7,834 matches
-
vandabilității cu dirijismul și comanda politică, forța captivantă a aventurii cu puterea politică autohtonă. O ideologie locală acomodantă, injectată maselor în doze bine gândite, stimulând consumul și promovând, în același timp, „educația politică” corespunzătoare. Un comunism adaptat, îmbunătățit cu doze generoase de patriotism, naționalism, realism și umanism socialist. Tezele din iulie aveau să impună acest tip de producție/consum ca o normă estetică (și desigur politică). Autorii acestui volum n-au ocolit studiile de caz, radiografiile unor creatori care s-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reacție la principiile simplificatoare ale neoclasicismul în economie. În științele politice, începuturile instituționalismului se află sub semnul analizelor din sfera dreptului constituțional și a filosofiei morale. În sociologie, concepțiile instituționale de început beneficiază de un spațiu de prezentare ceva mai generos, fiind construite patru grupări teroretice: a) H.Spencer și W.G. Sumner; b) C. Cooley și E. Hughes; c) K. Marx, E. Durkheim, M. Weber și T. Parsons; d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost Axinte doar un „țăran original” sau „reîncarnarea spiritului lui Avram Iancu”? Artificiu greoi și neinspirat, intenționând să sugereze că spiritul pașoptist, imanent în conștiința românilor ardeleni, poate renaște în orice perioadă marcată de vicisitudini istorice. Reconstituire istorică, cu apel generos la documente, drama Avram Iancu (1995) are și o componentă lirică, dar lipsa de adâncime psihologică și un anume sentimentalism afectează grandoarea reală a câtorva scene. SCRIERI: Italia posibilă, Cluj-NAPOCA, 1977; Limbaj cotidian și rostire literară, Timișoara, 1977; Pământ-cosmos și
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
de manifestare, ci și după capacitățile lor, unii fiind slabi, iar alții puternici, unii proști, iar alții deștepți sau mari creatori, personalități geniale. De asemenea, varietatea oamenilor s-a manifestat în planul virtuților, unii fiind curajoși, iar alții lași, unii generoși, iar alții egoiști și avari. Până și religia împărțea oamenii în buni și răi, după păcatele pe care le săvârșeau, astfel că drumul după moarte era spre Rai sau Iad, eventual în Purgatoriu. Obiectivul lucrării de față e centrat pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de zi cu zi exercitându-și funcțiile sociale, în mijlocul concetățenilor săi, în cadrul polisului grecesc, la începutul elenismului. Aristotel enumera printre virtuți, alături de curaj, stăpânirea de sine, înțelepciunea, faptul de a promova dreptatea, de a spune adevărul, de a fi cinstit, generos, de a avea un suflet mare, de a fi bun cetățean. Cultivarea virtuții presupune alegerea căii de mijloc, spune Aristotel, între prea puțin și prea mult, evitând excesul. Ea e posibilă prin decizia liberă a omului, ceea ce presupune o anumită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mitologie, blazoane, heraldică. Astfel, încă din Antichitate a apărut tradiția fisionomonică (Baltrusaitis, 1972Ă; sunt citate tratatele lui Pseudo-Aristotel, Polemon, Adamantias, Pseudo-Apulus. În Pseudo-Aristotel se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii sunt generoși și au nasul rotund și turtit, ochii relativ adânciți în orbite. Cei care au imprimate pe figură asemenea particularități sunt leneși sau generoși”. În secolul al XIII-lea apar multe traduceri ale cărților de fisionomie animală. În acest context apare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se poate citi: „Boii sunt domoli și leneși. Au vârful nasului gros și ochii mari. Leii sunt generoși și au nasul rotund și turtit, ochii relativ adânciți în orbite. Cei care au imprimate pe figură asemenea particularități sunt leneși sau generoși”. În secolul al XIII-lea apar multe traduceri ale cărților de fisionomie animală. În acest context apare și lucrarea Liber physiognomiae a lui Michael Scot, astrologul și magicianul lui Frederic al II-lea, ce se bazează pe surse grecești și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
10 porunci: să nu ucizi, să nu furi, etc. Actul uman reprobabil este un aspect diferit de caracteristicile de fond ale unui individ prin care el e caracterizabil temperamental, și la fel faptul de a fi curajos, bun, înțelept, blând, generos. Această problemă a fost teoretizată în lumea Greciei antice, după revoluția de atitudine marcată de SOCRATE prin teoria virtuților a lui ARISTOTEL. Virtuțile exprimau o atitudine și un comportament de dorit, autocontrolat, în cadrul căruia se ține buna măsură între extreme
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
întreagă, o armată de geniu, subpământean, aerian/ și terestru, ciorba de burtă, ciorba fierbinte și grasă/ în cazane de tablă.// Să-i pupăm cu curaj și mândrie/ fața sulemenită și rasă (are mustață muierea) mâncată/ de coșuri și bube, dar generoasă.” Exersarea unei astfel de priviri crude urmărește în fond să purifice, să despartă apele dintre poezie și flecăreală poetică: un poem se încheie cu versul „O, generația mea, generație, de ce te ții de palavre atât?” Volumul următor, O tăcere asurzitoare
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
figuri importante ale științei internaționale) vor fi prezente, întruchipând „noua generație de cercetători”, în paginile revistei „Cercetări literare” (1934-1943, 1947). Studiile din acest buletin științific, abordând mereu subiecte extrase din depozite neinvestigate sau puțin frecventate, poartă, în toate, semnul duhului generos al magistrului. Câțiva dintre colaboratori, îndrumați cu pricepere și devotament, vor fi chemați să materializeze o altă inițiativă a profesorului: publicarea în colecția „Texte de literatură veche românească”, susținută de Casa Școalelor, a unor ediții prețuite și astăzi; în 1942
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
de ordin social, atunci când nu se vor, de-a dreptul, pledoarii pentru spiritul revoluționar internaționalist. Cariera scenică a acestor texte începe cu reprezentarea, în 1969, a unei piese axate pe figura domnitorului Vlad Țepeș și care explorează raportul dintre intențiile generoase și mijloacele barbare ale acțiunilor politice - Cronica personală a lui Laonic, reluată în 1977 sub titlul Întors din singurătate. În 1970 îi apare volumul Teatru, pentru care i se decernează Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alături de piesele deja reprezentate, sunt
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
istoriei literare, Mircea Popa publică articolul Octavian Goga în fața timpului. Se reține și un eseu al lui Ion Vartic, Despre ironie sau despre „viceversa”. Fragmentele dramatice îi au ca autori pe Aureliu Manea, István Kocsis și D.R. Popescu. Un spațiu generos îl ocupă traducerile, datorate lui Victor Felea, Mariana Vartic, Nicolae Mocanu, Irina Petraș, Mircea Ivănescu ș.a. Alți colaboratori: Aurel Șorobetea, Teodor Bocșa, Mircea Opriță, Alexandru Vlad, Miko Ervin. D.B.
CLUJUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]
-
mării”. Criticul deschide uneori paranteze teoretice, disociind între nuvelă și roman în capitolul despre Creangă sau definind romanul istoric în capitolul dedicat lui Sadoveanu. Spre a capta fondul de profundă originalitate al lui Arghezi, C. fixează tipologia scriitorilor români: boierul „generos, revoluționar din inteligență, liberal, socialist chiar” (Kogălniceanu, Alecsandri, Odobescu); tipul ruralului (Eminescu, Coșbuc, Rebreanu); „tagma balcanicilor” (Anton Pann, I.L. Caragiale, Ion Minulescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mateiu I. Caragiale, Urmuz). În capitolul care încheie Istoria literaturii române..., C. accentuează ideea
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
sale. 8.6. Teoria finalității educaționale absolutetc " 8.6. Teoria finalității educaționale absolute" Criticii și adversarii consideră că acest element al concepției rogersiene este partea cea mai slabă, fiind o utopie nerealistă. Examinată însă atent și obiectiv, ea se dovedește generoasă și autentic umanistă. După Rogers (1963, secțiunea „The Global of Learning”), educația are o finalitate absolută și eternă: formarea personalității la cote maxime (the fully functional person). După el, personalitatea care se dezvoltă în urma unei experiențe teoretic optime din cadrul terapiei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica metodelor de învățământ. O tehnică aparte de problematizare este cea de interpretare a unor imagini. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), acest exercițiu conceput de André Lévy presupune ca membrii unui grup să redacteze - la început individual
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu doar distincte, ci de-a dreptul antagonice, demonstrează că G., mai mult decât în scrierile anterioare, are calități de constructor și, în egală măsură, de analist. Protagonistul, tânărul prinț Dimitrie Balș, ins de o remarcabilă (aproape maladivă) sensibilitate - bogat, generos, dar și extrem de naiv -, devine victima unei soții versatile, avidă de avere, lipsită de scrupule, care, în final, reușește să-l anihileze, determinându-l la autoexilare. Este, de fapt, o meditație asupra modului în care uneori răul învinge binele, iar
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
și G. Călinescu (Definiții pentru o nuvelă). Publicistica dau Dumitru Hâncu, Mircea Mancaș, Aurel Baranga, G. Călinescu. De consemnat și amintirile lui Zaharia Stancu (Din vremurile de altădată - Însemnările unui ziarist), precum și reportajul lui F. Brunea-Fox (Un boem al ideilor generoase) despre socialistul Panait Moșoiu. Câteva traduceri din Maiakovski și Nazim Hikmet apar nesemnate, în vreme ce V. Cristian tălmăcește din Jules Supervielle, iar Gh. Dinu din poezia bulgară. Silvian Iosifescu și Octav Șuluțiu fac bilanțul mișcării literare, iar F. Aderca și Dan
ALMANAHUL REVISTEI „APARAREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]
-
mai diverse, orientale, est-europene și occidentale deopotrivă. Privit în contextul culturii române de la finele secolului al XVII-lea-începutul celui de al XVIII-lea, Cantemir marchează o ruptură categorică față de un trecut lipsit de conștiință artistică. Plasat însă într-un cadru mai generos, al culturii europene, el pare la locul lui. Cantemir este mai degrabă un scriitor european decât unul român. Acest lucru nu trebuie să ne deranjeze, ci, dimpotrivă, să ne bucure. Odată cu el, devenim și noi europeni cu câteva secole mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
protejat 47. Iată, așadar, care sunt sursele cunoașterii din Antichitatea târzie: în primul rând, Biblia și apoi toate scrierile care o explică, care îi diseminează, vulgarizându-l, simplificându-l, mesajul. A cunoaște însemna, de fapt, a respecta anumite ipostaze-tip generoase din punct de vedere simbolic, care căpătaseră autoritate prin faptul că fuseseră îndelung folosite în discursurile moralizatoare alegorice sau în exercițiile hermeneutice biblice. Acest interes moralizator pune în umbră sau chiar îndepărtează dintre practicile curente experimentul ori observarea directă a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o reală experiență personală. Nu în ultimul rând, le sunt recunoscator d-nei dr. Monica Negrean și d-nei Cristina Zegreanu pentru indispensabilul ajutor pe care mi l-au dat în redactare. Le suntem recunoscători reprezentanțelor Aventis-România, Lilly-România, NovoNordisk-România și Romdiamed pentru generoasa și dezinteresata susținere a editării acestei cărți. P.S În luna august 2003 la lista nedreptăților care au marcat destinul acestui om aparte, Profesorul N. Paulescu, s-a mai adăugat una. După îndelungi eforturi, Prof. N Hâncu, în numele Federației Române
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
documentelor și a reglementărilor europene și internaționale la care România a aderat în ultimii ani. Strategia Națională pe perioada 2008-2010 e un document amplu, sistematic alcătuit, care nu uită nici o componentă importantă pentru un astfel de plan. Strategia este alcătuită generos, cu cinci obiective majore: 1. ameliorarea cadrului legislativ; 2. întărirea capacității instituționale la nivel central și local, în vederea dezvoltării de programe și servicii pentru persoanele afectate de violența în familie; 3. dezvoltarea unei culturi a parteneriatului și solidarității sociale; 4
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
însă interpretabilă atâta timp cât nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă nu sunt pe deplin conștientizate, cunoscute. în absența acestor cunoștințe, „interesul superior al copilului”se aplică în limitele și sensul mentalității specifice culturii date. într-o cultură violentă, sensul acestei sintagme generoase va fi limitat. Această situație ne reamintește faptul că științele au nevoie de politici publice, dar de data aceasta în sens invers, politicile publice pentru a fi corect aplicate au nevoie de știință. Din punct de vedere al legislației interne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cale, un spor de autoritate asupra psihicului și al trupului nostru, ceea ce este un avantaj incontestabil pentru depășirea sindromului de stres posttraumatic, indiferent de cauza care l-a provocat. Abstracție făcând de tipul de meditație ales, din spectrul atât de generos constelat al celor existente, așa cum s-a mai amintit, efectele sale sunt multiple și rezonează deopotrivă în plan fizic, psihic și spiritual. Dintre acestea vom decupa doar pe cele care pot deservi explicit terapia PTSD. Astfel, în registrul fizic, întrucât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihoterapeutul ei, doctorul Yalom, înființează cel dintâi grup de suport în beneficiul bolnavilor neoplazici, aflați în fază finală. Această premieră care a deschis o pagină de istorie s-a numit „grupul punții”. Deși era coordonată de Yalom, „consultantul spiritual”, dinamul generos și devotat al întregii activități a fost Paula. Ea a găsit forța interioară nu numai pentru a alina suferința celor cu o condiție similară, dar și să-și pregătească soțul și fiul pentru ca să se poată descurca după decesul ei. Ideea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și încurajarea celorlalți: concentrare pe forțe, pe potențial Activă, cu inițiative și perseverență: promovează spiritul „putem face, la treabă!” Este conștientă de posibilitățile care există, le stăpânește: acceptă ceea ce nu poate schimba 1.3. Transcendență și spiritualitate Valori și scopuri generoase, largi: scopuri și visuri de viitor Spiritualitate: credință, comuniune, ritualuri Inspirație: imaginarea de noi posibilități, creativitate Transformare: învață și crește după confruntarea cu adversitățile 2. Tipare de organizare 2.1. Flexibilitate Capacitate de schimbare: relansare, reorganizare, adaptare în vederea viitoarelor provocări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]