9,535 matches
-
tandemul operator fusese un reînnoit prilej de pariuri: pe bani, pe seringi, pe cafea ungurească și pe țigări sârbești. Atinsesem un record neegalat vreodată. Pariorii nu cunoșteau însă miraculoasa bibliotecă a lui Pasquale - amestec indistinct de ezoterisme, literatură și presă interbelică, romane franțuzești de ultimă oră. Peștera lui Ali Baba înainte de ’89. Era un mister cum o adunase. Și, trebuie să recunosc, nu singurul. Nu înțeleg nici azi cum de nu se murea mai des în sala aia. Sălile de operații
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom ține seama de cuvântul autorizat al istoricului Ștefan Meteș, director al Arhivelor Statului din Cluj, membru corespondent al Academiei Române în perioada interbelică, cuvânt expus în «Situația economică a românilor din Țara Făgărașului», publicată în anul 1935. Mai înainte însă, apreciem că e nimerit să facem un expozeu privind viața țărănimii în vremea aceea în toată Transilvania, cu incursiuni și în celelalte teritorii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
el. Abia după al doilea război mondial era chemat medicul în sat la capătâiul bolnavului. Și totuși, chiar de prin 1890 până către primul război mondial mai întâi doctorul de la plasa Arpașul de Jos, Moldovan Gheorghe, mai apoi în perioada interbelică doctorul Bulicrea, medicul de plasă de la Porumbacu erau aduși atunci când aveai nevoie de ei cu căruța tocmai de pe acolo, Abia după 1950, a venit și s-a stabilit în sat medic ridicat dintre oamenii satului, doctorul Matei Grovu, după ce o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Un alt exemplu clasic de pictura naivă urban este pictorul Emil Pavelescu din București. În lucrările domniei sale apar cu regularitate străzi și intersecții din capitala României, diverse birturi renumite și pitorești, mulți oameni, femei și bărbați, în costume de epocă interbelică. Într-una dintre lucrările lui Emil Pavelescu se poate recunoaște cafeneaua veche și capătul străzii Covaci, aproape de Hanul lui Manuc. Vasile Savonea, reputat critic de artă naivă, plecat dintre noi din păcate, în albumul pe care l-a scos în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de 2 februarie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Prin trecerea în neființă a academicianului Constantin Ciopraga, cultura ieșeană a pierdut pe unul dintre ultimii cărturari importanți, de amplă respirație umanistă, format în epoca marilor modele interbelice. CONDURACHE, GHEORGHE VAL[ERIU] (1950-2007) SCRIITOR și CRITIC LITERAR Publicist de ținută, devotat culturii ieșene, căreia i s-a dedicat trup și suflet, Valeriu Gheorghe Condurache rămâne un spirit inteligent și subtil în critica literară românească. S-a născut la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și din lumea largă. A încetat din viață în ziua de 11 februarie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Iași. RACOVIȚĂ, OSVALD (1887-1974) AVOCAT și PRIMAR Figură proeminentă în viața publică a Iașului interbelic, ales în scaunul de frunte al administrației locale cu remarcabile realizări, om de cultură, Osvald Racoviță a devenit prietenul scriitorilor, poeților, actorilor, altor oameni de cultură și știință. S-a născut la 29 aprilie 1887, la Iași. A urmat Liceul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ortopedie infantilă, organizatorul de terapie a tuberculozei osteo-articulare la copil și adolescent. Mama sa, distinsă muziciană și apreciată mezosoprană, i-a transmis fiului dragostea pentru frumos și armonie. În casa părintească a cunoscut personalități remarcabile ale culturii românești din perioada interbelică: pictorii Octav Băncilă și Aurel Bordenache, compozitorul Alexandru Zirra, frații Teodoreanu și mulți alții. În perioada 1927 - 1930 a urmat Școala Notre Dame de Sion din Iași, apoi, până în anul 1939, cursurile Colegiului „Costache Negruzzi“ din Iași, unde a avut
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
lui Pintilie, aceștia reproșează filmului exact ceea ce face geniul lui : prolixitatea (asumată). A doua este la antipodul acesteia : sobrul Iacob al lui Mircea Daneliuc, din 1988, este transpunerea vizionară și îndrăzneață a unor pagini de Geo Bogza. Daneliuc păstrează decorul interbelic, dar tonul și atmosfera sunt clar contemporane. Mai mult, filmul se deschide și se închide cu două secvențe dure, antologice, care constituie alături de Pădurea... lui Ciulei și de Reconstituirea lui Pintilie cam tot ce a dat mai bun modernitatea cinematografică
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Vodă” este influențată și de evenimentele politice și militare din prima jumătate a secolului al XX-lea. Unii dintre directori și profesori conduc formațiuni politice locale extremiste, cei mai mulți dintre directori își ocupă scaunul în funcție de afinitățile politice, fapt recunoscut în perioada interbelică că o cutumă. Pătrunderea trupelor sovietice în Nord-Estul României în primăvara anului 1944 provoacă refugiul instituțiilor hușene, vagonul în care era transportată arhiva școlii și bunurile profesorilor fiind surprins și distrus, că întreaga garnitură, în timpul bombardamentului violent din aprilie 1944
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
profesor universitar, doctor inginer la Politehnica din București și dirijorul orchestrei inginerilor din capitală; GHIGA, Theodor, primul director al Gimnaziului Privat din Huși, autor; GIUGARU, Alexandru (1897-1986), actor; GOCIU, Dumitru (1881-1952), strălucit pianist, animatorul vieții muzicale din Huși în perioada interbelică, organizatorul numeroaselor concerte din cadrul Ateneului „Dimitrie Cantemir” din Huși. GUGIUMAN, Ion (1909-1990), geograf; GURAN, Cornelia (n. 1944), chimist, profesor universitar dr. la Politehnica din București; HARNAGEA, Gheorghe P. (1905-), inginer electronist, cercetător în domeniul razelor X; HERȘCOVICI, Viorel (1911-1972), pictor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de noapte pe sine, cum dresorul oferă zahăr din belșug calului care i-a ascultat comenzile; nu m-am mirat deloc, peste cîțiva ani, cînd am aflat că Doamna Ana fusese una dintre tinerele frumuseți ale lumii interlope în Bucureștiul interbelic; vestea aceasta nu m-a rănit; știam că italienii au o vorbă: "toate femeile sunt curve, afară de mama"; așa am gîndit și eu despre Doamna Ana: era deasupra a ceea ce-mi sugerase cel care m-a chestionat cînd am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
țării de comuniști - aceasta a fost ideea-forță a primilor ani de exil, codificată în corespondența cu mama ei prin sintagma „teza despre Baudelaire“. La Paris, într-un exil românesc format din mii de persoane, multe făcând parte din elita României interbelice, lupta anticomunistă însemna acțiune, risc asumat, patriotism pus în practică, încercare disperată de a para „internaționalismul“ comunist care amenința națiunea română, ca entitate istorică și teritorială, cu dizolvarea în malaxorul popoarelor sovietice. Istoria exodului politic al elitelor române a început
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și se ridica la acest nivel în toate privințele, ea era o fire obișnuită, cu un amestec omenesc de calități și defecte: avea o inteligență superioară mediei, dar nu excepțională, o cultură vastă, dar nu comparabilă cu a marilor intelectuali interbelici, iubea luxul și comoditatea, era o mare gurmandă, era amatoare să afle picanterii despre cei din jur și cultiva, din nevoia de a fi lăsată în pace ca să-și poată continua rolul de păstrătoare a moștenirii Monicăi Lovinescu și corespondența
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
într-o corespondență intimă, deci prin excelență subiectivă, și, pe de altă parte, pentru că prin transcrierea fidelă se va face automat distincția între scrisorile care au fost redactate de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu direct în limba română (e vorba, evident, de româna „interbelică“) și cele pe care Editura Humanitas le oferă publicului traduse din limba franceză. Așadar, două etape ale limbii române coexistă în această ediție: limba în care vorbea și scria Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu - perfect accesibilă publicului actual, de altfel, dar păstrătoare a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
statului pe nume Constanțiu Leși; el va rămâne în apartamentul Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu până la sfârșitul anu lui, apoi va fi înlocuit de o familie (Marin și Mariana Pana itescu). 5/6 mai 1950 - Noaptea demnitarilor (90 de demnitari din elita politică interbelică sunt întemnițați la Sighet, în condiții de exter minare - printre ei erau Gheorghe Tătărescu și încă trei frați ai lui, veri cu Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu; în același an și în 1951 li se vor adăuga alte loturi de clerici și de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mai Înalt ideal românesc de umanitate” <endnote id="(686, pp. 335 și 342)"/>. Receptând ca pe un defect „excepționala omenie, caracteristică poporului nostru”, autorul raportului propunea - prin adoptarea de măsuri rasiste - „un mai Înalt ideal românesc de umanitate”. În epoca interbelică, ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Din scârnavul obicei ce am luat de o bucată de vreme de a ne e[c]stazia Înaintea orișicărui vânturatic străin” <endnote id="(130, p. 182)"/>. Indignarea În fața acestui „scârnav obicei” al ospitalității românești a prins contur ideologic În epoca interbelică. „S-a zis că neamul nostru e tolerant și ospitalier față de străini”, scria Nichifor Crainic În 1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
30 În reviste antisemite de tip Porunca Vremii. Caricaturile care apăreau În astfel de publicații participau și ele la crearea unui stereotip vizual al evreului. Ocupându-se de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi, rânjiți și libidinoși (circumscriși ima ginii căpcăunului), fie evrei rahitici, năsoși, buzoși și satanizați” <endnote id="(718)"/>. Datele furnizate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cracovia - nota el - este un rai față cu Târgul Cucului din Iași”) <endnote id=" (194)"/> până la F. Brunea-Fox („Iașul [...] cu ulicioarele evreiești, triste, sărace, scufundate parcă Într-o veșnică beznă”) <endnote id="(792, p. 233)"/> și Tudor Arghezi În epoca interbelică: „La Iași, am cercetat vastele cartiere [evreiești] de mahala, construite din moloz, muca vale și mucegai, Încleiate cu materiale umede și provizorii. Doi, trei, poate patru și cinci kilometri i-am străbătut, apăsați de groază. Am văzut curți, sute de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Liviu Rebreanu, Ion, 1920), „slujnica freca cu nisip [mesele și băncile] și le spăla În fiecare vineri de se făceau albe ca varul” <endnote id="(737, p. 35)"/>. La fel era tratat vineri după- amiaza un „birt cușer” din Sighetul interbelic : „Mesele de lemn [erau] proaspăt frecate cu șumuiogul de paie”, iar „podeaua, ce suferise aceeași operație ca mesele, era galbenă ca lămâia” <endnote id="(791, p. 73)"/>. Iată o scurtă mărturie din care rezultă importanța excepțională a practicării băii rituale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
carne vie pe o scară foarte Întinsă ; ei exportă fete tinere la Constantinopol, la Cairo..., până la Shang-Hai și la Buenos-Aires - după cum rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă” (303). Dar și publicistul F. Brunea-Fox scria În reportajele sale interbelice despre „amorul tarifat” practicat de unele proxenete și prostituate evreice la Sighet, Oradea și... În Malta <endnote id="(791, pp. 71 și 75 ; 792, p. 122)"/>. Într-o proză a lui Panait Istrati, În lumea Mediteranei (1934), pe la Începutul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din aceste inventare nominale de contacte individuale, contribuind la identificarea stereotipă a evreului din orașe ca om de joasă morală și corupător de minore creștine etc.” <endnote id="(814, p. 30)"/>. Acuzații similare au fost aduse evreilor și În perioada interbelică, În reviste românești antisemite, precum Porunca Vremii : chipurile, codoașe evreice făceau trafic de carne vie, abuzând de „biete fete creștine” <endnote id=" (718)"/>. În mod surprinzător, această imagine a evreului a supraviețuit până În era contemporană. În 1968, de exemplu, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împiedicându-l pe evreu să practice comerțul, „el va părăsi țara din proprie inițiativă, fără să fie necesar să-l expulzezi” <endnote id="(693, I, p. 164)"/>. Scrise cu litere de-o șchioapă, astfel de idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă, „În psihologia românească există un antiburghezism pasiv, care deși nu e conștient de sine, e puternic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
taraba crâșmei”. „[Acum] satul e sărăcit de jupânul Moisi - scrie Alecsandri - și jupânul Moisi vede fără entuziasm clădirea unei [noi] biserici, care e menită a-i smomi [= ademeni] o parte din mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre cele două „instituții centrale” ale satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]