ? i Transilvania. Cei din Ungaria care pun la �ndoial? autenticitatea cronicarului anonim �l consider? drept un cronicar medieval tipic, care relateaz? pove? ți aidoma at�tor al? i cronicari din Evul Mediu. Unii consider? c? acest anonim �i confund? pe urmă? îi lui Menumorut cu bulgarii, iar al? îi �l compar? cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au p? truns �n bazinul carpatic �n anul 895. Cronicarul anonim ? i?a scris cronică cu mai mult de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
autenticitatea cronicarului anonim �l consider? drept un cronicar medieval tipic, care relateaz? pove? ți aidoma at�tor al? i cronicari din Evul Mediu. Unii consider? c? acest anonim �i confund? pe urmă? îi lui Menumorut cu bulgarii, iar al? îi �l compar? cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au p? truns �n bazinul carpatic �n anul 895. Cronicarul anonim ? i?a scris cronică cu mai mult de dou? sute de ani mai ț�rziu. Nici cronicile primare (ale lui Nestor), nici cele ale cronicarului anonim nu erau naive. Ambele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pove? ți aidoma at�tor al? i cronicari din Evul Mediu. Unii consider? c? acest anonim �i confund? pe urmă? îi lui Menumorut cu bulgarii, iar al? îi �l compar? cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au p? truns �n bazinul carpatic �n anul 895. Cronicarul anonim ? i?a scris cronică cu mai mult de dou? sute de ani mai ț�rziu. Nici cronicile primare (ale lui Nestor), nici cele ale cronicarului anonim nu erau naive. Ambele serveau unor ? eluri dinastice. Acest tip de cronic? medieval? nu poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al? îi �l compar? cu Nestor, cronicarul Rusiei Kievlene. Ungurii au p? truns �n bazinul carpatic �n anul 895. Cronicarul anonim ? i?a scris cronică cu mai mult de dou? sute de ani mai ț�rziu. Nici cronicile primare (ale lui Nestor), nici cele ale cronicarului anonim nu erau naive. Ambele serveau unor ? eluri dinastice. Acest tip de cronic? medieval? nu poate fi crezut? literal, cu toate c? ele con? în aproape �ntotdeauna o mare cantitate de adev? r. Un istoric nu le poate ignora, din moment ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bazate pe documente nu pot fi ignorate. Ele trebuie completate recurg�nd la ipoteze ? i paralele istorice ? i apel�nd la evolu? ia organic?. Absen? a documentelor scrise timp de un mileniu nu ne ofer? alt? alternativ? , date fiind scrierile cronicarului anonim, care nu pot fi ignorate doar pe motiv c? ar fi legende medievale sau fantezii lipsite de credibilitate. Anonymus respectă tradi? ia medieval? , �nfrumuse? �nd realitatea ? i relat�nd pove? ți că to? i cronicarii acelor vremuri. Dar exist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alternativ? , date fiind scrierile cronicarului anonim, care nu pot fi ignorate doar pe motiv c? ar fi legende medievale sau fantezii lipsite de credibilitate. Anonymus respectă tradi? ia medieval? , �nfrumuse? �nd realitatea ? i relat�nd pove? ți că to? i cronicarii acelor vremuri. Dar exist? �n toate aceste cazuri un miez de adev? r. �n Ungaria exist? monumente �n? l?ațe �n memoria lui Anonymus. Poate c? cea mai important? dovad? a continuit?? îi latine este limba rom�n? , care este o limb? romanic? at�ț �n ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al XX-lea �n preg? țîre: Walter M. Bacon, Nicolae Titulescu Format 1/16 (70 x 100) Bun de tipar: 1998; Ap? rut: 1999 PRINTED ÎN ROMÂNIA � Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-? tiin? ific? Ia? i ��str. Cronicar Mustea nr. 17 ��C.P. 161ʥ�cod 6600ʥ�Țel. Difuzare: 032/233731 � Fax: 032/230197 � euroedit@mail.dntis.ro 1�Dimitrie Georgievici, Historians în Politics: Slobodan Jovanovi? , �Journal of Contemporary History�, vol. 8, nr. 1 (ianuarie 1973) 2 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga Bucure? ți, 1968
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și literare. Scrierile cronicarilor - Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce - au contribuit la educarea în spirit umanist a românilor, ei propunându-și cultivarea conștiinței patriotice prin cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai bine de un secol, singurele publicații ce formau hrana spirituală a societății vechi românești) au deschis larg ferestrele unor noi orizonturi culturii noastre, aducând în câmpul preocupărilor și elemente științifice și literare. Scrierile cronicarilor - Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce - au contribuit la educarea în spirit umanist a românilor, ei propunându-și cultivarea conștiinței patriotice prin cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
succese de casă arogându-le în același timp o interpretare de mare originalitate. Pentru că, de ce să n-o recunoaștem, un spectacol cu adevărat mare trebuie să aibă un public cu adevărat larg, altfel riscă să eșueze în amintirile (doar) ale cronicarilor. În ultima vreme se discută tot mai mult despre necesitatea de a intelectualiza teatrul. Din păcate, în planul spectacolului acest efort (nobil, altfel) se traduce printr-o excesivă și stearpă vânturare a unor concepte extraartistice. Spectacolul Naționalului clujean reprezintă, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spus despre teatrul românesc, despre spectacolul dumneavoastră numai lucruri, de bine. Președintele juriului a vorbit despre "marea profesionalitate" a trupei, de "stilul specific național" într-o reprezentație "modernă și expresivă", a amintit de "impresia unică" ce a lăsat-o publicului. Cronicari și dramaturgi au subliniat multiplele calități ale actorilor și ale punerii în scenă. Ce gândește regizorul acum după doi ani de carieră internațională a spectacolului cu această caragialiană Năpastă? Spectacolul Năpasta a însemnat pentru mine cât și pentru actorii posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trece la munca propriu zisă. Dar asta ați facut-o și cu Năpasta, jucată sub îndrumarea dumneavoastră de colectivul Teatrului Giulești în Austria, R.F.G., Ungaria, Portugalia, Italia. In Italia în 1979, ați cucerit cu această piesă marele premiu de la Arezzo. Cronicarii italieni au asemănat-o cu operele tragicilor greci. De ce ați părăsit Năpasta? N-am părăsit-o. Voi face un film Năpasta, care nu va fi o variantă, ci, dacă vreți, o continuare, o adâncire a universului tragic. Sunteți un regizor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de film, prof. univ. dr. Margareta Bărbuță critic teatral Maria Zărnescu teatrolog, critic de teatru, dr. în artele spectacolului Marian Râlea actor de teatru și film, prof. univ. dr., fondator al Teatrului Național pentru Copii Marina Constantinescu critic de teatru, cronicar dramatic România Literară, director Festivalul Național de Teatru Marina Roman critic de film, conf. univ. dr. Mădălina Stănescu critic de film, redactor Scânteia Tineretului Mihaela Michailov critic de film, dramaturg, dr. în artele spectacolului Mihai Măniuțiu regizor, scriitor, prof. univ.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
au apărut după înființarea Pakistanului ca stat, declarat independent din componența fostei colonii India, la 15 august 1947. Întreaga arie geografică, din care face parte și Pakistanul, a devenit, în bună măsură,cunoscută cu timpul și în țara noastră, datorită cronicarilor români și literaturii de specialitate. Astfel, cronicarul Miron Costin, în "Carte despre prima colonizare" (1686), descria orașele înființate de Alexandru cel Mare, pe Valea Indusului. În poemul de versuri "Viața lumii", Miron Costin descria cuceririle lui Cyrus în India. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
declarat independent din componența fostei colonii India, la 15 august 1947. Întreaga arie geografică, din care face parte și Pakistanul, a devenit, în bună măsură,cunoscută cu timpul și în țara noastră, datorită cronicarilor români și literaturii de specialitate. Astfel, cronicarul Miron Costin, în "Carte despre prima colonizare" (1686), descria orașele înființate de Alexandru cel Mare, pe Valea Indusului. În poemul de versuri "Viața lumii", Miron Costin descria cuceririle lui Cyrus în India. Într-o colecție de manuscrise, care datează din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu este același cu cel propus de noi, preocupări legate de specificitatea culturală a românilor găsim încă de la începuturile literaturii noastre scrise. Printre cele mai cunoscute lucrări, în acest sens, sunt letopisețele de secol XVII, dedicate istoriei Țării Moldovei, ale cronicarilor Ureche Letopisețul Țării Moldovei, dedicat perioadei dintre 1359 și 1594 Costin Letopisețul Țării Moldovei, între 1594 și 1661 sau De neamul moldovenilor și din ce țară au ieșit strămoșii lor -, Neculce Letopisețul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1980); Madona cu gîtul lung (1987); Mă-torc în Bermude (1999); Pretențiile barcagiului Caron (2000). Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România (2006). Val Gheorghiu, Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990 - 2006) (c) 2007, Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a Romîniei GHEORGHIU, VAL Cinci degete-n ochi : jurnal : (1990-2006) / Val Gheorghiu ;prefață de Liviu Antonesei. - Iași : Institutul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căruia chiar dacă împotriva convingerilor comuniste soțul său îi semnase decesul. Vede monstruos și rîde enorm. E Magda Ursache, fosta mea colegă de la Cronica. Nu bănuiam, în anii aceia lugubri, cînd antidotul nostru redacțional era hlizeala non-stop, că sub învelișul ternului cronicar literar stătea pitită parșiva prozatoare din cărțile ei de azi, ieșite de sub varii teascuri, una după alta. Vitriolu-i n-ar fi avut, oricum, șanse a fi aruncat atunci în albaștrii ochi. Acum? Magda e un Thackeray cu fustă al deșertăciunilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]