10,921 matches
-
datorează atitudinilor. Deci creativitatea este altceva decât inteligența, o realitate supraordonată ei. Inteligența nu se situează în afara creativității, ci este un instrument al procesului creativ. După o anliză a evoluției cercetărilor privitoare la raportul inteligență creativitate, urmărind conținutul și procesualitatea intimă a celor două concepte A. Stoica Constantin (1983, p. 92 -93) constată atât elemente de separare, cât și de suprapunere: * Inteligența se formează la copilul de câțiva ani prin interiorizarea în plan mintal a acțiunilor reale, externe, supuse logicii, lucidității
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
direcția de acțiune și de creație a personalității; ca libertate exterioară reală, constând în înfăptuirea și întruparea idealurilor și aspirațiilor care iau forma scopurilor realizate concret într-un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre natural și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de gândire și cea reală nu presupun opoziția categorică față de determinismul social și natural, ci încadrarea în sfera lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
direcția de acțiune și de creație a personalității; ca libertate exterioară, reală, constând în înfăptuirea și întruparea idealurilor și aspirațiilor care iau forma scopurilor realizate concret într un bun cultural ce devine purtător material al valorii. Libertatea semnifică, astfel, raportul intim dintre material și spiritual, dintre material și social, dintre necesar și întâmplător. Libertatea de gândire și cea reală nu presupun opoziția categorică față de determinismul social și natural, ci încadrarea în sfera lui. Libertatea este o alegere efectuată în urma unei cunoașteri
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
tehnica în 1969 și a adaptat-o pentru cancerul esofagului toracic. Principiul de bază al operației este extirparea largă a esofagului tumoral cu țesuturile care îl înconjoară incluzând ambele pleure lateral și pericardul anterior la, nivelul unde sunt în raport intim cu esofagul. Limfaticele dorsale, dintre esofag și aortă, ca și canalul toracic din mediastin sunt extirpate în bloc cu piesa de rezecție. Această mediastinectomie posterioară duce la o disecție completă a ganglionilor mediastinali de la bifurcația traheii până la hiatusul esofagian. În
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
se rezumă astfel: cogito-ul este un principiu evident prin sine însuși. A reveni la sursa oricărei cunoașteri, înseamnă a regăsi în noi lumina acestei “cunoștințe interioare care precede întotdeauna experiența”. Meditația, eliberată de obstacolele și iluziile simțurilor, descoperă astfel legătura intimă ce unește esența și existența în sufletul uman. Ceea ce definește cartesianismul la acest nivel, nu este forța demonstrației ci mai curînd un optimism prodigios în această descoperire a subiectului. Totuși ne putem continua observațiile. Nu doar natura și esența sufletului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Există pasaje în această lucrare ce relevă nu doar similitudini de formă cu Descartes, dar și unele ce vizează modul în care a fost concepută natura exclusiv spirituală a sufletului. Este vorba despre acele pasaje în care Augustin expune structura intimă a actului dubitativ ca teren pe care cogito-ul va fi așezat. Astfel, animat de dorința de a-și cunoaște propria natură, sufletul se caută pe sine, iar primul lucru pe care-l descoperă este ignoranța în care se află în legătură cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la o metafizică oarecum primitivă, căci cogito-ul singur nu poate susține trecerea de la esența subiectivă la existența obiectivă. Pentru aceasta sunt necesare deopotrivă argumentul ontologic, existența și veracitatea lui Dumnezeu, ori acestea nu sunt legate între ele într-o structură intimă și subtilă care să întemeieze “o identitate funciară între ființare și cunoaștere.”) IV.3. Desăvârșirea individualizării prin Cogito Primul «produs» al îndoielii hyperbolice este cogitoul. «Dubito ergo cogito», «mă îndoiesc deci cuget». Acest tip de cogito formulat la persoana I-
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
motive (coloane, console etc.) într‑un mod personal și ex‑ presiv. Partizan al facțiunii republicane, Michelangelo a participat în perioada 1527‑1529, la războiul împotriva familiei Medici și a supervizat fortificațiile florentine. În timpul vieții sale, Michelangelo a fost un prieten intim al prinți‑ lor și al papei de la Lorenzo de Medici și până la papa Leon al X‑lea, Clement al VII‑lea și Pius al III‑lea, al cardinalilor, al pictorilor și al poeților 11. Chiar dacă pare greu de crezut, Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ale Renașterii. Din ce în ce mai singur, în‑ corsetat din toate părțile și persecutat de ideea morții, el trăia și drama artis‑ tului care se credea nerealizat. După atâția ani de muncă istovitoare, neîngă‑ duindu‑și nimic în afara creației, sacrificând artei toată viața intimă, marile lui proiecte sunt sau nerealizate sau distruse; singurele opere terminate, frescele capelei Sixtine, le‑a realizat oarecum împotriva voinței sale. De altfel, toată creația i‑a fost frământată de incertitudini; nemulțumit de ceea ce făcea, el cădea deseori în accese
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
unui vechi oraș arată străzile acestuia ca având un drum ciudat, conform accidentelor istoriei sale; orice direcție este la fel de bună. O a treia diferență distinge compoziția planului general de cea a elevației. În desenul unei fațade, centricitatea și excentricitatea interacționează intim, astfel încât contribuțiile lor pot fi redate disociat doar în cadrul cercetării noastre. Amintiți vă, de exemplu, cum un arc se prezintă ca o asociație a centricității circulare și a extensiei vectoriale. Totuși, în planul orizontal, compoziția nu trebuie limitată la ceea ce
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
plus, un studiu publicat în 2008 arată că VCAM 1 este un puternic predictor prognostic al evenimentelor cardiovasculare și al decesului la pacienții cu sindroame coronariene acute. Există de asemenea o legătură directă între nivelurile moleculelor de adeziune și grosimea intimei de la nivel carotidian (care reprezintă un factor de risc pentru evenimentele clinice cardiovasculare) [31]. În cadrul grantului MENOCARD „Optimizarea tratamentului bolilor cardiovasculare degenerative la femei în postmenopauză”, efectuat în Clinica de Cardiologie Recuperare Cluj-Napoca, studiindu se moleculele de adeziune s-a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Se indică în special la femeile la care nu s-au obținut rezultate elocvente prin ecocardigrafia de stres [30]. Totodată, se poate combina și cu angiografia. Indicele intimă-medie. Ateroscleroza subclinică la nivelul arterei carotide, incluzând prezența plăcilor focale și îngroșarea intimei la nivelul pereților carotidei, a fost pe larg studiată, încercându-se stabilirea posibilului ei rol de marker al bolii coronariene. Măsurătorile efectuate la ambele sexe indică valori ușor mai reduse la femei (comparativ cu bărbații de aceeași vârstă). Valorile normale
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a valorilor tensionale la ambele sexe [8]. Efectele secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie, în special tusea, sunt mai frecvent întâlnite la femei decât la bărbați [4, 9]. Fără îndoială, sunt necesare mult mai multe studii care să elucideze mecanismele intime ale inhibitorilor enzimei de conversie la sexul feminin. Sartanii Până în prezent nu s-au observat diferențe majore între femei și bărbați în ceea ce privește antagoniștii receptorilor AT1 ai angiotensinei II. Poate ar trebui însă amintit faptul că nivelurile plasmatice ale losartanului și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
lung (10-40 h) și metaboliții activi, explică durata lungă a efectului”. Farmacodinamică Acțiunea la nivelul SNC nu este identică pentru toate preparatele antipsihotice, dar În general, neurolepticele posedă În comun o serie de caracteristici farmacodinamice, clinice și efecte toxice. Mecanismul intim de acțiune principal este reprezentat de antagonismul asupra neurotransmisiei dopaminergice centrale (la nivelul receptorilor D2). Alte mecanisme: efect antagonist (pe receptor) muscarinic, serotoninic, alfa1 adrenergic și H1 histaminergic. Elemente de diagnostic Suspiciunea clinică: 1. Anamneza luată de la pacient sau anturaj
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
alegere, au fost numite „fondul intim-străin“. Noi existăm ca ființe libere în măsura în care rămânem să „atârnăm“, să depindem de tot ceea ce vine de dinaintea alegerii noastre și care în felul acesta, fără să ne aparțină propriu-zis, ne constituie în chipul cel mai intim. Așa sunt epoca în care ne-am născut, zestrea noastră trupească și spirituală, rasa, tribul și toate celelalte determinații sau limitații - douăsprezece la număr - pe care le-am analizat în capitolul Elementele fondului intim străin. Libertatea, care face și ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ne constituie în chipul cel mai intim. Așa sunt epoca în care ne-am născut, zestrea noastră trupească și spirituală, rasa, tribul și toate celelalte determinații sau limitații - douăsprezece la număr - pe care le-am analizat în capitolul Elementele fondului intim străin. Libertatea, care face și ea parte din elementele fondului intim-străin, fiind deci și ea o determinație fatală a ființei noastre, este, spre deosebire de toate celelalte limite care ne constituie de la bun început, o limită emancipată, „insurecțională“, o limită capabilă la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în noi a unui fond care premerge alegerii noastre, a unui fond care începe cu faptul de a fi și sfârșește cu libertatea însăși care ne-a fost conferită ca un dat natural, ridică din capul locului problema raportului dintre intim și străin. Înainte de a ajunge să mă hotărăsc, să dau deci hotar actelor mele și vieții mele și astfel să mă institui ca eu, altcineva (sau nimeni) a hotărât pentru mine. Mai înainte de a mă hotărî dinlăuntrul meu, am fost
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un fel sau altul, face parte din acest hotar pe care nu eu l-am trasat, pe care l-am primit odată cu faptul de a fi om. De aceea, tot ce a fost hotărât în mine îmi apare simultan ca intim și străin: ca intim, pentru că el face parte din zestrea mea, din constituția mea intimă; ca străin, pentru că, deși face parte din mine, el a apărut în mine fără participarea și fără știința mea. Așa se face că intimul nostru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
trasat, pe care l-am primit odată cu faptul de a fi om. De aceea, tot ce a fost hotărât în mine îmi apare simultan ca intim și străin: ca intim, pentru că el face parte din zestrea mea, din constituția mea intimă; ca străin, pentru că, deși face parte din mine, el a apărut în mine fără participarea și fără știința mea. Așa se face că intimul nostru - faptul însuși de a fi, umanitatea noastră (deci însăși povara libertății), sexul, rasa și celelalte
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca intim și străin: ca intim, pentru că el face parte din zestrea mea, din constituția mea intimă; ca străin, pentru că, deși face parte din mine, el a apărut în mine fără participarea și fără știința mea. Așa se face că intimul nostru - faptul însuși de a fi, umanitatea noastră (deci însăși povara libertății), sexul, rasa și celelalte - ne este cel mai străin. Suprema acomodare este acomodarea cu noi, cu fondul nostru intim-străin, cu multele feluri în care s-a decis pentru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în reformulabilul ei. Înainte de a-mi da formă sau de a da formă la tot ce mă înconjoară, pot să fiu - sau nu - în acord cu setul de limite primit și pot să-mi construiesc viața în armonie sau în intim dezacord cu tot ce mi s-a dat. Pot să accept ca atare elementele fondului intim-străin, pot să accept parte din ele, după cum pot să nu mă împac cu nimic din tot ce mă precedă. Nu sunt nefericit din pricina determinațiilor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
printr-o conferire străină, precum și insatisfacția care îl însoțește nu dau regula felului în care eu îmi consider hotarele primite. Cel mai adesea elementul care predomină în această evaluare este acordul, familiaritatea cu, acomodarea. Accentul cade în această evaluare pe „intim“, și nu pe „străin“. Din capul locului eu mă identific - și mă identific irațional - cu tot ce-mi aparține venind de dinaintea mea. Trupul meu, chiar fără să-mi placă, îl iubesc pentru că este al meu; locul nașterii, numele, tribalitatea etc.
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
am vorbit de la bun început e limba mea; zeii la care m-am rugat mai întâi sunt ai mei. Tot ce este „al meu“ este cel mai aproape de mine și de aceea acordul cu tot ce-mi aparține în chip intim este îndeobște total. Identificarea cu setul de limite al fondului intim-străin se face în mod spontan și tocmai această identificare este temeiul agresivității. Pare curios, la prima vedere, faptul că acordul cu hotarele proprii poate lua forma agresivă a excluderii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
spontan și irațional. Identitatea (OM) și diferența (cele douăsprezece determinații) nu stau niciodată în cumpănă. Ar fi nevoie de o uriașă îmbrățișare, de ștergerea a tot ce este diferit, de topirea tuturor hotarelor pe o cale afectivă, pentru ca elementele fondului intim străin să-și piardă forța negativă. Doar democrația în fața morții și a lui Dumnezeu (acest punct suprem de anulare a diferențelor) îmi aduce aminte de hotarul finitudinii și al faptului de a fi om, pe care orgoliul închiderii în determinațiile
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pentru că inventarul posibilităților înlăuntrul cărora alegerea se poate exersa este în mod fatal finit (infinitul nu e inventariabil), și el constituie în sine însuși o limită. Libertatea, ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim străin, ci și de setul finit al posibilităților între care aleg. Profesiunea asupra căreia mă opresc este una dintre profesiunile inventariabile care îmi stau la îndemână. Această profesiune, odată aleasă, este limita pe care mi-o dau în chip liber
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]