8,029 matches
-
utilizat un program iconografic în mare parte asemănător cu cel întâlnit la biserica de lemn din Zalnoc. În pronaos, pe peretele vestic întâlnim scene din Judecata de Apoi. Încolonate într-un rând cu fața spre nord sunt înșirate mai întâi fecioarele nebune precedate de cele înțelepte. Cele din urmă, aflate în imediata apropiere a lui Isus Hristos se desfășoară pe peretele de nord a pronaosului. Reprezentările în medalioane a principalelor defecte umane: Dușmănia (Zavistia), Lăcomia sau Curvia sunt așezate deasupra scenelor la
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
vas cu apă înaintea lui și îi este sete dar nu poate bea. Reprezentațiunile aceste ale iadului le închide moartea care în o mână are o coasă, în alta o greblă. - Pe păretele din fund este icoană celor 10 fete fecioare cu candele. - După ușa bisericei la scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de o vrâstă cu ceia
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
în mișcare, deosebindu-se între ele prin faptul că fiecare făcea un alt gest cu mâna stângă, în dreapta ținând o cupă. Hainele acestor personaje erau lungi, cu guler șal, fiind reprezentate încinse cu șorț. Pe lângă gesticulația care deosebea cele zece fecioare între ele, un alt element de deosebire era constituit și de coloritul diferit al îmbrăcămintei. În naos și în absida altarului, la acel moment încă se mai vedeau urme de pictură, dar fiind prea deteriorate, programul iconografic nu putea fi
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
11,7 m. Galeria turnului, deschisă, este acoperită de fleșa turnului, ce se termină cu o cruce. Ceea ce deosebește această biserică de restul bisericilor de lemn din zonă este pictura. Programul iconografic păstrează linia tradițională, în tindă fiind regăsită Pilda Fecioarelor, din această compoziție păstrându-se mai bine grupul celor cinci fecioare înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
ce se termină cu o cruce. Ceea ce deosebește această biserică de restul bisericilor de lemn din zonă este pictura. Programul iconografic păstrează linia tradițională, în tindă fiind regăsită Pilda Fecioarelor, din această compoziție păstrându-se mai bine grupul celor cinci fecioare înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului fost decorată cu câteva medalioane în care sunt prezentate
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei fâșii curbe. Pictura interioară este relativ săracă. În pronaos, pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra spațiilor destinate ascultării și vizualizări slujbei sunt redate pilda fecioarelor înțelepte. Bolta naosului este decorată prin reprezentarea, în cele patru colțuri ale celor patru evangheliști încadrați în nori și șezând. Au plete mari, nimb în jurul capului, mustață și barbă mare, îmbrăcămintea fiind largă, cu falduri. Deasupra fiecăruia scrie, în limba
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
în limba română, cu caractere chirilice și în limba latină versetul din evanghelie reprezentat. Iconostarul conține, pe lângă icoanele împărătești obișnuite, un singur nivel în care sunt reprezentați cei doisprezece apostoli având la mijloc pe Isus Hristos. Deasupra este redată Răstignirea, Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Apostol Ioan fiind reprezentați de o parte și de alta a acesteia. Modelul utilizat pentru ușile împărătești a fost preluat și pentru realizarea ușilor diaconești, toate acestea fiind realizate sub forma unor traforuri, fiind reprezentată astfel vița
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
distorsuni. Cu aceeași grijă sunt desenate mâinile și părți ce compun costumul militar specific. Uniformitatea nu a putut fi evitată, toți sunt la fel. Pronaosul orb, fără ferestruicile tăiate în bârnele navei și altarului, a păstrat fragmente din ilustrarea Parabolei fecioarelor cuminți si nebune. Fetele cuminți sunt subtituite de mironosițe și în consecință au caracteristicile lor de înfățișare. Diferența între cele două grupuri este făcută prin îmbrăcăminte, atitudine, poziția candelelor. Mironosițele au un costum colorat, sunt acoperite și au o ținută
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
13). A doua parte (paginile 719-921) are o pagină de titlu proprie, prinzând predici și considerații asupra textelor Evangheliilor, din anul 1573. Partea a treia (paginile 923-1129) este o culegere de predici privitoare la sărbători de importanță mai mică (apostolii, Fecioara Maria), și se încheie cu anul 1570. Cea mai recentă din predicile incluse în volum este din anul 1582. Valoarea istorică a operei lui Dürr este inestimabilă. Este cea mai veche colecție de predici evanghelice săsești, care ne permite să
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
de cânepă lipită pe pereți era pictura bisericii. Programul iconografic realizat de cunoscutul pictor Ioan Pop din Românași a rămas în amintirea credincioșilor. Fostul sfăt, Traian Varga ce încă trăia la începutul anilor '80 își amintea de pilda celor 10 fecioare, de scenele din Noul și Vechiu Testament dar și de reprezentarea morții sub forma unui schelet uman cu coasă. În naos și pe bolta cilindrică ce îl acoperea erau pictate scede din Patimile Domnului Nostru Isus Cristos dar și scene
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
unei minți strălucitoare, voința puternică care-l animă fiind sugerată de o bărbie ascuțită. Prin alăturarea Madonei, chipul ei pare mai curând idealizat. Un înger ține o coroană bogată deasupra ei. Interiorul, pare a face parte din locuința cancelarului, unde, Fecioara Maria i se arată acestuia ca în fața unui om pios și respectabil. În planul secundar păunii sunt simbolul nemuririi, iar virtuțiile madonei sunt simbolizate prin grădina cu flori și trandafiri. Magnificul peisaj al citadelei, aflat după colonadă, este asociat de către
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
după colonadă, este asociat de către unii cercetători cu orașul belgian Liège. Prin itermediul unor geamuri, întregul peisaj este separat în trei fragmente distincte. În partea de lângă cancelar se văd câteva dealuri înverzite și șiruri de case. Lângă pruncul Isus și Fecioara Maria sunt reprezentate biserici. Două maluri sunt despărțite de către un râu, dar sunt unite de către un pod care simbolizează credința care îi apropie pe oameni de divinitate. Ducele își exprimă recunoștința față de opera pictorului și, după moartea acestuia, survenită la
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
de Lidia Gross de la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj, care a comparat informațiile oferite cu cele din bibliografia indicată. Paul Binder socotește că mănăstirea era așezământul unor călugărițe beghine: "„Patroana beghinelor, de sub oblăduirea ordinului premonstratens, era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din curțile beghinelor era Sf. Ecaterina, ctitorii acestora au fost
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
păstrată a capelei, împreună cu celelalte construcții din jur (azi dispărute). Este vorba despre o frescă din Biserica Neagră (din 1477), distrusă în parte de către reformați și mai apoi de către incendiul din 1689 și restaurată în 1971. Fresca o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul pe tron, flancată de sfintele Ecaterina și Barbara. În fundalul sfintelor au fost reprezentate capelele din Brașov care le poartă hramul. Capela Sf. Ecaterina era o construcție simplă, având acoperișul în două ape, fără turn. Accesul se
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
Compozitorii de gen Hans Zimmer și Danny Elfman au fost citați drept importante surse de inspirație în procesul creării albumului. Pe album apare și Roy Khan (component al formației Kamelot), alături de care Simone Simons interpretează piesa „Trois Vièrges” (fr. „trei fecioare”). Epica se va alătura grupului Kamelot și în turneul de promovare al albumului "The Black Halo", material pe care Simone Simons a înregistrat un duet cu Roy Khan intitulat „The Haunting (Somewhere in Time)”. Pe coperta albumului este reprezentat un
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
fiu, când Inchiziția, instituție a Bisericii menită să suprime erezia, a intervenit în viața lor. Nostradamus (cum își spunea la acea dată) a fost chemat în fața unei instanțe ecleziastice, pentru că ar fi făcut o afirmație ireverențioasă despre o statuie a Fecioarei Maria. Când s-a întors acasă, a aflat că atât soția, cât și cei doi copii muriseră de ciumă. Suferința pierderii familiei a fost alimentată și de pe urma criticilor aduse în acest sens, la care s-a mai adăugat chemarea în
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
va inspira pe Origen să o numească pe Maria "virgam et florem", "ramură și floare" a genealogiei casei lui David și "virga de radice Jesse" ("ramura rădăcinii lui Ieseu"). Aceste denumiri se bazează pe analogia dintre "virga", "ramură", și "virgo", "fecioară". Tertulian numește neamul lui Iisus "rădăcina lui Ieseu". Maria apare și la Tertulian drept "virga ex radice", Iisus drept "floare din ramură". Ieronim dezvoltă aceste idei despre tulpina lui Ieseu accentuând rolul Mariei în cadrul genealogiei. Argumentația sa pleacă de la profeția
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
virga ex radice", Iisus drept "floare din ramură". Ieronim dezvoltă aceste idei despre tulpina lui Ieseu accentuând rolul Mariei în cadrul genealogiei. Argumentația sa pleacă de la profeția din "Isaia" 11,1 și dezvoltă analogii între proorocirea nașterii lui Iisus dintr-o fecioară în "Isaia" 7, 14, desemnarea iubitului din "Cântarea Cântărilor" drept "trandafir din Saron, un crin din văi" (2,1) și prefigurarea lui Iisus drept "un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat" la "Isaia" 53,2. Chiril de Alexandria o
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
europene în timpul Evului Mediu a fost albul în loc de negru. Acest obicei s-a păstrat în Spania până la sfârșitul secolului XVI și repus în practică de către prințesa belgiană cu origini spaniole Fabiola a Belgiei la înmormântarea regelui Baudouin I al Belgiei. Fecioarele franceze obișnuiau , de asemenea, să poarte "deuil blanc" (doliu alb). De aici provine și ideea creării de către Norman Hartnell a garderobei reginei Elizabeth Bowes-Lyon în 1938. Marea Britanie În Marea Britanie în actualitate nu există nici un comportament special dedicat celor ce poartă
Doliu () [Corola-website/Science/306136_a_307465]
-
mare precizie aproximării constantei Hubble, măsura vitezei de extindere a universului, care la rândul ei este legată de vârsta sa. Înainte de lansarea lui Hubble, estimările constantei Hubble aveau erori de până la 50%, dar măsurătorile telescopului Hubble asupra cefeidelor din constelația Fecioarei și din alte constelații îndepărtate de galaxii au furnizat o valoare cu o imprecizie de numai 10%, în acord cu alte măsurători, mai precise, folosind alte tehnici, efectuate după lansarea lui Hubble. În timp ce Hubble a ajutat la precizarea estimărilor vârstei
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
Domnului a Mănăstirii Humor din Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiag și pictată în 1535 de echipa meșterului Toma („Toma de la Humor”). Caracteristic pentru acest monument este pridvorul cu două arcade frânte și pictura murală a "Fecioarei cu pruncul" din luneta ușii de intrare și portretele votive din naos. Domnitorul Vasile Lupu a ridicat în 1641 turnul clopotniță. Biserica Mănăstirii Humorului este așezată într-un cadru natural de o rară frumusețe, cu priveliști încă sălbatice și pitorești
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
plănuise Aegeus, regele Atenei. Pentru a se răzbuna, Minos a declarat război Atenei și a obținut o strălucită victorie. Ca tribut, a cerut la fiecare nouă ani (sau în fiecare an, după unele variante) câte șapte tineri atenieni și șapte fecioare pentru a-i arunca în Labirint și a-i lăsa să fie uciși și devorați de Minotaur. Când a venit timpul celui de-al treilea sacrificiu, Tezeu, fiul lui Egeu, s-a oferit să ucidă monstrul. Planul lui era de
Minotaur () [Corola-website/Science/304890_a_306219]
-
atelierul acestuia din Florența. În acest oraș, aflat în plină dezvoltare culturală, ia contact cu operele pictorilor Masaccio, Fra Angelico și Uccello, sculptorului Donatello, precum și cu construcțiile arhitectului Filippo Brunelleschi. Împreună cu Domenico Veneziano lucrează la frescele cu tema " Viața Sfintei Fecioare" pentru corul bisericii "Sant'Egidio", care din păcate s-au pierdut. În anul 1442 se întoarce la Sân Sepolcro, unde primește o comandă pentru pictarea unui poliptic pentru altarul bisericii confreriei "Della Misericordia". Începe lucrarea în anul 1445 și o
Piero della Francesca () [Corola-website/Science/304884_a_306213]
-
legate între ele, și au dimensiuni modeste: lungime între 10-30 m și înălțime între 2-10 m. La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria. Cea mai mare cavitate din această peșteră o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, "Ursus Spelacus
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
diferă ca desfășurare de cele din restul Transilvaniei. În acest paragraf vor fi abordate doar manifestările secvențele specifice acestei zone. Un obicei aparte în Țara Bârsei îl reprezintă [[Logodnă|logodna]] și [[Nuntă|nunta]] în familiile mocanilor săceleni, în care educația fecioarelor era deosebit de severă. Astfel, fetele săcelence nu aveau voie să iasă din curte, în caz contrar suferind o aspră pedeapsă din partea părinților, precum și o dezaprobare generală în sat. Singurele excepții erau puține sărbători, în urma cărora trebuiau să se întoarcă repede
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]