8,564 matches
-
atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim a fost însă concurat și, în parte, marginalizat datorită unor evenimente care au impresionat spiritul public după Revoluția de la 1848. Capitolul al treilea tratează regimul "monumentalizării", legat de descoperirea modurilor de admirație pentru folclor în perioada exilului post-revoluționar. Rezultată în urma prelucrării pe teren românesc a mai multor idei occidentale referitoare la estetica vestigiilor, monumentalizarea a canalizat atenția spre materialitatea fragmentară și dispersată, a mediat o relație "geografică" cu realitatea teritoritorială a țării și a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spontaneității și practicile admirației. E oarecum paradoxal că am plecat de la sărăcie pentru a ajunge la exorbitanță. Dar acesta e un fapt al noii culturi literare: aceeași realitate e calificată ca penurie într-un loc, ca bogăție în altul. Vestigiile, folclorul, limba națională sunt pe rând semne ale lipsei și ale risipei. Pentru că sărăcia și exorbitanța merg împreună: spre deosebire de săracul lui Wang Bing, care culege și gestionează ceea ce găsește, sărăcia productivă a secolului al XIX-lea e opulentă. Ceea ce se adună
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aproape un determinism, între reprezentările politice și producția literaturii române. "Poporul", figura socială pe care Heliade Rădulescu o respinge, avea să se impună ca reprezentare privilegiată a productivității colective care nu e numai anonimă, ci și mai ales unitară. Descoperirea folclorului și succesul rapid pe care l-au avut culegerile de poezie populară după 1849 au jucat în această privință un rol important. "Multitudinea" a rămas aripa stângă, posibilitatea nedezvoltată și refulată de figurare a instanței productive. Putem să ne explicăm
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lung de scriitori-bibliotecari, care deghizează sub preocuparea pentru fondurile de carte o pasiune de colecționar. Nu este singura modalitate prin care se manifestă acest raport cu literatura. Tot aici intră cei care străbat teritoriul patriei, indiferent dacă sunt culegători de folclor sau colecționari de vestigii arheologice. Istoria literară a consemnat expedițiile lui Alecsandri sau Alecu Russo de la începutul anilor '40 în căutarea poeziilor populare; istoria arheologiei a reținut explorările în care a fost angajat Bolliac alături de Crețulescu, Ștefan Golescu, Radu Golescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei culturi. Așa avem exemplul lui Alecsandri, care fabrică poezii după modelul celor culese: ce face acest autor altceva decât să continue să completeze sub nume propriu aceași gamă de sentimente și sonorități pe care o obținea prin culegerea de folclor? Alecsandri creează ca și cum ar deține; iar între gestul demiurgic și pasiunea celui care gestionează un patrimoniu posedat, granița începe să devină fluidă. Însă nu e vorba numai de situația în care literatura se substituie obiectului colecționat, ci și de aceea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În acest context trebuie înțeleasă legitimitatea estetică pe care avea să o revendice folclorul și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul valorilor critice. Faptul că la noi Titu Maiorescu "salva" poezia populară în condițiile în care condamna aproape toată literatura contemporană se datorează acestei coincidențe de ordin estetic: vestigiile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul valorilor critice. Faptul că la noi Titu Maiorescu "salva" poezia populară în condițiile în care condamna aproape toată literatura contemporană se datorează acestei coincidențe de ordin estetic: vestigiile folclorului național funcționau pe baza aceluiași regim de apreciere cu literatura "pură". Însă "revoluția" anticarilor nu a fost singura resursă de regândire a monumentalului pe care s-au sprijinit culturile emergente. La aceasta a contribuit și o mutație provocată de Revoluția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al unei poezii populare. Sigur că e foarte ușor de deconspirat natura non-estetică a acestui "frumos". Însă asta nu l-a împiedicat să funcționeze ca un element de valorizare a producției folclorice. Vreme de câteva decenii, în intervalul în care folclorul s-a identificat cu literatura națională, esteticul a înglobat și această apreciere tehnică a autenticității, justificând elogiul superlativ și contribuind la consolidarea unui sentiment al valorii și al bogăției necesar unei culturi literare emergente. Prin extensiile istorice pe care le-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
douăzeci de ani pentru ca această sursă a bogăției să fie importată? Cum să înțelegem faptul că un corpus despre care se discută de la începutul secolului nu devine o problemă centrală a literaturii române decât după 1850? 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris Două texte scrise la scurtă vreme unul față de celălalt ne arată natura mutației care a trebuit să se petreacă pentru ca folclorul să fie asimilat literaturii în noua cultură: Alecu Russo, "Poezia poporală", redactat în jurul lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
devine o problemă centrală a literaturii române decât după 1850? 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris Două texte scrise la scurtă vreme unul față de celălalt ne arată natura mutației care a trebuit să se petreacă pentru ca folclorul să fie asimilat literaturii în noua cultură: Alecu Russo, "Poezia poporală", redactat în jurul lui 1846, dar publicat numai în 1868 și Vasile Alecsandri, "Poezia populară a românilor", publicat în 1849 și reluat ulterior sub titlul "Românii și poezia lor". Numai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
32. "Geniul românilor", pe care scriitorul îl menționează de-a lungul textului de mai multe ori, are o semnificație caracterială 33: se referă la ansamblul de trăsături de comportament și de atitudini pe care poporul român le poate oferi umanității. Folclorul e necesar doar pentru cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice și comerțiale, poezia poporală mai adaogă o largă prescriere de starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a "străinului", scenariul pe care îl prevede e limitat la un interes etnografic: "Îmi închipuiesc că sunt un străin sosit în Moldavia sau Valahia, cu dorința de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc"35. Încercând să valorizeze folclorul, Russo nu vinde decât ceea ce se vede: niște obiecte populare făcute de localnici și interesante pentru cunoașterea realității în care trăiesc aceștia. Entuziasmul lui în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ceea ce se vede: niște obiecte populare făcute de localnici și interesante pentru cunoașterea realității în care trăiesc aceștia. Entuziasmul lui în fața producției etnografice nu depășește anvergura unui butic de suveniruri. Viziunea lui Alecsandri e mult mai comercială. Ca promotor al folclorului, el se reprezintă ca neguțător, însă nu de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la cei care se preocupă de viața comunității respective. Balada lui Codreanu e frumoasă și interesantă pentru români și pentru cei care iubesc cultura lor. Alecsandri operează cu o "valoare de schimb". Poezia populară nu se reprezintă doar pe sine, folclorul românesc, ci și un etalon universal, monetizabil în orice cultură. Asta exprimă abundența de metafore ale valorii (comoară, nestemate, briliant etc.). La fel ca și aurul sau banii, pietrele prețioase nu își reprezintă doar propria materie, ci trimit la o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la o convenție universală de stabilire a valorii, capabilă să echivaleze toate celelalte mărfuri ale lumii. Să o spun mai simplu și în spațiul literaturii: din punctul de vedere al lui Alecsandri se poate da la schimb o poezie din folclorul românesc cu o poezie de Hugo pentru că ambele pot fi cântărite în termenii unui unic etalon al literarului. Ce a apărut nou aici în discuția despre folclor e ideea de valoare estetică universală. Pentru Alecsandri mizele s-au bifurcat. Din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de vedere al lui Alecsandri se poate da la schimb o poezie din folclorul românesc cu o poezie de Hugo pentru că ambele pot fi cântărite în termenii unui unic etalon al literarului. Ce a apărut nou aici în discuția despre folclor e ideea de valoare estetică universală. Pentru Alecsandri mizele s-au bifurcat. Din perspectiva lui, folclorul poate susține un raport de apreciere autonom, emancipat de interesul etnografic. El nu mai vinde doar documente istorice, ci și "flori de poezie", adică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o poezie de Hugo pentru că ambele pot fi cântărite în termenii unui unic etalon al literarului. Ce a apărut nou aici în discuția despre folclor e ideea de valoare estetică universală. Pentru Alecsandri mizele s-au bifurcat. Din perspectiva lui, folclorul poate susține un raport de apreciere autonom, emancipat de interesul etnografic. El nu mai vinde doar documente istorice, ci și "flori de poezie", adică literatură în stare pură: "Aceste cântice au îndoitul merit de a cuprinde în sânul lor și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sânul lor și notițe istorice, și flori de poezie vrednice de a atrage admirarea noastră"37. Putem vedea această schimbare de perspectivă urmărind felul în care cei doi autori susțin aprecierile estetice. În momentul în care se pune problema evaluării folclorului, Russo devine precaut, evitând afirmațiile tranșante. Sigur, poeziile populare au în comun cu poezia universală proprietățile tehnice, prozodia, figurativitatea, structura; dar acestea sunt în cazul folclorului doar o producție spontană de ritm și imagine, defectuoasă și necultivată, care cade în afara
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cei doi autori susțin aprecierile estetice. În momentul în care se pune problema evaluării folclorului, Russo devine precaut, evitând afirmațiile tranșante. Sigur, poeziile populare au în comun cu poezia universală proprietățile tehnice, prozodia, figurativitatea, structura; dar acestea sunt în cazul folclorului doar o producție spontană de ritm și imagine, defectuoasă și necultivată, care cade în afara literaturii. De aceea, Russo asumă verdictul estetic ca simplă considerație subiectivă, condiționată de relația personală cu corpusul. Sunt frumoase pentru mine fiindcă sunt ale mele: "Fie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
direct al ingenium-ului, e o evocare diferită a genialității 42, care trimite nu la sfera atributelor caracteriale, ci în mod precis, la calitățile artistice, la virtuozitate și la talentul care se dobândește ca o abilitate universală. Alecsandri a descoperit că folclorul face literatură, în sensul cel mai tehnic și indiferent etnic pe care aceasta îl poate avea. Aș evoca din nou, în acest context, cercetarea fundamentală a lui Pascale Casanova, Republica mondială a literelor, care a demonstrat importanța unui "centru" al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
străin, dar nu cel îndrăgostit de cultura română pe care și-l închipuie Russo, ci unul care iubește pur și simplu frumosul. Lui vrea Alecsandri să îi vândă poeziile populare și în "moneda" lui se cântăresc reușitele producției folclorice. * * * Istoria folclorului a reținut rolul pe care l-au jucat traducerile poeziilor populare în principalele limbi de cultură ale secolului al XIX-lea44. Receptarea producțiilor românești la Paris, la Londra și la Berlin s-a petrecut după un calendar foarte strâns în cursul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XIX-lea44. Receptarea producțiilor românești la Paris, la Londra și la Berlin s-a petrecut după un calendar foarte strâns în cursul deceniului șase. Ceea ce trebuie subliniat e faptul că în acest context străinul a devenit un factor esențial pentru calificarea folclorului ca bogăție a noii culturi. Nu ceea ce reprezenta pentru noi a făcut din poeziile populare literatură, ci ceea ce reprezenta pentru alții. Imaginea străinului e atât de puternică încât se impune ca un loc comun. O găsim în introducerea unei culegeri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bogăție a noii culturi. Nu ceea ce reprezenta pentru noi a făcut din poeziile populare literatură, ci ceea ce reprezenta pentru alții. Imaginea străinului e atât de puternică încât se impune ca un loc comun. O găsim în introducerea unei culegeri de folclor din 1859, ...asertațiunile traducătorilor străini care se exprimă foarte favorabil pentru spiritul poetic și limba dulce a poporului român [...] demonstră din destul cât de interesante și plăcute sunt cântecele poporale ale noastre, câtă materie demnă de studiat și respectat întind
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la scară istorică, implică o diferență radicală de percepție. În vara lui 1848 s-a petrecut Revoluția, în toamna aceluiași an exilații noștri erau la Paris, iar mai târziu vor ajunge la Londra sau la Bruxelles. Marea istorie a recuperării folclorului și mai ales noul concept de apreciere a poeziilor populare sunt sincrone cu episodul postrevoluționar și sunt strâns determinate de experiențele și de situația elitelor românești în exil: contacte, schimburi culturale, acces la medii de apreciere și la foruri de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
timp ca un material exemplificator în raport cu ideile ilustrului profesor: I. Voinescu II și soții Rosetti îi arată lui Michelet poezii populare în traducere și în original 53. Este un episod care implică deja o ajustare a unghiului de percepție a folclorului în funcție de reprezentările "centrale", cei care oferă textele populare modificând intenția din spatele lor în funcție de așteptările pe care le estimează la interlocutorul lor occidental. Al treilea moment, intrarea materialului românesc în circuitul de reflecție parizian. De la începutul anilor '50, diverse ilustrări ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]