7,663 matches
-
Pentru K. Jaspers, omul este o structură complexă (Umgreifende) care reunește în „sfera” sa două părți: 1) Ființa care suntem sau pe care o reprezentăm și în componența căreia intră următoarele elemente: a) subiectul vital reprezentat prin obiectivitatea pură și instinctul; b) conștiința, considerată la modul general și în care trebuie să vedem sciziunea „subiect/obiect” (certitudinea); c) spiritul, reprezentând subiectivitatea pură (convingerea); d) existența, ca reprezentând tot ceea ce angajează individul (credința). 2) Ființa care ne înconjoară sau realitatea externă dată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al simptomatologiei unor boli psihice: isteria, ipohondria, halucinații, suicid, nevroze, automutilări, cenestopatii, alcoolism, toxicomanii etc. În cazul acesta lucrurile se diferențiază din nou. Corpul extern este în raport cu prezentificarea persoanei ca acțiune, a lui „a-fi-în-lume” în cadrul comunicării. Corpul intern este sediul instinctelor și al afectivității pe care le trăiește ca pe o experiență sufletească-corporală, nu ca pe una de natură fiziologică. Trupul, în calitatea sa de „corporalitate trăită” va depăși cadrele „obiectului însuflețit” și va deveni sediul tuturor experiențelor mele sufletești interioare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale stării de conștiință vigilă de diferite grade de profunzime, putând merge până la starea de comă. În cazul existenței unor leziuni localizate vorbim despre „dezorganizări în sector”, situație în care numai anumite procese psihice sunt afectate (percepții, memorie, limbaj, praxii, instincte etc.). 2) Imaturitatea Imaturitatea este un tip de deficiență care se produce prin oprirea în dezvoltare a sistemului nervos central la copil (prenatal, perinatal sau postnatal). Este o imaturizare anatomică cu consecințe grave asupra formării și maturizării funcțiilor psihice și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectat, manierist etc.; - vocabular bogat sau sărac, neologisme de factură bizară, utilizarea unor „limbaje artificiale” de factură patologică (glosolalie, pseudo-glosolalie, schizofazie, afazie), stereotipii verbale. h) Investigarea sferei instinctive ne poate pune în evidență tulburări din cele mai diferite din sfera instinctelor, tendințelor și a trebuințelor bolnavului, cum ar fi de exemplu următoarele: - scăderea sau pervertirea instinctului alimentar (inapetența, bulimie, anorexie mintală, pică, coprofagie etc.); - în sfera instinctului sexual se notează o diminuare sau o exaltare a nevoilor sexuale, precum și o pervertire
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factură patologică (glosolalie, pseudo-glosolalie, schizofazie, afazie), stereotipii verbale. h) Investigarea sferei instinctive ne poate pune în evidență tulburări din cele mai diferite din sfera instinctelor, tendințelor și a trebuințelor bolnavului, cum ar fi de exemplu următoarele: - scăderea sau pervertirea instinctului alimentar (inapetența, bulimie, anorexie mintală, pică, coprofagie etc.); - în sfera instinctului sexual se notează o diminuare sau o exaltare a nevoilor sexuale, precum și o pervertire a instinctului sexual. i) Observarea reacțiilor, a conduitelor și acțiunilor bolnavului - direct de către medic sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sferei instinctive ne poate pune în evidență tulburări din cele mai diferite din sfera instinctelor, tendințelor și a trebuințelor bolnavului, cum ar fi de exemplu următoarele: - scăderea sau pervertirea instinctului alimentar (inapetența, bulimie, anorexie mintală, pică, coprofagie etc.); - în sfera instinctului sexual se notează o diminuare sau o exaltare a nevoilor sexuale, precum și o pervertire a instinctului sexual. i) Observarea reacțiilor, a conduitelor și acțiunilor bolnavului - direct de către medic sau din relatările aparținătorilor acestuia - ne furnizează informații deosebit de utile, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și a trebuințelor bolnavului, cum ar fi de exemplu următoarele: - scăderea sau pervertirea instinctului alimentar (inapetența, bulimie, anorexie mintală, pică, coprofagie etc.); - în sfera instinctului sexual se notează o diminuare sau o exaltare a nevoilor sexuale, precum și o pervertire a instinctului sexual. i) Observarea reacțiilor, a conduitelor și acțiunilor bolnavului - direct de către medic sau din relatările aparținătorilor acestuia - ne furnizează informații deosebit de utile, cum ar fi următoarele: - reacții bizare, neobișnuite ca intensitate și tonalitate afectivă, crize impulsive sau absența oricărei reacții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conținutul lor „psihotraumatizant” pot avea și o „funcție compensatorie”, visul sau scenele onirice contribuind la „compensarea” stărilor conflictuale anterioare, a frustrărilor și tulburărilor nevrotice ale bolnavilor respectivi. 14. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR PSIHICE II Tulburările vieții instinctuale Aspecte psihologice generale Se consideră instinctele ca fiind factorii ce determină apariția și orientarea (vectorizarea) comportamentului, aceasta având un rol hotărâtor în procesul de supraviețuire al speciei. Mc Dougall vorbește despre „forța hormică” și, asemenea lui C. von Manakow, pune în primul plan importanța pulsiunilor instinctuale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
B. Cannon desemnează cu termenul de „homeostazie” această tendință generală de restabilire a echilibrului intern tulburat, afirmând că orice ființă vie este un organism care dispune de capacitatea de a-și compensa tulburarea echilibrului său intern prin neutralizarea factorilor perturbanți. Instinctele sau trebuințele sunt activități ale organismului îndreptate spre satisfacerea nevoilor acestuia în vederea menținerii și dezvoltării vieții individuale. Ele se caracterizează prin următoarele: a) trebuința instinctuală are întotdeauna un obiect; b) fiecare trebuință capătă un conținut concret în funcție de condițiile și felul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
una și aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceeași trebuință are tendința de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața colectivă. Aceste instincte grupează ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața colectivă. Aceste instincte grupează ansamblul de tendințe constituționale care permit individului să se adapteze la viața colectivă, să aibă un statut si un rol social, să-și ordoneze relațiile și conduitele în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața colectivă. Aceste instincte grupează ansamblul de tendințe constituționale care permit individului să se adapteze la viața colectivă, să aibă un statut si un rol social, să-și ordoneze relațiile și conduitele în raport cu normele modelului socio-cultural. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața colectivă. Aceste instincte grupează ansamblul de tendințe constituționale care permit individului să se adapteze la viața colectivă, să aibă un statut si un rol social, să-și ordoneze relațiile și conduitele în raport cu normele modelului socio-cultural. Toate aceste tendințe derivă, după E. Dupré, Th.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care permit individului să se adapteze la viața colectivă, să aibă un statut si un rol social, să-și ordoneze relațiile și conduitele în raport cu normele modelului socio-cultural. Toate aceste tendințe derivă, după E. Dupré, Th. Ribot și M. Scheler din „instinctul de simpatie”, în virtutea căreia individul se simte atras către ceilalți. Instinctul de simpatie exprimă acordul individului cu ceilalți membri ai grupului. El este acea „tendință ego-altruistă care rezumă în ea combinarea instinctelor de conservare individuală, de reproducere specifică și de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un statut si un rol social, să-și ordoneze relațiile și conduitele în raport cu normele modelului socio-cultural. Toate aceste tendințe derivă, după E. Dupré, Th. Ribot și M. Scheler din „instinctul de simpatie”, în virtutea căreia individul se simte atras către ceilalți. Instinctul de simpatie exprimă acordul individului cu ceilalți membri ai grupului. El este acea „tendință ego-altruistă care rezumă în ea combinarea instinctelor de conservare individuală, de reproducere specifică și de solidaritate gregară, unite pentru a asigura, în cadrul speciei și în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]