7,390 matches
-
Dacă Immanuel Kant întreprinsese critica rațiunii pure pentru a determina cum sunt posibile matematica și fizica, cercetarea trebuia dusă mai departe. O critică a rațiunii istorice urmează să cerceteze posibilitățile de constituire a istoriei ca știință. Orientarea care a pus fundamentele noii viziuni o reprezintă prima școală istorică a juriștilor (Puchta, Gustav Hugo și Savigny). În viziunea acestei școli, toate fenomenele de genul dreptului, moravurilor, limbilor, constituțiilor politice sunt produse ale spiritului particular al fiecărui popor (Volksgeist). Studiul științific al acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formându-se indefinit. În fapt, ceea ce este fundamental este trăirea. Dincolo de fapte există mereu un ansamblu psihic ca totalitate singulară la care trebuie să pătrundem pentru a înțelege semnificația actului uman. De aceea, psihologia (o psihologie descriptivă) trebuie pusă la fundamentul științelor umane. Sarcina acestor științe este deci de a sesiza în actele exterioare intențiile și valorile implicate. Comprehensiunea, ca singură metodă adecvată acestei sarcini, este definită ca „procesul prin care noi cunoaștem viața psihică cu ajutorul semnelor sensibile care sunt manifestarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exemplu: înțeleptul indian tradițional. Înțelepciunea sa nu era considerată a fi în primul rând rezultatul cunoașterii și experienței, ci al ascezei, al unei inițieri speciale realizate prin ritualuri religioase și care pot oferi infinit mai mult decât experiența comună. Pe lângă fundamentul religios, charisma face apel adesea și la capacități decizionale extraraționale care nu pot fi contestate cognitiv: intuiție, inspirație. Nepresupunând prelucrări raționale de informații după reguli explicite care pot fi examinate public, acestea pot fi învestite neproblematic cu plusvaloare. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca instrument de influențare ce contribuie la dezvoltarea echilibrată a economiei. Dar, În doctrina economică s-au semnalat de-a lungul timpului aprecieri controversate la adresa impozitelor și misiunii lor În societățile umane de tip statal. Se consideră, de altfel, că fundamentele științifice și obiectivele impozitului sunt conturate, pentru prima dată În doctrina economică, de Adam Smith, care a formulat celebrele „maxime” ale impunerii. Dar, până la Începutul secolului al XX-lea, respectiv până la criza din anii 1929-1933, preocupările În acest domeniu rămân
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și de a da explicații pertinente diverselor fenomene și procese economice. Principala ruptură a școlii clasice engleze față de gândirea fiziocrată o reprezintă teoria privind ordinea naturală. Astfel, fondatorul doctrinei clasice, Adam Smith, consideră că ordinea naturală este lipsită de orice fundament teologic și se realizează de la sine, prin activitatea oamenilor. În noua concepție, pe prim plan se situează „homo oeconomicus” care, condus de o mână invizibilă, urmărește interesele individuale și caută prin muncă să-și amelioreze neîncetat condițiile sale de viață
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acesteia, la dispoziția guvernului, În scopul acoperirii cheltuielilor publice. Or, considerarea impozitului ca o prelevare pentru finanțarea cheltuielilor publice reprezintă un moment evolutiv În știința finanțelor. Se pot invoca argumente În acest sens maximele fiscale elaborate Adam Smith care reprezintă fundamente ale impunerii 36. Este vorba de: regula de justiție, regula certitudinii, regula comodității și regula economicității. 34 Corduneanu C., op. cit., p. 56 35 Galavielle J. P., op. cit., p. 17 36 Filip Gh., Onofrei M., op. cit., p. 111 43 Prin regula
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
este doar un intermediar, care transferă sarcina suportării sale asupra altor persoane. Aceeași părere a fost Împărtășită ulterior și de alți economiști, ca John S. Mill, Adolph Wagner, Hugh Dalton, Maurice Duverger, etc. Unul dintre criteriile folosite care asigură un fundament științific grupării impozitelor În directe și indirecte, are În vedere incidența sarcinii fiscale asupra stării economice și patrimoniului subiectului impozitului, care o suportă sau o transferă altora, deși se consideră că acest criteriu nu este pe deplin satisfăcător. Sub cel
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
I, București, 2001, p. 36 (după Onofrei M., Finanțele Întreprinderii, vol. I, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2003, p. 117) Structurile financiare prezentate În tabelul nr. 4.1 evidențiază, totodată, anumite tipuri de capitalism financiar. Astfel, sistemul construit pe fundamentul pieței este specific doar În S.U.A., unde autofinanțarea Întreprinderilor este preponderentă, iar finanțarea obligatorie reprezintă principala sursă externă. Chiar dacă nivelul de finanțare al Întreprinderilor a crescut În anii '80, acesta rămâne nesemnificativ, deoarece acționarul majoritar este populația. Pentru a se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Studierea nivelului fiscalității acceptabile și Într-un anume sens optime, evidențiază faptul că acesta a fost Înălțat mereu și ca un prag teoretic, care În practică s-a depășit de fiecare dată, iar În realitate s-au conturat doar parțial fundamente concrete, acesta fiind dificil de determinat În mod științific. Un asemenea prag fiscal apare a fi mai degrabă unul flotant, pentru că presiunea fiscală maximă este mai mult o percepție care variază, În funcție de circumstanțe economice, politice și chiar psihologice. Ca urmare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cererii agregate. 5.2 Curba Laffer În condițiile fiscalității din România și implicații ale alegerii cotelor procentuale de impozitare a veniturilor În aprecierea nivelului fiscalității, inclusiv din România, În contextul preocupărilor pentru optimizarea mărimii prelevărilor fiscale, pot fi invocate și fundamentele curbei Laffer, conform căreia aceste prelevări pot crește până la un punct, numit adesea „rata fiscalității 238 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002, p. 26 239 Idem 384 optime”, după care evoluează invers, În sensul că pe măsură ce crește cota
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
prima relaxare semnificativă, Revista Finanțe publice și contabilitate, nr. 78/2004; 176. VOLONCS E., Pârghiile economico financiare În agricultură, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005; 177. WAGNER A., Les fondements de l'économie politique, vol. III, Paris, 1904; 178. ZAIȚ D., Fundamentele economice ale investițiilor, Editura Sanvialy, Iași, 1996; 451 179. ZAMAN Gh., BRATU I., Restructurarea societăților comerciale, Editor „Tribuna Economică”, București, 1996; *** Legea nr. 31/1990 - privind societățile comerciale, republicată În M.O. nr. 33/27.03.1998 (cu modificările ulterioare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
R. Șerbănescu; S. Rădulescu; L. Rain); - sociologia sociologiei românești (I. Bădescu, M. Ungheanu; Șt. Costea, M. Larionescu, F. Tănăsescu; R. Baltasiu; A. Negru; L. Popescu; C. Bălan; Z. Rostas; M. Diaconu; C. Schifirneț; Z. Ornea; I. Vlăduț; T. Tanco etc.); - fundamente ale psihosociologiei (S. Chelcea; P. Iluț; A. Neculau; E. Zamfir). Majoritatea cercetărilor din ultimii cincisprezece ani s-au bazat pe abordări cantitative și calitative. Demersul cantitativ cuprinde o arie largă de metode și tehnici care facilitează construcția de modele, teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
universitar. Această viziune egalitaristă a făcut posibilă accentuarea „virtuocrației” În detrimentul „meritocrației”, În măsura În care marea masă a indivizilor cu școlaritate asemănătoare nu putea tinde spre promovări pe baza meritelor proprii, ci doar prin intermediul „particularismelor”, a relațiilor bune cu superiorii și, probabil, devine fundamentul „seniorității” În cadrul aceleiași companii. O dată cu debutul reformei, situația pare să se schimbe În ceea ce privește accesul la educație, instaurându-se din ce În ce mai puternic modelul capitalist al accesului diferențiat la resurse culturale, cu alte cuvinte, existând o relație din ce În ce mai puternică dintre nivelul de educație
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Marcel Mauss (1923/1960, 145-312), care subliniază că toate formele de schimburi se combină și contribuie la circulația darurilor și a datoriilor de-a lungul generațiilor. În opinia lui F. Bloch și M. Buisson (1994, 55-72), acest fapt constituie fundamentul legăturii sociale familiale. O confirmare statistică e adusă de ancheta trigenerațională a lui Attias-Donfut prin care este ilustrat faptul că modelele și practicile de Întrajutorare se transmit de la o generație la alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt manifeste sau laterale, grave sau neînsemnate, conflictele sunt inerente În raporturile dintre generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale instituționale. Prin filiație, individul este Înscris Într-un lanț al generațiilor, filiația legând „Într-un tot biologicul, socialul și inconștientul” (Legendre, 1985). Antropologia a statornicit universalitatea nevoilor strămoșilor. „Recunoașterea filiației unește pe cei vii cu cei morți și le
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
participarea sporită a oamenilor În diverse tipuri de relații active, ce trec dincolo de relațiile familiare de felul „toată lumea cunoaște pe toată lumea și toată lumea ajută pe toată lumea”. Argumentăm concepția dominantă potrivit căreia comunitatea constă În acele relații dintre oameni ce reprezintă fundamentul parteneriatelor organizaționale și instituționale ce contribuie la constituirea rețelelor comunitare puternice și, implicit, la construcția capitalului social. Pe această bază, demonstrăm că parteneriatele școală-familie-comunitate transformă școlile În centre ale vieții comunitare, reprezentând astfel democrația În acțiune pentru rezolvarea problemelor locale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste instituții o are asupra copiilor și a tinerilor. Ea precizează că a fost o idee comună influența secvențială a familiei, a școlii și a comunității asupra creșterii și dezvoltării copilului. Familia era considerată responsabilă pentru creșterea copilului și edificarea fundamentului necesar pentru intrarea lui În școală. Școala era identificată cu agentul socializării, care pregătește copilul pentru rolul lui În comunitate. În contrast, sinteze recente ale mai multor studii indică faptul că, din primii ani ai copilăriei, familia, școala și comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scopul principal de a se obține noi informații care să le completeze pe cele obținute din anchete. S-a ajuns la concluzia că metodologia Catalyse, mai ales la nivelul nucleului ei - restituirea rezultatelor -, poate fi Îmbogățită și Îmbunătățită prin consolidarea fundamentului ei sociologic. Perspectivele de dezvoltare În acest sens au făcut și ele obiectul lucrării propuse de noi. Astfel, am considerat că, fiind doar un punct de plecare pentru restituire, ancheta este marcată de riscul inconsistenței, vizată fiind, de regulă, doar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru restituire, ancheta este marcată de riscul inconsistenței, vizată fiind, de regulă, doar identificarea nevoilor și resurselor din spațiul de studiat. Metodologia Catalyse nu este asociată Încă foarte clar vocabularului mai recent al sociologiei schimbării, de unde și un foarte vag fundament teoretic mai general. Noțiuni precum cele de capital social, sociabilitate, rețele sociale de interes, circuite de interacțiune Între guvernarea locală și participarea socială (vezi D. Sandu, Sociabilitatea În spațiul dezvoltării, Iași, Editura Polirom, 2003) se cer și pot fi adecvat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al actelor de guvernare, să devină un suport al acțiunii sociale colective. Nu În ultimul rând, cartea profesorului Cătălin Zamfir poate fi considerată și o chemare adresată clasei politice românești de a-și reconsidera propriile programe și ideologii, superficiale prin fundamente și conținut, și de a restructura strategiile guvernării În funcție de realitățile autohtone, cunoscute și Înțelese prin intermediul autohtonilor. În final, cartea propune o teorie explicativă a tranziției și face patru recomandări esențiale. Prima este ca mediul academic - adică intelectualii - să iasă din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Vatra”, „Steaua”, „Euphorion” ș.a. Circumstanța că P. a ucenicit în preajma lui N. Steinhardt - etapă al cărei rod direct a fost apariția cărții de convorbiri Primejdia mărturisirii (1993) - și că a devenit el însuși preot motivează deschiderea înspre fundamentele mistice ale imaginarului poetic. Dar terminologia și aluziile la mitosul biblic propun un lirism ce stimulează reflecția, iar nu scriitura profetică. Desfășurarea alegorică a versurilor, nutrită de parabole biblice, nu este o simplă transpunere plasticizată a unor episoade evanghelice, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Dumnezeul unic. Numai ca Stăpân al tuturor, deci și ca Dumnezeul tuturor, Hristos n-a putut fi stăpânit de moarte. Dar zicând Domnul meu și Dumnezeul meu, Toma exprimă și relația afectivă, de iubire: Ești al meu, Doamne! Toma găsește fundamentul suprem al existenței sale. În general, orice om e în căutarea absolutului, al fundamentului care e independent de toate. Nu ne mulțumim cu relația cu cele dependente, care nu ne pot da din ele viața fără 24 fie Dumnezeu, precum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a putut fi stăpânit de moarte. Dar zicând Domnul meu și Dumnezeul meu, Toma exprimă și relația afectivă, de iubire: Ești al meu, Doamne! Toma găsește fundamentul suprem al existenței sale. În general, orice om e în căutarea absolutului, al fundamentului care e independent de toate. Nu ne mulțumim cu relația cu cele dependente, care nu ne pot da din ele viața fără 24 fie Dumnezeu, precum în Cel după fire Dumnezeu se vede în mod desăvârșii și calitatea de a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
își însoțesc adesea cercetarea, viziunea, mesajul cu o critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]