7,304 matches
-
Biserica Ortodoxă Română a folosit timp de jumătate de mileniu sclavi pentru muncile necesare pe întinsele ei latifundii, aceasta a folosit recent populație încarcerată pentru construirea de biserici și bisericuțe în instituțiile penitenciare, însă și pentru construcția unor astfel de lăcașe de cult în afara penitenciarelor. Atmosfera de adversitate a Bisericii Ortodoxe în ce privește drepturile omului și în general refuzul modernității, are o tradiție deja veche: în perioada interbelică capul Bisericii Ortodoxe, care un timp a fost în bună tradiție cezaropapistă sau teocratică
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
mălaiul cucului ("Luzula campestris"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), timoftică ("Phleum pratense"), păiuș (din speciile: "Deschampsia flexuosa" și "Festuca amethystina") sau golomăț ("Dactylis glomerata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, arii naturale protejate); astfel:
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Abia în a doua jumătate a secolului XVIII se mai execută diferite lucrări la biserică: este cumpărat de la Mediaș potirul și este turnat din nou clopotul mijlociu care funcționează și în zilele noastre. În 1772 încep lucrări de renovare ale lăcașului de cult ruinat: se reconstruiește plafonul, iar maestrul Johan Folbart din Sighișoara montează altarul baroc în corul bisericii în 1774. Un incendiu devastator cuprinde satul în 1776 și mistuie 60 de case, avariind și acoperișurile turnurilor de apărare. Acestea vor
Biserica fortificată din Șaroș pe Târnave () [Corola-website/Science/331076_a_332405]
-
încearcă în mod activ să înțeleagă și să interpreteze islamul, iar pentru aceasta a construit texte accesibile, în limbajul uzual al oamenilor obișnuiți. Abordarea sa devine, așadar, un punct de cotitură față de de înțelegerea imitativă a islamului, susținută de "ulema"/lăcașurile sufite, Nursi optând pentru o înțelegere mai reflexivă, complexă, prin analiză critică, deliberată. Scrierile lui Nursi urmăreau crearea unei punți conceptuale între societatea turcă și islam prin abordarea a două probleme perene din prima jumătate a sec. al XX-lea
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
două probleme perene din prima jumătate a sec. al XX-lea: prăbușirea autorității religioase și dominanța pozitivismului politic și științific. Scopul acestora era conservarea islamului ca text viu, întrupat în experiențele zilnice, fără susținerea factorilor politici sau pilonilor tradiționali, precum lăcașurile sufite. Pe măsură ce statul republican a început să trateze religia ca principalul obstacol în calea dezvoltării naționale, Nursi a încercat să construiască o nouă interpretare și metodologie a religiei, subliniind importanța studierii Coranului pentru adaptarea islamului la modernitate. Acest tip de
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
trebui să creeze un "islam occidental", la fel cum există o separare în ”islamul din Asia” și ”islamul din Africa”. Trebuie să fie luate în considerare diferențele culturale. Este cel care respinge o diviziune binară a lumii în Dar al-Islam (lăcașul islamului) și Dar al-Harb (lăcașul războiului), pe motiv că o astfel de divizare nu este menționată în Coran. El a fost, de asemenea, cunoscut pentru susținerea Dar al-Da'wa (lăcașul de diseminare a informației). Pentru Ramadan, Occidentul nu este nici
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
occidental", la fel cum există o separare în ”islamul din Asia” și ”islamul din Africa”. Trebuie să fie luate în considerare diferențele culturale. Este cel care respinge o diviziune binară a lumii în Dar al-Islam (lăcașul islamului) și Dar al-Harb (lăcașul războiului), pe motiv că o astfel de divizare nu este menționată în Coran. El a fost, de asemenea, cunoscut pentru susținerea Dar al-Da'wa (lăcașul de diseminare a informației). Pentru Ramadan, Occidentul nu este nici Lăcașul de război, nici Lăcașul
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
care respinge o diviziune binară a lumii în Dar al-Islam (lăcașul islamului) și Dar al-Harb (lăcașul războiului), pe motiv că o astfel de divizare nu este menționată în Coran. El a fost, de asemenea, cunoscut pentru susținerea Dar al-Da'wa (lăcașul de diseminare a informației). Pentru Ramadan, Occidentul nu este nici Lăcașul de război, nici Lăcașul de Da'wa ci "Dar Al-Shahada", "Lăcașul de mărturie" [a mesajului islamic]. El susține că musulmanii sunt "martori în fața omenirii", ei trebuie să continue să
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
islamului) și Dar al-Harb (lăcașul războiului), pe motiv că o astfel de divizare nu este menționată în Coran. El a fost, de asemenea, cunoscut pentru susținerea Dar al-Da'wa (lăcașul de diseminare a informației). Pentru Ramadan, Occidentul nu este nici Lăcașul de război, nici Lăcașul de Da'wa ci "Dar Al-Shahada", "Lăcașul de mărturie" [a mesajului islamic]. El susține că musulmanii sunt "martori în fața omenirii", ei trebuie să continue să revizuiască principiile fundamentale ale islamului și să își asume responsabilitatea pentru
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
lăcașul războiului), pe motiv că o astfel de divizare nu este menționată în Coran. El a fost, de asemenea, cunoscut pentru susținerea Dar al-Da'wa (lăcașul de diseminare a informației). Pentru Ramadan, Occidentul nu este nici Lăcașul de război, nici Lăcașul de Da'wa ci "Dar Al-Shahada", "Lăcașul de mărturie" [a mesajului islamic]. El susține că musulmanii sunt "martori în fața omenirii", ei trebuie să continue să revizuiască principiile fundamentale ale islamului și să își asume responsabilitatea pentru credința lor. Crede că
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
de divizare nu este menționată în Coran. El a fost, de asemenea, cunoscut pentru susținerea Dar al-Da'wa (lăcașul de diseminare a informației). Pentru Ramadan, Occidentul nu este nici Lăcașul de război, nici Lăcașul de Da'wa ci "Dar Al-Shahada", "Lăcașul de mărturie" [a mesajului islamic]. El susține că musulmanii sunt "martori în fața omenirii", ei trebuie să continue să revizuiască principiile fundamentale ale islamului și să își asume responsabilitatea pentru credința lor. Crede că majoritatea musulmanilor din Occident trăiesc în liniște
Tariq Ramadan () [Corola-website/Science/331110_a_332439]
-
Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate): Reportaje
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
mongoli, când starea generală a administrației era una de dezordine și anarhie. O foarte importantă descriere a scopurilor și obiceiurilor ei provine de la călătorul de origine africană Ibn Battuta, care a avut ocazia de a vizita mai mult de doisprezece lăcașuri ale organizației în Anatolia, de-a lungul călătoriilor sale din secolul al XIV-lea. Lăcașurile lor, numite "zawiya", nu reprezentau doar sediul principal al Frăției, ci și un centru religios și cultural deschis oricui, și chiar un o pensiune pentru
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
descriere a scopurilor și obiceiurilor ei provine de la călătorul de origine africană Ibn Battuta, care a avut ocazia de a vizita mai mult de doisprezece lăcașuri ale organizației în Anatolia, de-a lungul călătoriilor sale din secolul al XIV-lea. Lăcașurile lor, numite "zawiya", nu reprezentau doar sediul principal al Frăției, ci și un centru religios și cultural deschis oricui, și chiar un o pensiune pentru călători. Acolo aveau loc întâlnirile de seară, mesele în comun și adunarea bunurilor rezultate din
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
centru religios și cultural deschis oricui, și chiar un o pensiune pentru călători. Acolo aveau loc întâlnirile de seară, mesele în comun și adunarea bunurilor rezultate din munca zilnică. Din banii strânși, erau asigurate mesele și găzduirea oaspeților și întreținerea lăcașului. În fruntea acestuia, se afla un conudcător ales de către grup, numit "Akhi". Deși Ibn Battuta povestește că membrii Frăției erau necăsătoriți, este cel mai probabil ca printre aceștia, celibatul să fie opțional, având în vedere specificul zonei, unde legăturile de
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
pare că aceste grupuri erau formate din oameni de diferite meserii ce cooperau ca o unitate. Viața în comun era caracterizată de un număr mare de elemente de ordin spiritual, aducând aminte de modul de viață al dervișilor dintr-un lăcaș sufit. Ibn Battuta povestește cum, seara, după masa în comun, membrii Frăției se adunau pentru a cânta imnuri, recita fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o practică esențială a dervișilor sufiți. Cel mai probabil este ca viața ezoterică a grupului să fi fost accentuată de dervișii umblători ce vizitau lăcașurile an de an, găsind aici găzduire și un public primitor. În Asia Mică, Akhiyat al-Fityan a reprezentat cea mai importantă împlinire a idealogiei "futuwwa" și a reprezentat o mare putere până la sfârșitul secolului al XIV-lea, când zona a fost
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
Imperiului Otoman, în timpul domniilor lui Murad I și Baiazid “Fulgerul”. Influența politică a organizației s-a diminuat treptat, iar rămășițele vieții ei socio-economice s-au disipat în două direcții: frățiile sufite și breslele de meșteșugari. Odată cu pierderea importanței politice a lăcașului, membrii intelectuali ai Frăției, cu o latură spirituală puternic dezvoltată, s-au orientat spre o viață de călugăr sau pustnic și au fost curând integrați în ordinele sufite importante ale vremii - Bektashiyya, Mawlawiyya sau Khalwatiyya. De cealaltă parte, membrii simpli
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), "Saxifraga cymbalaria" (specie endemică pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
acest moment în Ferghana, Tashkent și în Bukhara. "Silsila" și ritualurile acestui ordin intră uneori în contradictoriu cu ordinul "Naqshabandiyya-Husayniyya", care a pierdut o mare parte a supremației pe care o deținea în țară. Nu există o listă completă a lăcașurilor sfinte din Uzbekistan, însă cele mai importante dintre acestea sunt:
Sufismul în Uzbekistan () [Corola-website/Science/331229_a_332558]
-
sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
este un muzeu județean din Vulcana-Pandele. Muzeul, ce poartă denumirea generica Casa-Atelier "Gabriel Popescu", este situat în satul Gură Vulcanii (comună Vulcana Pândele), locul de naștere al artistului, o zonă colinara de o frumusețe mirifica. Lăcașul cultural dâmbovițean a fost deschis la 15 mai 1973 chiar în casa gravorului Gabriel Popescu (1866 - 1937), amenajarea fiind posibilă datorită donațiilor familiei acestuia. Tot familia sa a contribuit din plin la recrearea atmosferei de odinioară în care Gabriel Popescu
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
Vineri, se află , găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
Cărții Vechi Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
este un muzeu județean din Ploiești, amplasat în Str. Democrației nr. 2. “Giuvaer al vechii noastre arte”- expresia îi aparține profesorului Nicolae Simache, întemeietorul lăcașurilor de cultură din județul Prahova - casa a fost construită în jurul anului 1785 de meșteri pricepuți pentru un negustor localnic. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influență orientală. De pe la 1801- 1802, când Marița, fata
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]