12,272 matches
-
critică instituțională" ar indica o conexiune directă între o metodă și un obiect, activate în mai multe etape, o dată la sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70, când metoda funcționa ca practică artistică ce investiga condiția obiectului-instituție, identificat cu muzeele, galeriile și colecțiile, iar a doua oară la începutul anilor '90, când se intră în faza auto-reflexivă a artistului critic instituționalizat.145 Dacă în "primul val" critica instituțională se manifesta sub forma lucrărilor artistice și intervențiilor, a scrierilor critice și a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artiștilor (statements), fie sub forma unor interviuri cu artiștii, fie sub forma scrierilor criticilor. Cea mai mare parte a scrierilor non-canonice sunt texte cărora le-a fost atribuit caracterul de opere de artă, fiind publicate în cataloage ori expuse în galerii, editate în reviste de specialitate sau ziare ori afișate pe panourile stradale. Odată cu schimbările care au loc în câmpul practicii artei contemporane se produce și o reorientare a interesului de la teoretizarea câmpului cunoașterii estetice la construirea unei problematici practice a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în țările comuniste politicul voia să schimbe societatea printr-o artă propagandistă (de recomandare), în vreme ce, în țările capitaliste societatea intenționează să schimbe politica apropriindu-și arta subversivă (de denunțare)214. Însă avocații eticii radicalismului artistic văd în relația artistului cu instituția (galeria de artă, muzeul, centrul de artă, academia etc.), mai curând, compromisul subvenționat decât interferența subversivă. În ceea ce privește raportul dintre caracterul public și conținutul politic, potrivit lui Rochlitz, chiar dacă operele de artă cu finalitate politică se prezintă sub forma unor simboluri accesibile în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
într-un articol despre "turnura socială" în practicile artistice colaborative, Claire Bishop 257 susține că interesul pentru aceste activități s-ar datora pe de o parte profilului lor cvasi-comercial (foarte puține dintre lucrări ori dintre documentările lor fiind achiziționate de galerii, centre de artă ori chiar muzee), iar pe de altă parte creării unui nou mediu al investigației artistice, respectiv spațiul intersubiectivității. Potrivit lui Claire Bishop, aceste practici care au căpătat o varietate de nume: de artă angajată social, artă bazată-pe-comunitate, comunități
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în negru solemn. [...] Galeria acestor contemporani și strămoși e vastă cât țara (Ibidem, p. 271). Același duh al pitorescului îl vede Blaga în aspectul casei românești, la care concură „un remarcabil număr de elemente inutil estetice și de asemenea un pitoresc sui generis” (Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
grăit fiecare în limba lor”, în contrast „cu parlamentul de tristă memorie din Viena și Budapesta, unde nimeni și pentru nimic în lume n-ar fi îndrăznit să vorbească întro limbă străină, afară de germană și maghiară.” Unirea cuprinde rubrici multe: „Galeria oamenilor politici - Octavian Goga - de Hero; „Crăciunul din punct de vedere istoric” - semnat Clericul; „Epopeea română - Războiul nostru pentru întregirea neamului” de generalul C. Găvănescul; „Bolșevicii din punct de vedere soacialpolitic” de dr. Leo Goldfarb; „Cronica economică - Criza financiară și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de gânduri la muncă pentru consolidarea unirii și întărirea patriei noastre întregite și iubite, urândui spor și izbândă” - se spune în Glasul Bucovinei nr.284 din 8 noiembrie 1919. Numărul 4 al revistei Unirea are următorul cuprins: În chestiunea minorităților, Galeria oamenilor politici, Curente și atitudini în noul parlament, Bolșevicii din punct de vedere socialpolitic, Critică literară, Cronica săptămânii. Foiță: Războiul nostru pentru neatârnare. * Urzica, revistă umoristică, satirică și de... spirit, Cernăuți, Anul I, nr.1 -1927, (splendid ilustrată; cu realizări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ștefan cel Mare", ceea ce a dat naștere unor reacții adverse pe măsură, între care o expoziție organizată în București, la sfârșitul anului 2004, cu intenția expresă de a "penaliza confiscarea domnitorului [...] în scopuri electorale". Câțiva artiști au răspuns invitației unei galerii de artă, realizând un grupaj evocator complet străin de tradiționala iconografie a domnitorului. Dacă expoziția a urmărit, într-adevăr, să șocheze și să amenințe, fie și pentru scurt timp, panteonul eroilor naționali, se poate spune că și-a atins scopul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fiind trimis, pentru detalii, la "dosarul" domnitorului. În sprijinul textului principal, un decupaj rezervat "evenimentului istoric" găzduia referințe speciale la celebra luptă de la Vaslui, inclusiv cunoscuta hartă militară a bătăliei, însoțită de minime explicații 93. În final, la grupajul recapitulativ "galeria marilor voievozi" se confirma aceeași distribuție inegală. Ștefan împărțea o singură pagină cu Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Petru Rareș, în timp ce "fapta lui Mihai Viteazul" era tratată în exclusivitate pe următoarea 94. Inevitabilul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intervalul cuprins între războiul de independență și Primul Război Mondial, răscoala din 1907 devenea faptul istoric cel mai însemnat. În timp, manualul a fost redactat tot mai "științific"305, îmbogățindu-și arsenalul argumentativ, doar pentru a susține aceleași idei. Și galeria eroilor acceptați a suferit unele corecții. Într-o nouă formulă, din 1954, atrăgeau de la început atenția portretele lui Gh. Gheorghiu Dej, căruia i se atribuia acum o biografie revoluționară exemplară, pornind din 1933306. În rest, erau la modă ilustrațiile-perechi: Marx
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorică sau mit istoriografic?, în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Universității București, București, 1995, pp. 166-171. 173 Vezi recomandările făcute autorilor manualului controversat, în articolul citat, publicat în "Adevărul" din 20 noiembrie 1999, p. 7. 174 Mirela-Luminița Murgescu, Galeria națională de personaje în manualele de istorie din școala primară (1859-1900) și Idem, Trecutul între cunoaștere și cultul eroilor patriei. Figura lui Mihai Viteazul în manualele școlare de istorie (1831-1994), în Lucian Boia (coord.), Mituri istorice românești, Editura Universității București
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Apărării Naționale și pictorul oficial al Casei Regale a României. În 2008, la Cercul Militar din Sibiu s-a deschis o altă expoziție, de același gen. În anul următor, pictorul a reluat tema "Efigiilor militare și istorice ale neamului", la Galeria de Artă a Cercului Militar Național din București. 209 În primul volum, imaginea copiilor era aproape absentă. În următorul, ei apăreau în ipostaze foarte puțin firești pentru vârsta lor amestecați direct în bătălii, revoluții, războaie, adunări publice, lupte politice. Implicarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
concepte și pantoful Cenușăresei. Câteva remarci triste despre dezbaterea din jurul manualelor școlare și a istoriei naționale în România, în volumul său Istoria din ghiozdan. Memorie și manuale școlare în România anilor 1990, Editura Dominor, București, 2004, pp. 109-167. 271 Din galeria principilor exemplari, el l-a preferat însă pe Mircea cel Bătrân, căruia i-a dedicat o lucrare aparte, foarte bine susținută grafic; vezi Neagu Djuvara, Mircea cel Mare (zis "cel Bătrân") și luptele sale cu turcii, ilustrația Radu Olteanu, ediția
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a pus la dispoziția celor interesați o sumă de scenarii complete, asigurând cititorii că "toate sunt practicate de-a lungul timpului de generații întregi de elevi, cu un succes deosebit" (Ibidem, p. 9). 7 Ibidem, p. 62. Observăm că din galeria eroilor utili unirii, enumerați aici, lipsesc exact cei care contribuiseră efectiv la realizarea unității statale românești: Alexandru Ioan Cuza și Ferdinand I. Includerea concesivă a monarhiei, prin Carol I, nu a șters ponderea legendară a revoluționarilor de la 1848, foarte agreați
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oscila între "strămoșii noștri" și "strămoșii românilor". Povestea dacilor și a romanilor era încununată de un portret absolut fantezist al lui Decebal (Ibidem, p. 6). Autorul vorbea despre întemeierea regatului ungar, dar nu și despre cucerirea Transilvaniei de către maghiari. Din galeria eroilor medievali, cei mai simpatizați erau "Ioan Corvin și Matei Corvin" (Ibidem, pp. 11-12). Se amintea ceva despre "ciuntirea Moldovei", în 1775 și 1812 (Ibidem, pp. 21-22), iar "Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan" nu provoca nici entuziasm, nici compasiune
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nici nu i-o cerea nimeni; conservatorii erau în epocă mai toleranți decât liberalii) la convingerile sale democratice și patriotice. „A trecut vremea - scria el în iulie 1900, cu sincere convingeri patriotice bine cumpănite - când erau prea mulți naivi la galerie și când era cu putință să creadă publicul cum că bărbații conducători, oamenii politici, ziariști, parlamentari, publiciști de tot soiul pot fi împărțiți în două categorii: unii cu steaua patriotismului pe frunte, ceilalți cu pata indelibilă a trădării de neam
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această reprezentațiune. Asemenea mulțămește d-nei F. Sarandi că a primit să joace din complesență rolulu Mariuchei. Preciurile: Benórele și loja I, 24 lei nuoi; loja II, 12 lei; stal I, 4 lei; stal II, 3 lei; stal III, 2 lei; galeria 1 leu nuoi. [Începutul la 8 ore seara precis]80 102 bucureștii de altădată 80. Afișul este reprodus după: TRC., an. IX, nr. 895, 28 februarie/12 martie 1871, p. 3. Am păstrat grafia epocii. teatrul bossel Duminică la 7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștiul în 1871 103 81. Servitorul său (fr.). pas de deux comic Executat de d-șoara Albina di Rhona și domnu G. Magheru preciurile locuriloru O lojă, 3 galbeni; stal I, 4 franci; stal II, 3 franci stal III, 2 franci; galeria 1 franc. [Biletele se află în Hotelul Orient Nou, iar în ziua reprezentației la casa teatrului. Începutul la 8 ore seara precis.]82 Atragem atenția asupra obiceiului vremii de a se amesteca vorbele franceze printre cele române. Albina di Rhona
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mr. Ulysse de Marsillac Octave M. Emmanuel Florescu Jacqueline Mlle Smaranda Cantacuzéne Prix des places Loges de premier et de second rang, soixante francs, loges de troisième rang, trente francs; fauteuils d’orchestre, vingt francs; stales de parterre, dix francs; galerie, un franc. (On commençera a 8 heures et demie très précises.)85 În 1871 Mihail Pascaly obține autorizarea de a juca, cu începere din luna septembrie, în Teatrul Național, adică i se acordă concesiunea. Atunci el adre sează ziarelor următoarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de simpatie a opiniei publice românești față de Franța îngenuncheată de militarismul prusac. Traducerea ultimelor rânduri: Prețul locurilor. Loja I și II, 60 de franci; loja III, 30 de franci; fotoliul de orchestră, 20 de franci; stalul de parter, 10 franci; galeria, un franc. (Spectacolul începe la 8 1/2 precis) (fr.). trebuințele ce reclamă un teatru, voi cerca să țin ușile teatrului cât se va putea mai mult timp deschise, voi continua reprezentațiunile stagiunii de iarnă regulate, exacte, îngrijite, cu toată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
într-o clădire de pe Podul Mo goșoaiei (atunci la nr. 7), alături de casa baronului Meitani, în care se afla Prefectura Poliției Capitalei (astăzi sediul Poliției Capitalei); pe locul librăriei s a ridicat după Primul Război Mondial marele magazin universal „Socec - Galeriile Lafayette“, (Calea Victoriei nr. 17). Strada „care nu fusese deschisă“, amintită de Bacalbașa era „Lipscanii noi“, considerată azi o continuare a străzii Lipscani. 106. Grădina Colos se afla pe Calea Victoriei nr. 21, dincolo de clădirea Poliției Capitalei. 107. Legația Rusiei țariste (în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aflată între pasajele Majestic și Comedia. 183. Grădina Gagel, apoi Edison, numită către sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului trecut Grădina Blanduziei era situată pe strada Doamnei colț cu strada Academiei, acolo unde se află astăzi pasajul Galeriile Blanduzia. 184. Vechea poștă bucureșteană a funcționat o vreme pe strada Doamnei colț cu strada Ion Ghica de astăzi (fostă Vestei), în „casele Bărcănescului“; prin 1906 se afla pe acest loc grădina Basilescu; în 1911 s-a inaugurat aici palatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Era aproape un virtuos destinat la o mare celebritate dacă vițiul băuturii nu l-ar fi omorât prematur. Capelmaistrul Hübsch a fost și el o figură populară. La Teatrul Național când dirija orchestra, plăcerea cea mai mare o avea când galeria îi cerea un cân tec. Când, după executarea unei bucăți clasice, răsuna de sus strigătul: „Sârba!“, Hübsch se înălța pe scaun, apuca bagheta, ridica ochii către galerie și dedea sem nalul. Și orchestra ataca o sârbă pe care capelmaistrul o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La Teatrul Național când dirija orchestra, plăcerea cea mai mare o avea când galeria îi cerea un cân tec. Când, după executarea unei bucăți clasice, răsuna de sus strigătul: „Sârba!“, Hübsch se înălța pe scaun, apuca bagheta, ridica ochii către galerie și dedea sem nalul. Și orchestra ataca o sârbă pe care capelmaistrul o dirija într-un tempo vivace. Și aplauzele izbucneau de sus pentru marea fericire a artistului. Acestui neamț îi plăcea poporul și îi iubea fanteziile.273 270. Năstase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se pronunțase împotriva modificării Constituției, modificări preconizate de către grupările Dacă Ion Ghica era cel mai însemnat om politic al opoziției, în schimb, adevăratul luptător de toate zilele, omul popular, omul al cărui nume răsuna în țară și atrăgea tineretul în galeria Senatului, în zilele de mari dezbateri, era Ion Deșliu. Om independent, fără idei hotărâte, așa după cum erau cei mai mulți pe vremea aceea, puțin cam dezordonat și, bineînțeles, nu om de mâna întâia, Ion Deșliu făcea multe zile amare guvernului. El lungea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]