12,265 matches
-
sănătate! Trăiască Slăvita noastră Doamnă!! Lângă tronul Doamnei, stă Sora, chiar sora Domnului, și, alături, jupânese și jupânițele din suita Doamnei. La picioarele tronului, pe o treaptă, stă boier Ioan Paleologul, unchiul Doamnei Maria, pe moldovenește botezat Țamblac -, un bătrân grec, frumos, verde încă, cu barba tăiată scurt, plin de eleganță și spirit, ce răzbate din ochii săi jucăuși, adumbriți de niște sprâncene stufoase, din zâmbetul fin, ironic, blajin totuși, dar, mai ales, din vorbele lui de duh și din inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zdrahon de bărbat, un uriaș ce ridica în spinare un cal cu călăreț cu tot, mare hatman al oștirii și cumnat, ce ținea de soție pe Maria, sora mai mică a Domnului. Mici-mici, dar afurisiți moldovenii iștea, parcă ar fi greci! cuvântă Țamblac cu admirație. Ce frumos a fost! exclamă Alexandru în extaz. E un adolescent blond, cu ochi albaștri, copie și vlăstar din flori al Domnului Ștefan. Unde vezi tu, frumusețe, băiete? îl dezumflă Ștefan. Războiul e o afacere murdară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strecoară acatiste prin râma de protecție. Deși greu, dar se poate. Am îngenuncheat și aici toți, părintele David ne-a citit o Sfântă Evanghelie, apoi toți ne-am rugat în taină, am aprins lumânări și am lăsat acatiste la preoții greci de aici. Cu mari emoții și transformați de toate câte am văzut pe Golgota coborâm treptele. Piatră Ungerii Piatră Ungerii este aproape de intrarea în Sfântă Biserică, în interiorul bisericii. Să știți, dragii mei, ca aceasta biserică este enorm de mare și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Dumnezeu. Slavă Iubirii Supreme a Dumnezeirii! Când am ajuns dimineață, la ora 6, la poalele Muntelui Sinai, la Biserică Mănăstirii Sf. Ecaterina se oficia slujba. Am participat și eu. La ora 8 s-a terminat. S-a slujit în limba greacă. La ora 240 După aceea am văzut moaștele (mâna) Sf. Ecaterina și le-am sărutat. Un preot călugăr ne-a binecuvântat și ne-a dat câte un inel de argint cu inițială Sf. Ecaterina. Apoi am vizitat întregul locaș și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
redevine o temă „culturală” și Montaigne, de pildă, vorbind de prietenia dintre el și Etienne de la Boétie, o tratează în spirit și cu referințe antice. Trebuie să remarcăm că la Grecii antici prietenia virilă făcea loc și așa numitului „amor grec”, despre care Montaigne spune : (Ess., I, cap. XXVIII). Caracterul ambiguu al prieteniei la Greci apare ca de la sine înțeles în dialogul lui Platon, Lysis sau despre prietenie. Dialogul acesta e plin de arguții sofistice aduse pe de departe pentru a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spiritul civic, etic și rațional al filozofiei grecești și clasice, riscă să ducă la cele mai funeste consecințe. Anume : legiuitorul înțelept pune mai mare preț pe prietenie decât pe dreptate. Dacă ne gândim la importanța pe care o dă filozofia greacă legiuirii, adică ordinei și cetății, înțelegem că prietenia e prin excelență tema primordială a filozofiei (ceea ce rezultă în mod evident și din Lysis). În nici un caz afirmația lui Aristotel nu înseamnă că dreptatea ar putea fi eventual sacrificată de dragul prieteniei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
scurt (sau chel), „profil de senator roman” ; elocuție apăsată și rară, ton sentențios și epigramatic ; genul celui care debitează apoftegme și precepte. În plan intelectual : „un Socrate contemporan” (sau „Socrate român”) ; stăpânind în chip suveran toată filozofia, în primul rând greacă și germană ; economist redutabil (l-am auzit nu o dată declarând „eu am fost șeful statului major economic al României”, ceea ce nu era o simplă bravadă, ci un mod malițios-sfidător de a-și revendica o calitate reală, chiar dacă nu oficială). Era
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
trece și sună sandaua ei vie ” (Artemis, în Dreptul la timp) ; „Calul meu saltă pe două potcoave./ Ave, maree-a luminilor, ave ! ” (O călărire în zori, în Sensul iubirii). Poezia lui Nichita Stănescu e plină de „clasicități”, cu trimiteri la lumea greacă, romană, uneori și la Egipt sau Sumer. Dar nu e o poezie de clasicizant, de om de bibliotecă și de cabinet. Perspectiva din care privește antichitatea e a unui eschollier, ca François Villon (sau ca Hamlet), a unui „fost student
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
caracteristic. „Crezi că dacă ți-ai vopsit izmenele în verde ești legionar”? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: „Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi”. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: „Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vopsit izmenele în verde ești legionar”? Râzând de felul în care cânta la biserică un dascăl, îl îngâna tata cântând pe nas: „Sfinților pițigoi, rugați-vă pentru noi, doi câte doi”. Râdea de negustorii greci din Brăila povestind: „Un negustor grec și-a cumpărat o capră cu lapte și mergea pe stradă cu capra și striga în gura mare că vinde lapte proaspăt. Clienții erau serviți pe loc. Grecul mulgea capra ca să arate că laptele este proaspăt și că nu-i
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de lumină. Nu înțelegeam nimic din plasa de sentimente care se aruncaseră peste mine. Eram prizoniera unei stări de spirit care amenința să-mi distrugă echilibrul. Nu-l citisem încă pe Spinoza și nici pe Epictet sau pe ceilalți stoici greci. Poemul indian Gita mă ghida în adânc spre o iubire mai mare și căutarea perpetuă a unei stări de spirit luminoase. Singura persoană cu care puteam să comunic, nu prin sentimente, ci printr-o percepție intuitivă specială, Nichita, mă ura
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vise diurne și nici reverii pe care le evoc stârnindu-le din ce în ce mai rar. Am visat că o mână frumoasă îmi dădea o Biblie, chiar biblia lui René (tradusă de Louis Segond, doctor în teologie, după texte originale în ebraică și greacă, biblie primită de la tatăl lui, Lionel, ale cărei file sunt pline de sublinieri și comentarii din viața personală). În același vis o întâlneam pe poeta Sara Kirsch, care mă îmbrățișa, era plăcută, absorbită de interiorul ei. De câteva zile plouă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în fonoteca de la Radio Iași, avându-l la pupitrul orchestral al Operei ieșene pe regretatul Radu Botez. Ca o probă-martor autentică, notific imprimarea cu duetul Tosca-Mario din spectacolul primului cântăreț străin oaspete la Opera din Iași, Georgios Kokolios, tenor italian, grec de origine. Acel spectacol a fost o sărbătoare pentru întregul oraș, la fel de mare ca și inaugurarea Operei, de la care nici nu trecuse un an. Emoția colectivului și calitatea artistică s-au contopit atunci cu entuziasmul spectatorilor, cuprinși de mândria exprimată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
III 1991 Românii din țările vecine Romanitatea orientată câtă s-a mai păstrat până În zilele noastre se află În grupuri izolate În toate statele Învecinate. Coborâtori din traci sau geto dacii romanizați multe comunități românești au evoluat În mediul majoritar grec, slav, ilir, musulman, germanic, suferind În decursul timpului un proces pronunțat de deznaționalizare. Romanitatea sud dunăreană ca orice populație autohtonă fără porniri războinice a fost cucerită de valurile migratoare de la mijlocul primului mileniu sau de neamurile tradițional expansioniste. Încă de la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad); corurile de copii din Dudeștii Vechi, Breștea (județul Timiș) și Vinga (județul Arad) formații de muzică pop și folclorică la Dudeștii Vechi. Deta-Denta (județul Timiș) și Vinga (județul Arad). k) În limba greacă Amatori un grup teatral la Botoșani corul mixt din Botoșani un ansamblu folcloric la Izvoarele (județul Tulcea). l) În limba croată Amatori 90 trei formații folclorice la Carașova, Clopotici și Lupac (județul CarașSeverin). m) În limba macedoromână Amatori un ansamblu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu alți colegi la taberele de vacanță și simpozioanele panromâne organizate În fiecare an la Iași. În luările sale de cuvânt și În scrisorile adresate apreciază calitățile confraților din țară și toleranța autorităților albaneze față de minoritatea aromână. Deplânge opoziția prelaților greci ca În biserică serviciul divin să se oficieze În limba aromână chiar pe teritoriul Albaniei. Exodul albanezilor spre Grecia În căutarea unui loc de muncă se rezolvă favorabil În cazul că aromânii se declară greci, condiție ce nu se pune
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nici unde nu se mai află așezăminte culturale pentru români. În țara noastră minoritățile beneficiază de cele mai largi posibilități de afirmare și progres. La Iași, În anul 1990, 56 localnici și 47 refugiați politici s-au declarai de etnie greacă. Intre timp au venit din Grecia studenți și comercianți pentru care s-a asigurat sediu propriu, lecții săptămânale de limbă maternă, biserică, o asociație culturală panelenă a studenților, lectorat la Universitatea „AL.I. Cuza” iar acum se fac demersuri pentru
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de apărare se păstrează vechi construcții la care au participat și domnitori din Țările Române și o bibliotecă cu manuscrise și documente din secolul al VI-lea. Două descoperiri sunt de mare Însemnătate pentru Români. Documentele sunt scrise În limba greacă, latină, arabă, siriană, armeană dar și În limba bessă 193 despre care se știe că era tracă În secolele al III-X și astfel limba lor ar extinde eventual numărul de cuvinte pe care românii le au de la traci. În al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
geografic atribuit statului Român. Aici a existat o vatră romanică din cele mai vechi timpuri și dintre cele mai Înfloritoare În lumea antică. În veacul al II-lea după Hristos satele erau dese, orașele numeroase populate cu geți, sciți, apoi greci iar vestigiile viețuirii lor nu sunt mai neînsemnate ca În Elada sau pe coastele mediteraniene. Se văd ziduri construite de soldații legiunii a V-a Macedonica precum și construcții locative. După veacuri de stăpânire romană au trecut valurile nomade, numele localităților
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Todireni, pe malul drept al râului Sitna s-a făcut o stație de preparare a asfaltului, care asigura asfaltarea șoslelor din acea parte a județului Botoșani. Povestea drumurilor la noi dăinuie încă din antichitate. Să ne amintim de comercianții greci, cei romani, ca și trecerea popoarelor migratoare care toți aveau nevoie de drum. În Moldova, drumurile au început să fie tot mai bune, de prin secolul al XIV-lea. Era Marele Drum al Siretului, numit și Drumul moldovenilor, ce trecea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Todireni, pe malul drept al râului Sitna s-a făcut o stație de preparare a asfaltului, care asigura asfaltarea șoslelor din acea parte a județului Botoșani. Povestea drumurilor la noi dăinuie încă din antichitate. Să ne amintim de comercianții greci, cei romani, ca și trecerea popoarelor migratoare care toți aveau nevoie de drum. În Moldova, drumurile au început să fie tot mai bune, de prin secolul al XIV-lea. Era Marele Drum al Siretului, numit și Drumul moldovenilor, ce trecea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
plin, cel puțin în sfera occidentală, de aceste tipuri variate de ambarcațiuni. Extinderea comerțului și imperativul dominației militare pe mări și oceane au creat, în zorii Evului Mediu, necesitatea unor noi tipuri de vase. La început, derivate din galera antică greacă și romană și din drakkar-ul viking, vasele au evoluat spre ceea ce am putea numi o paradigmă navală occidentală. Ea s-a definit, în primul rând, prin mărirea corpului principal, introducerea suprastructurilor, complicarea velaturii și apariția unor catarge suplimentare. Istoria navigației
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
e, în spațiul românesc, cvasiabsentă, ea nu ar fi avut, oricum, o bază documentară, cu nume, locuri și date, cu toate că porturile și schimburile comerciale pe apă n-au înlăturat definitiv, probabil, ispita tâlhăriei (un exemplu e legenda târzie a piratului grec al cărui mormânt se află în vechiul cimitir din Sulina 2). Pirateria trebuie legată, la noi, de reveria mării, în general, pentru a forma un areal de analiză generos, cât de cât, deși interconexiunea dintre cele două teme nu duce
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim internațional, Piatra de pe mormântul piratului grec, în cimitirul din Sulina (se observă simbolul craniului cu oase încrucișate) (arhivă personală) Goeleta Marița și nava-școală Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim internațional, Piatra de pe mormântul piratului grec, în cimitirul din Sulina (se observă simbolul craniului cu oase încrucișate) (arhivă personală) Goeleta Marița și nava-școală Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]