7,863 matches
-
se confundă, este un concept european. Studiul literaturii, din ultimul secol, se sprijină pe el, astfel Încît posibilitatea unui obiect asemănător cu numele literatura marocană sau laoțiană este imposibil, atîta vreme cît nu există națiuni africane sau asiatice. În era globalizării, literatura face parte din cultură, precum gastronomia sau cultura corpului fizic. Cu orice risc, aceast concept de literatură integrată trebuie acceptat. El Își va extinde aria de cuprindere tot mai mult, cu toate că centrul lumii va rămîne, probabil multă vreme, Occidentul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de a evita confuzia terminologică și de a aduce mai multă claritate conceptului, Alejandro Portes realizează două tipuri de distincții privind transnaționalismul. În primul rând, el limitează uzul termenului de transnaționalism doar la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai multă claritate conceptului, Alejandro Portes realizează două tipuri de distincții privind transnaționalismul. În primul rând, el limitează uzul termenului de transnaționalism doar la practicile și instituțiile imigranților (transnaționalismul, privit ca „globalizare de jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legături regulate între societățile de origine și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de procesul de globalizare și de răspunsul pe care migranții îl formulează la acesta. În fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta nu consideră transnaționalismul un fenomen neapărat nou, ci un fenomen care a căpătat în ultimii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
respectiv economie (reușita pe piață), unde manipularea, persuasiunea, influențarea opiniei publice prin diferite mijloace (de exemplu, mass-media) sunt destul de frecvente. La finalul lucrării face un rezumat al cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La finalul lucrării face un rezumat al cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Procesele internaționale și de globalizare în limbajul comunicării publice” („Globalizációs, illetve nemzetközi folyamatok a közéleti kommunikáció nyelvében”), analizează problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește conceptele de bază ale temei de cercetare, respectiv comunicare, limbă, engleza mondială, imperialism lingvistic (prezentând aici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
problemele limbajului comunicării sociale din perspectiva globalizării și a proceselor internaționale. În deschidere, autoarea prezintă scopul lucrării, acela de a verifica efectul globalizării asupra limbajului, și precizează că în acest studiu se va concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește conceptele de bază ale temei de cercetare, respectiv comunicare, limbă, engleza mondială, imperialism lingvistic (prezentând aici teoria lui Robert Phillipson (1996), legată de imperialismul lingvistic) și dezbate problemele legate de utilizarea limbilor în Uniunea Europeană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
accent mai ales pe limbile minoritare, respectiv pe răspândirea limbii engleze. N. Schleicher prezintă aspecte legate de Ungaria, analizând situația limbii engleze și influența acesteia asupra vocabularului maghiar, precum și situația limbilor minoritare. În același capitol, ne sunt prezentate conceptele de globalizare și localizare, respectiv încearcă să definească câteva rezolvări posibile legate de problemele cauzate de răpândirea limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
toate nivelurile strategice ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc "3.9.9.1. Cadrul general" „Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele lumii se angajează ireversibil În era globalizării la ritmuri variate, dar din ce În ce mai accelerate. Cauzele principale ale acestor schimbări sunt următoarele: - diversificarea crescândă a produselor, piețelor și tehnologiilor, saturația simultană sau obsolescența unor ansambluri produse-piețe-tehnologii; - emergența restricțiilor ecologice În universul economic; - influența sporită a problemelor monetare, financiare și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Dimpotrivă, necesită o concentrare a eforturilor asupra unei anumite game de produse sau a unui anumit segment de piață. Tabelul 11 - Cele 6 variabile (și relațiile dintre ele) care contribuie la creșterea complexității mediului pentru corporațiile multinaționale Principalele motive pentru globalizarea operațiunilor sunt: • sporirea vânzărilor și profiturilor și exploatarea oportunităților de creștere de pe piețe mai atractive, astfel Încât firma să-și poată pune În valoare capacitatea suplimentară și reduce costurile unitare; • distribuirea riscului pe mai multe piețe geografice; • obținerea de avantaje competitive
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
perfectarea unor aranjamente cu alte grupuri multinaționale În vederea organizării În comun a unor activități de producție sau distribuție. Presiunile asupra costurilor, conjugate cu aprovizionarea de pe piețele mondiale, au consecințe importante asupra multinaționalelor care operează la această scară. În primul rând, globalizarea activităților permite realizarea de economii apreciabile, de exemplu prin implantarea unităților productive În țările În care costurile sunt cele mai scăzute sau prin achiziționarea mijloacelor de producție de la furnizorii care practică prețurile cele mai avantajoase. Totuși, orice ineficiență sau orice
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a Înființat Centrul Român de Comerț Exterior (CRCE), instituție publică de interes național având ca obiective principale promovarea exportului românesc de mărfuri și servicii, cercetare de piață și publicistică În domeniul comerțului exterior, precum și facilitarea comerțului În contextul general al globalizării. CRCE funcționează În următoarea structură organizatorică: Direcția Promovarea Exporturilor • Serviciul Programe Promovare • Serviciul Acțiuni Promoționale • Serviciul Ofertă de Export și Mediul de Afaceri Direcția Studii de Piață • Serviciul Studii Piețe Externe • Serviciul Studii Sectoriale și Analize Strategice Direcția Trade Point
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
producției companiei de la 2,3 milioane unități/an la 1,1 milioane unități/an, dar a permis rentabilizarea activității companiei și, deci, supraviețuirea. Strategia de dominație globală propusă de Akio Morita, președintele fondator al firmei Sony, este „globolocalizarea”, care reușește globalizarea tehnologiei și a producției și localizarea acțiunilor de distribuție și marketing În funcție de specificul fiecărei piețe-țintă, pentru maximizarea avantajului de cost față de ceilalți concurenți „internaționali”, simultan cu blocarea ofensivelor de diferențiere din partea competitorilor locali. Compania Heublein, producătorul mărcii de vodcă Smirnoff
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnologică și concurențială a fiecărei firme influențează distribuirea profiturilor Între companiile membre. Strategiile relaționale asigură Îmbunătățirea performanțelor individuale și colective, dar nu suplinesc eforturile individuale ale fiecărei companii. Firmele românești se confruntă cu o accentuare a concurenței țărilor dezvoltate, a globalizării piețelor și ajungerea la maturitate sau declin a unor sectoare care, În trecut, erau motorul creșterii. Pentru multe dintre ele, revitalizarea activităților principale și diversificarea devin mize primordiale. Modificările fundamentale ale mediului concurențial românesc sunt: - creșterea volumului și riscurilor investițiilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a noilor produse și procesul de fabricație devin tot mai complexe; - caracterul compozit al dezvoltării tehnologice - se vorbește de mecatronică, tehnologii „dulci”, bioelectronică etc. Devine tot mai evident faptul că cheia succesului unui proiect este legată de colaborarea echipelor pluridisciplinare; - globalizarea piețelor - creșterea volumului și riscurilor investițiilor au drept corolar necesitatea unui timp cât mai mic de recuperare a investiției, ceea ce obligă firma, din start, să considere piața mondială ca piața sa de referință; - internaționalizarea progresului tehnologic - baza progresului este mondială
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Dezvoltarea noilor activități privilegiază munca În echipă. Acest sistem funcționează foarte bine dacă se adaptează la schimbări continue și graduale. Concentrarea producției românești, mai ales pe seama creșterii exporturilor, permite obținerea economiilor de scară, premisă importantă de creștere a competitivității economice. Globalizarea piețelor sporește riscul adaptării insuficiente la mediu din punct de vedere cantitativ și calitativ. Astăzi, de la firma performantă se așteaptă să aibă capacitatea de a-și recompune structural și calitativ activitățile, obiectiv ce poate fi realizat numai prin combinarea resurselor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sau tehnologii noi, precum și internaționalizarea rapidă a activităților Întreprinderii. Din punctul de vedere al politicii economice, alianțele se deosebesc de Înțelegeri. Dacă alianțele permit ameliorarea valorii percepute de client, Înțelegerile au ca efect degradarea acesteia. Pe planul inovării și al globalizării, cooperarea creează În loc să stagneze. Evoluția tehnologică și globalizarea sunt considerate cauzele majore ale cooperării Între firme. Creșterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, asociată cu o complexitate ridicată a tehnologiilor, antrenează regrupări de Întreprinderi destinate nu numai să asigure resursele pentru finanțarea cercetării-dezvoltării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întreprinderii. Din punctul de vedere al politicii economice, alianțele se deosebesc de Înțelegeri. Dacă alianțele permit ameliorarea valorii percepute de client, Înțelegerile au ca efect degradarea acesteia. Pe planul inovării și al globalizării, cooperarea creează În loc să stagneze. Evoluția tehnologică și globalizarea sunt considerate cauzele majore ale cooperării Între firme. Creșterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, asociată cu o complexitate ridicată a tehnologiilor, antrenează regrupări de Întreprinderi destinate nu numai să asigure resursele pentru finanțarea cercetării-dezvoltării, dar și să valorifice unele complementarități Între parteneri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale cooperării Între firme. Creșterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, asociată cu o complexitate ridicată a tehnologiilor, antrenează regrupări de Întreprinderi destinate nu numai să asigure resursele pentru finanțarea cercetării-dezvoltării, dar și să valorifice unele complementarități Între parteneri prin „fertilizare Încrucișată”. În ceea ce privește globalizarea, prin cooperare se asigură răspândirea rapidă a unui produs standard pe piața mondială. Exemplul cel mai semnificativ este cel al aparatelor video, deoarece succesul sistemului VHS al grupului Matsushita În fața concurenților Betamax și V2000 este atribuit rețelei de cooperare a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Viziunea comprehensivă a integrării dimensiunii tehnologice permite explicitarea manevrelor strategice și a adaptărilor funcționale ale firmei. În această optică, managementul inovației și strategiile tehnologice trebuie definite după o dublă perspectivă. Mai Întâi, cea a capacității de accelerare a progresului tehnic, globalizarea concurenței și pătrunderea În structuri industriale și tehnologice mai specifice. Scopul nu este de a imita la suprafață, ci de a evolua În profunzime. Multe CMN vor descentraliza profund decizia. Aceasta vizează managementul unui holding de tip financiar, cu un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
altor elemente ale managementului (de exemplu, Unilever). La extrema cealaltă, unele CMN vor asigura o centralizare extremă, cu un control strict al FCS (factori-cheie de succes) și o standardizare importantă (de exemplu, Benetton). În ceea ce privește cultura și diferențele dintre sistemele sociale, globalizarea ridică multe dificultăți. Diferențele lingvistice creează importante bariere de comunicare. CMN-urile trebuie să adopte rapid un limbaj al muncii care s-ar putea să nu fie cel al pieței domestice de origine. Piedicile și dificultățile managementului alianțelor strategice depind
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
anii ’60, producătorii naționali de automobile dominau piața locală: Fiat În Italia, Renault, Peugeot și Citroën În Franța, Mercedes, Opel și Ford-ul german În Germania, și General Motors, Ford și Chrysler În SUA. Între 1960 și 1980 s-a produs „globalizarea” industriei de automobile. Firma Volkswagen a impulsionat această schimbare. După 40 de ani de la lansarea modelului T, Volkswagen Beetle a fost prima mașină care devenise cu adevărat internațională, fiind prezentată În 1960 peste tot În lume. În zece ani, modelul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
asambleze automobile pentru a satisface cererea națională și piața Americii de Nord pentru următorii 10 ani. Sindicatele germane au protestat Împotriva „exportului locurilor de muncă”, iar comercianții americani au refuzat să vândă o mașină realizată În Brazilia. Volkswagen a ratat astfel ocazia globalizării și, odată cu declanșarea primului șoc petrolier, piața americană a mașinilor mici a fost invadată de producătorii japonezi. Strategia acestora țintea spre dominarea exportului mondial; după un prim eșec, japonezii au revenit pe piața Statelor Unite cu o mașină cu design, confort
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]