69,747 matches
-
pentru toate audiențele? De ce? 2. Reducerea impedimentelor din calea redactării. Oricine Întâmpină dificultăți În redactarea textelor, fie că este vorba de studii de caz sau nu. Pentru a scrie În mod eficient, cercetătorii trebuie să urmeze etape specifice În timpul efectuării investigației, pentru a putea depăși piedicile ce apar În procesul redactării. Numiți cinci asemenea etape pe care le-ați respecta - de pildă, demararea compunerii unei porțiuni a textului Într-o fază de Început a cercetării. Ați folosit aceste cinci etape și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În Middletown, au existat și alți sociologi care au fost la curent cu identitățile reale, În special cei care lucrau În aceleași departamente universitare cu Whyte și soții Lynd. Speculațiile se bazează și pe descoperiri empirice. Ca parte a unei investigații anterioare, unui număr de 21 de sociologi renumiți li s-a cerut să numească cele mai bune calități ale studiilor de caz (vezi COSMOS, 1983). Unele dintre aceste calități sunt reflectate În discuția de față asupra studiilor exemplare. Bibliografietc "Bibliografie
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
element primordial. Prezentă pretutindeni în jurul nostru, apa înseamnă viață, geneză.Pentru a putea înțelege cât mai bine binefacerile apei, schimbările pe care le suferă în conditiile în care trăim pe o planetă a schimbării, este necesar să cunoaștem. Cunoașterea presupune investigație, cercetare, învățare, aplicare. Toate acestea presupun studii chimice, aparatură și cunoștințe temeinice. Astfel vom putea preveni, stopa, ceea ce se întâmplă cel mai des azi pe planeta mamă - poluarea. Numai protejând sursa vieții și a civilizației - apa - putem spera la o
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
publicată în 1974, raportează insistent manifestările literare ale lui Călinescu la viziunea criticului, încercând să descopere noi corelații între planul teoretic și realizările artistice și să releve structuri de profunzime, atât în cazul marilor creații, cât și al celorlalte lucrări. Investigațiile asupra operei călinesciene sunt continuate în monografia G. Călinescu și „Jurnalul literar” (1989), analiză temeinic documentată a direcțiilor literare schițate de directorul revistei și a noutății în epocă a principalului periodic inițiat și condus de critic. Nu lipsit de interes
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida Însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While the impact of America and industrialization has been the predominant made of analysis of the immigrant experience - observa, bunăoară, Samuel Beck -, rare has been
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
the roles of immigrant labor in the formation of an industrial America. Much of what has been written on Romanian Americans centers upon their conformity to the demands of those who had already conformed to an American industrial system”. Așadar, investigațiile În această direcție sînt departe de a fi fost Încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci Îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant Într-o ființă standardizată, care arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din literatura de gen se centrează pe acest loc, discuția mea despre experiența deportării va avea În principal ca referință Donbasul. În perioada deportărilor, Donbas era o regiune industrială, minieră, localizată În estul Donului, astăzi sudul Ucrainei. În perioada supusă investigației, cele două mari orașe din regiunea Donbas erau Gorlovka și Nikitovka - după care au fost numite și principalele două lagăre de muncă. Alte lagăre din zonă includeau Iunkov, Cistekova și Konstantinovka. Lagărele erau organizate militar, cu barăci de proastă calitate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scrisori sau a realizat unele interviuri cu unii actori ai perioadei. Atît În utilizarea istoriei orale, cît și a documentelor de arhivă este necesară o sporită precauție, după cum pe bună dreptate consideră și autorul. Istoricul britanic a fost ajutat În investigațiile sale de unii cercetători ai fostelor arhive secrete din România: Marius Oprea, Claudiu Secașiu, Robert Levy ș.a. Dennis Deletant le mulțumește deseori, În prefață și În note, pentru informațiile și documentele furnizate, ca și pentru precizările oferite. Nu-și arogă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și pînă În 1989 (pp. 48-53). Dennis Deletant apreciază contribuția autorului și subliniază importanța acestui volum pentru istoriografia română: Marius Oprea este „specialistul cel mai avizat În istoria Securității [...] Această primă culegere de documente are o deosebită importanță, fiind prima investigație făcută de un istoric În arhivele structurilor poliției politice comuniste[...]. Prin volumul lui Marius Oprea este cîștigată prima luptă din bătălia cu adevărul” despre o instituție-cheie a regimului represiv. Prima secțiune a volumului, intitulată lapidar și sugestiv „Securiștii”, cuprinde 40
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
volume intitulate Cuvinte despre românii-americani, foarte bine primite de specialiștii acestei teme. După trei opuri cu caracter autobiografic - Borloveni (1999), Bucureștii. Puccini 4 și Împrejurimi (2000) și Întîmplări și vise (2001) -, istoricul Alexandru Nămoianu a oferit celor interesați de rezultatele investigațiilor sale Încă o carte: În America, la „Vatra Românească” (Editura Minerva, București, 2001, 200 p.), al cărei titlu ne amintește de o realizare asemănătoare a lui Vasile Stoica, din 1926, sau de o carte publicată de Gelu Neamțu, În 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, 2001, 200 p.), al cărei titlu ne amintește de o realizare asemănătoare a lui Vasile Stoica, din 1926, sau de o carte publicată de Gelu Neamțu, În 1997. Această apariție prefațează de fapt Cuvinte despre românii-americani, Întregind, totodată, o investigație care a ajuns de mult una predilectă pentru un studios român - devenit la un moment dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Rolle 2. Microfilmele utilizate nu conțineau convorbirile cu unele persoane pe care Mark Ethridge le contactase În misiunea sa la București (p. 98). E posibil ca respectivele interviuri să se afle În arhivele americane și să apară În urma unor noi investigații. Prima secțiune importantă din document este intitulată „Raport privind situația politică din România”, În care Ethridge face dovada unei extraordinare capacități de sinteză, surprinzînd datele esențiale ale vieții publice din România. Preconiza că În cele din urmă regele avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1938, prefațat de Liviu Rebreanu. Marele prozator remarcă limba „pură” și „caldă”, cu o discretă nuanță regională. Atmosfera rurală e încărcată de idilism, atenția scriitoarei îndreptându-se către firile sensibile, înfrânte în lupta cu duritatea vieții. În Semnele dușmanului (1947) investigația psihologică devine mai profundă, motivația gestului mai subtil camuflată. Tot din această perioadă datează și începuturile preocupării pentru spațiul literaturii pentru copii - Soare-Răsare (1943) și traducerea poveștilor lui Andersen. Deceniul al șaselea aduce cu sine înregimentarea autoarei în rândurile slujitorilor
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
natura hyperionică congeneră Creator. Argumente pentru înlocuirea polarității eternului-efemer se găsesc în analiza versiunii genuine a poemului, cu relicve în forma antumă, din care M. izolează opoziția - de esență - între eternitatea increației și veșnicia ciclică a formelor existenței. Aceeași riguroasă investigație semantică deplasează accentele de semnificație în portretele pământenilor, Cătălina reprezentând o figură textuală emblematică, un fel de dedublare contratimpică, exprimată prin relația adversativă „dar” (discursul personajului și cel naratorial abundă în recurențe ale acestei conjuncții). Demersul a fost secondat de
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
1993). Renunță, în mare măsură, la stilul telegrafic, sincopat, oarecum bizar, pe care îl adoptase în perioada anterioară. Ultima lucrare este mai mult decât un „periplu estetic prin universul epic” al lui Mihail Sebastian, izbutind să realizeze armonizarea interpretării cu investigația documentară. Exegetul definește scriitorul prin două înrâuriri esențiale care s-au întrepătruns: cea franceză, de la Stendhal până la Proust și Gide, și cea românească, prin Nae Ionescu, doctrinarul „trăirismului”, și prin Camil Petrescu, ca atitudine estetică. Se pune în relief că
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Hasdeu delimitează începutul celei de-a doua etape, care ține din ultima clasă de liceu până în anul 1882, când se pregătea să plece la Suceava. Este perioada în care renunță la intervenția în textele culese și își lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
exemplu destul de reprezentativ de astfel de teren agricol se poate vedea În figura 35. Pentru occidentali, impresia vizuală este una de neglijență și dezordine. Datorită codificării vizuale a practicii agricole moderne, majoritatea specialiștilor știau, fără a mai avea nevoie de investigații empirice, că aparenta dezordine ce caracteriza culturile era un semn al tehnicilor Înapoiate, netrecând testul vizual al agriculturii științifice. Campaniile de Înlocuire a policulturii cu culturi pure au fost susținute cu egală fervoare de administrațiile coloniale și de succesorii lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
texte care vorbesc despre geneza operei și despre receptarea scrierilor caragialiene de-a lungul timpului. Ampla exegeză Liviu Rebreanu în atelierul de creație stabilește o relație de determinare între biografia marelui scriitor și opera sa. I. operează cu mijloacele de investigație ale istoricului literar, cercetând minuțios și atent întreaga arhivă a lui Liviu Rebreanu, alcătuită din manuscrise, corespondență, jurnal intim, acte, documente. El știe să selecteze datele semnificative, interpretându-le cu mijloacele criticii literare și sesizând conexiuni sau interdependențe nebănuite între
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
Tămâian și Tudor Hăndrăbuț. Într-o formulă restrânsă, grupul de cercetători de la Cluj-Napoca, din care făceau parte Elena Stan, Mircea Popa, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, Ion Istrate și Mariana Vartic, a beneficiat de sprijinul lui Paul Cornea în elaborarea unor investigații interdisciplinare, cuprinse în volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, apărut în 1982. Același colectiv elaborează două lucrări fundamentale pentru cultura română: Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până la 1989, la a cărui
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
Moldovanu și Ion Nuță, în 1968), un chestionar folcloric și etnografic general (de I.H. Ciubotaru, în 1970), un chestionar toponimic și entopic general (de Dragoș Moldovanu, în 1976). Ca urmare a răspunsurilor primite la aceste chestionare, a anchetelor directe, a investigațiilor în biblioteci și arhive, au fost stocate câteva milioane de informații. Treptat, acestea au început să fie prelucrate și valorificate în domeniile specifice. În 1978 s-a editat Dicționarul limbii române, tomul XI, partea 1, litera Ș. Au apărut părțile
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
de granițele informației de istorie literară, instalată în cadrul disciplinat al simplei factologii. Raporturile cu spațiul cultural italian oferă totuși cititorului informații noi despre scriitori că Gh. Asachi, Aron Densușianu, Duiliu Zamfirescu sau I. Codru-Drăgușanu și despre prezența lor în Italia. Investigația literară se focalizează și asupra presei italo-române: La stampa periodica romeno-italiana în România e în Italia (1937). I. mai semnează prefețe pentru ediții din scriitori reprezentativi (Ion Creangă, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu ș.a), precum și eseuri despre alte
ISOPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287625_a_288954]
-
devine și un veritabil studiu de caz. Astfel, Serghei Esenin. Omul și poetul (1998) propune o viziune aparte, nefiind scăpate din vedere și nici iertate micile artificii de imagine care au însoțit, încă din timpul vieții, receptarea poetului din Reazan. Investigația vine să întregească o altă lucrare dedicată aceluiași subiect, Carte către Serghei Esenin (1995). În Studii despre Gogol (2000) maniera de prezentare rămâne în linii mari neschimbată, cu mențiunea că aici accentul cade pe acele elemente biografice sau conjunctural-istorice care
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
că gramatica este o expresie a semanticii. O ilustrează un material imens, ales cu precădere din opera lui Eminescu. Evoluția concepției stilistice, de la masiva lucrare Limbajul poetic eminescian (1979) la Dicționarul limbajului poetic eminescian (I-II, 2002), constă în adâncirea investigațiilor semantice și în sublinierea corelațiilor dintre sensuri și forme. Cea dintâi exegeză oferă descrierea pe niveluri tradiționale a lexicului eminescian (nivelul fonetic, gramatical-morfologic, sintactic, lexical, nivelul figurilor de stil - epitet, comparație, metaforă etc.), dar oferă și un capitol de „câmpuri
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
mai mare în activitatea Institutului o deținea cercetarea literară propriu-zisă. S-au realizat studii cu caracter monografic asupra unor scriitori, inițiindu-se o serie intitulată Istoria literaturii române în monografii, s-au elaborat studii asupra folclorului literar românesc, făcându-se investigații și înregistrări pe teren. Exemplul îl dădea G. Călinescu prin monografiile sale despre Mihai Eminescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, V. Alecsandri, N. Filimon. Alți colaboratori studiau metodic scriitori români sau străini, cercetările lor finalizându-se în articole publicate îndeosebi în
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Holban, Despre „prieteniile” lui Eminescu, CRC, 1987, 3; Nicolae Manolescu, Poeți de altădată din Câmpulung Moldovenesc, RL, 1995, 40; Cornel Cotuțiu, „Câmpulung Moldovenesc. Istoric-cultural-turistic”, „Minerva” (Bistrița), 1995, 48-49; Mircea A. Diaconu, Vitalitatea „localismului creator”, „Crai nou”, 1997, 1900; Constantin Cubleșan, Investigații tematice și zonale, CRC, 1997, 4; Constantin Cubleșan, „M. Eminescu și Ardealul”, ST, 1999, 1; Ion Buzași, O nouă carte despre ardelenismul eminescian, „Preocupări didactice” (Suceava), 1999, 1-2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 28-29; Dimitrie Vatamaniuc, Un compilator, nu de rând
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]