8,706 matches
-
miliție este mai simplu să procedeze așa: creează suspiciuni, certuri în familie, între prieteni și vecini, dezbină pe toți, încurajează spionările și denunțurile reciproce pentru a controla și mai temeinic pe fiecare ins în parte. Atunci când se mai găsesc și inși favorizați de soartă și care primesc pașaport, li se explică ce favoare li s-a făcut sau ce răsplată li s-a dat pentru că sunt oameni de încredere! în alte cazuri, odată cu primirea pașaportului, se înaintează și un șir de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pictate, scări interioare, șeminee monumentale, ancadramente, uși și ferestre de epocă, mii de decorațiuni interioare, instalații sanitare și de încălzire, multe importate, au dispărut sub dărâmături. Jaful, comerțul improvizat înfloresc acum la lumina zilei pe ruinele cartierului. Tot felul de inși se strecoară printre mormanele cartierului scormonind, furând, negociind uneori chiar sub privirea consternată a proprietarilor prada. În panica evacuării, locuitorii cartierelor demolate vor lăsa în urma lor, imobilizate în apartamentele asediate de buldozere, mobilier, îmbrăcăminte, agoniseala unei vieți întregi. Bătrâni azvârliți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai poate emigra în SUA, numai în cazul în care deții rudenii de gradul I, și aceste rudenii să aibă cetățenia americană. Aceste persoane, în cazul în care vor să ne ajute, trebuie să contacteze Serviciul de Emigrare și Naturalizare (INS) pentru informații în legătură cu completarea petițiilor de viză bazate pe gradul de rudenie sau să contacteze cel mai apropiat birou al Departamentului Muncii pentru a obține informații referitor la procedura de obținere a unui Certificat de Muncă aprobat de Departamentul Muncii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care se vroiau neutri și neangajați. Pavăza minimă, dar deloc neglijabilă, o folosea curajos contra rutinei și birocrațiilor care o slujeau. Am coborât Într-un subsol, unde se aflau factorii poștali Întorși din cursă. Persoanele particulare nu erau Îngăduite... un ins Îl și apucase de guler, gata să măture sala cu micuțul și firavul nepoftit. Poetul nu părea afectat de incident, deși Încercasem să intervin, să calmez situația. Apăruse, Între timp, mult așteptatul poștaș. Poetul l-a admonestat pentru lipsa de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
26.09.’89) Dragii mei, ne vom revedea oare, fie și pentru câteva zile? Ar fi prea frumos. Vă mulțumesc din tot sufletul pentru invitație, o primesc și, mai departe, cum o da Dumnezeu (care nu prea dă; e un ins rezervat). Am tot timpul senzația că, În urmă cu câțiva ani, eram un om complet; aveam 5-6 inimi, tot atâtea perechi de mâini și de picioare, de nasuri, de guri - cum are fiece om normal, nu? Și acum inimile mele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nepedepsită la adresa naturii (a animalelor, a plantelor) poate degenera, luându-și ca țintă omul. N-am scris, temându-ne să nu părem exagerați, că uneori, violența În cauză nu este, practic, decât un atac deghizat Împotriva omului, asumat de niște inși cu vocații certe de criminali. Din nefericire, faptele ne confirmă În ambele ipoteze. Faptele, așa cum le vom relata pe scurt În aceste rânduri, par desprinse dintr-un film despre Ku Klux Klan sau despre vânătoarea de vrăjitoare. Vânătoarea de vrăjitoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
căruia, poate, vom reveni cu un alt prilej.) Și acum, faptele propriu-zise. Duminică 8 martie, de Ziua femeii, la orele 9,30 dimineața, locatara apartamentului nr. 3 (Teea Iancu), femeie singură, se trezește ținta unei furibunde agresiuni. Instigatorii, Împreună cu alți inși, recrutați de ei sau contaminați de eroicul lor exemplu, escaladează balconul apartamentului (după ce În prealabil Îi spărseseră toate geamurile) și năvălesc În casă. Câțiva dintre huligani o imobilizează pe Teea Iancu, o lovesc cu picioarele, cu pumnii, cu obiecte dure
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nule sau chiar negative asupra situației generale. Îi scrisesem totuși autorului despre contrarierea cu care citisem descrierea serii În care fusese oaspetele meu. Luni, 22decembrie 1980, aflam din Jurnal, „societate foarte numeroasă, din care rămân până la urmă vreo douăzeci de inși (lumea se foiește, vine, pleacă, un soi de party ca În filmele lui Woody Allen)”. Musafirul clujean părea copleșit sau neatent, de vreme ce exagera numărul celor prezenți și al celor rămași „până la urmă”! Nu intrau, din păcate, prea multe persoane În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Într-o astfel de mărturisire, și ceva din eclectismul și „colajul” mental al dadaiștilor. Nu mai este vorba, neapărat, de o insurecție care să scandalizeze, ci de solitudinea care Își caută expresia În farsele cotidianului modern, În alienarea burlescă a insului oarecare, un Bérenger „chaplinizat”... Este autobiografia codificată a străinului și Înstrăinatului. Un copil, de data asta „cosmopolit” și „cosmic”, al lumii Întregi, ascuns În anonimitate la fel ca și În celebritate, Își joacă identitățile succesive și Înlocuitoare, combinație parodică de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mers la Mitropolie, am ascultat serviciul divin și apoi ne-am întors iar la cămin. După amiază s-a ținut ședință festivă. A luat parte și profesorul Găvănescul. S-au cântat cântecele noastre cunoscute până atunci și au vorbit câțiva inși. A impresionat mai mult decât toate, cuvântarea simplă și răspicată a bătrânului Cristache Solomon de la Focșani: în fața primejdiei, care amenință să ne înghită cu totul, Legiunea ridică un steag pe care îl urmăm cu hotărâre. Căpitanul cu tinerețea și vigoarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în societate. Ii apărea obsesiv întrebarea; am eu dreptul să le prelungesc la infinit starea lor momentană de proscriși, de ultimii „paria”, căci vorbele cu salvarea venită de la americani se vor realiza poate după ce ei nu vor mai fi. Fiecare ins, ori cât de neînsemnat, în plan divin, are un rol, pe care trebuie să și-l îndeplinească, doar de aceea i s-a dat viață. Pot eu care mă consider creștin, să mă opun din mândrie acestui plan și să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de cel ce a fost el însuși înainte, dar și de cei care adoptă poziția sinucigașului, fără a fi hotărât în profunzime la acest gest. Poetul Radu Gyr ilustrează, în mod genial, acest lucru în „Balada pentru miezul nopții”: Trei inși beau noaptea, într-un han Fumegă lampa în tavan Vânt nordic urlă-n bărăgan. Și unua zis cu glas sticlos Mi-e visul viermuit în os Cazi mână putredă în jos. Altul gemu scrâșnit din dinți Iubito, azi pe cine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
iarnă. Astfel fiind, am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune să se intervină la Direcția Generală C.F.R. pentru soluționarea cazării și plății evreilor iar în privința îmbrăcă mintei să se aprobe să meargă acasă în grupuri de câte 10 inși spre a-și lua îmbrăcăminte de iarnă. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR Colonel T. Turturescu Șeful Biur. II Maior N. Teodorescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 596. Document nr. 51 ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
strict necesar de salahori. III. - Ceilalți meseriași evrei care nu intră în categoriile celor întrebuințați la lucrările prevăzute la punctul I (croitori, cizmari, frizeri, etc.), vor fi de asemenea organizați, de către Cercurile de Recrutare, în echipe omogene a câte 10 inși sau mai puțini, în raport cu numărul existent. Echipele din această categorie vor fi repartizate la munca de folos obștesc, în primul rând pentru nevoile armatei și apoi, pentru celelalte instituțiuni de Stat sau particulare pe termene limitate și în raport de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sus (croitori, cizmari, cojocari, curelari, etc.). 4. Meseriașii arătați la punctele 2 și 3 de mai sus, vor fi folosiți, fie în echipe omo gene, fie în echipe mixte (în care caz se vor divide echipele omogene de câte 10 inși) în raport de natura și cantitatea lucrului de efectuat, în primul rând pentru nevoile armatei și apoi pentru celelalte instituțiuni de stat, județ sau comună, pe baza planului de lucru, stabilit de comun acord între comandanții și șefii autorităților locale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
celor 450 câți sunt în detașament, nu s’ar putea echipa în condițiuni bune nici un număr de 20 evrei. Din această cauză, se rănesc în timpul lucrului și trebuesc ținuți câte 2-3 săptămâni la infiermerie. Zilnic sunt scutiți în infiermerie: 20-30 inși, cari mănâncă de pomană, fără să aducă nici un folos, ba din contră sunt o sarcină pentru batalion. Am raportat Cercului de Recrutare Iași această situație în mai multe rânduri, însă până în prezent nu s’a luat nici o măsură. Aceleași instrucțiuni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au crezut că identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea maternă. Elena Rodan
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
lui I. Heliade-Rădulescu împotriva ciocoilor și a ciocoismului, dar ajunge să dea acestei caracterologii o interpretare literară cu un timbru individualizat. Ca posibilă întrupare a arivismului este ales un „slujnicar politic”, Mitică Râmătorian. Pornit pe calea ascensiunii cu orice preț, insul, vulgar, incult, dar ținând să treacă drept sensibil și citit, practică poltroneria sentimentală și o demagogie ridicolă. Este un cabotin de ilară ingeniozitate, anticipând uneori stilistica unor personaje din teatrul lui I. L. Caragiale. Bunăoară, declarația de amor a slujnicarului rezonează
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
aceasta austeră este dublată de o intenție satirică. De factură confesivă, nota ei esențială este dată de neputința iluzionării. O luciditate inchizitorială controlează totul, deoarece atitudinea se naște dintr-o adevărată „vocație” a neîmpăcării. Personajul preferat al prozatorului este un ins care stârnește automat reacții colerice la cei din jur, „condiția lui fiind, așadar, de a se hăitui sau de a fi hăituit” (Mircea Iorgulescu). Stăpânind stilul narativ modern, tensionat, nervos, G. impune prin impresia de viață autentică, trăită pătimaș, cu
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
cerul înstelat; îi obsedează mai degrabă tenebrele, negurile din afară sau cele dinlăuntrul lor. Urcăneștii merg și revin de la oraș neatinși în vreun fel de lumea modernă, se încaieră pentru pământ, toți sunt reticenți, intratabili, bănuitori, fără obsesia istoriei. Câțiva inși se duc la vlădica de la Blaj să ceară „alt popă” - anume unul care să nu le interzică „vinarsul la îngropăciuni” -, dar în sala monumentală a castelului mitropolitan, „mai mult din basme decât din lumea aceasta”, cufundată în umbră, îi cuprinde
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
ri d e c on tro l R ez ult ate Pr oc ed ur a 1 10 0 ap ro băr i, a viz e Pr oc ed ur a 1 20 0 ac te de co ntr ol/ ins pe cție ... ... . .. . Co mp . de au dit int er n 1 Co mp . de au dit int er n 2 CO MP ON EN TE LE S MF CI Guvernanța corporativă 172 172 Totuși, practicienii în domeniul controlului intern apreciază că emiterea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unul, printre multe altele) și, torturați de foame, ei se sting pe picioare sau se descurcă fiecare cum poate. Un misticism degradat reactivează arhaic eresuri, descântecele caută să îmbuneze natura ostilă, zvonuri anapoda sunt propagate, din gură în gură, de inși prepuielnici, clevetitori, arțăgoși. O geantă burdușită cu milioane, aruncată dintr-un tren, generează, ca într-un blestem, un șir de nenorociri (atentate, crime), dar totodată determină importante mutații în cugetul personajului principal, Lisandru, care se pune, mai naiv sau mai
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
portaluri zâmbind din mânere / Apasă pe primul, te lasă-n cădere, / Așa. N-avea teamă. Dă-mi mâna. Începe-vom azi săptămâna” (Invocație); „Era spre dimineață. Cu privirile pironite în pavaje / Pășeau X, Y: două ciudate personaje. / - Nu merg, șopti insul X / În dreptul unei firme de onix. / - Coboară, spuse Y. Știu eu ce știu” (Vis cu periplu); „Ține pasul. Nu mă sili să te caut. / Respiră în ritm. Calcă precaut. Nu privi înapoi. Ferește-te de amețeală. / Iată măgura finală / Cu
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
care trăiește cu intensitate disproporționată micile drame ale experienței cotidiene, întotdeauna mediocră (încurcături birocratice, aventuri galante, o promovare în funcție), este privită cu un amestec de compasiune și detașare ironică de un narator sensibil la ridicolul, dar și la tragismul insului anonim, incapabil să-și depășească propria condiție. Romanele de analiză psihologică ale lui D. au un fundal bine precizat, căci autorul se arată interesat cu deosebire de răsfrângerile existenței sociale în conștiințele individuale. În Al doilea pasaj (1975), întâmplări neobișnuite
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
mult mai consistent decît cel „normal”, al social. În centrul lui, Antoine ar avea proprietățile geniului, dacă i-ar lipsi naivitatea și bunul-simț. Așa Însă, contaminarea geniului cu valori mic-burgheze - tocmai de aceea execrate de Barthes - are ca rezultat un ins lipsit de fibră tragică, rațional În interiorul celor mai iraționale decizii, pe care autorul Îl poate ironiza și iubi În voie. Pentru a ieși din impas, Antoine, neînțeles de nimeni, sărac și sătul de aparențe, hotărăște să devină bețiv, În mod
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]