12,849 matches
-
pînă la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor. 35. "Așa vorbește Domnul, care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rînduit luna și stelele să lumineze noaptea, care întărîtă marea și face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul oștirilor: 36. Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, și neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
profesionist. Câteodată trebuie să meargă de la Tokio tocmai până la Hokkaidō. Face o muncă foarte grea și solicitantă. Are o experiență impresionantă. Lucrează ca șofer încă de prin 1960. Din copilărie era interesat de mașini. Când discută despre ele, i se luminează fața. Până acum n-a fost implicat în nici un accident și nu a primit nici măcar o amendă. În cazul victimelor din atacul cu gaz sarin a cam încălcat regulile, dar a fost o situație specială. Nu a avut încotro. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se pare că s-a rușinat. - Hei, de ce te-ai rușinat? Nu tu ai spus așa? Nu-l lași pe fratele tău să plece până nu înțelege. Tatsuo o tachineză și râde. În sfârșit Shizuko râde. Când râde, i se luminează toată fața. Nu prea vezi oameni care să râdă așa. Probabil pentru că nu-și poate controla mușchii faciali. Vreau să-mi imaginez că Shizuko a râs mereu așa, i se potrivește atât de bine cu fața. Cred că, cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
e foarte bine dotată. Hipodromul este splendid. Se pare că, pentru el, faptul că-și poate împărtăși cunoștințele unor tineri jochei japonezi talentați este o experiență provocatoare și distractivă. De fiecare dată când vorbește despre învățăceii lui, chipul i se luminează. Tot interviul a fost în limba engleză. După ce am reascultat caseta, o singură parte nu am înțeles-o deloc, o întâmplare din metrou, care a avut loc în ziua atacului. În rest, mi-a vorbit într-o engleză curată, clară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
prostisem. M-am certat zdravăn cu asistentele. «Eu am plecat acasă.» Am început să-mi strâng lucrurile. S-au pornit discuțiile. Se pare că a fost o ceartă aprinsă. Nu-mi aduc aminte nimic. Am puține amintiri. Când s-a luminat de ziuă, am reușit să urinez. Atunci m-am mai calmat. A doua zi m-au mutat într-un salon normal. Dar cei de acolo m-au gonit. «Tipul ăsta e un scandalagiu.» Îmi făcusem bagajele în toiul nopții. Bolboroseam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se gândește că din cauza atacului cu gaz sarin a trebuit să facă o pauză în carieră. Datorită slujbei lui a devenit fan al Coreei. Acum învață să converseze în limba coreeană. Cum vine vorba despre această țară, fața i se luminează. Cred că are o inimă tânără. „Am absolvit facultatea din Kyōto și am intrat la firma asta (atenție: o firmă importantă producătoare de textile). Pentru că eram practician, nu prea aveam treabă cu sediul central. După un an m-au trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
foarte tare. Dacă adorm repede, devin o pacoste pentru ceilalți. Ies pe hol și îmi pierd timpul ascultând o casetă cu conversație în coreeană. Apreciez cam la ce oră adorm ceilalți și mă bag tiptil în pat. Dimineața, cum se luminează, mi se spune de multe ori: «Ce repede adormiți, domnule Ishihara.» Toți știu că sforăi. Datorită acestui lucru am învățat bine coreeana. Ochii nu mai sunt la fel de buni, dar mintea încă îmi funcționază. Ascult casete. ăsta e unul dintre puținele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
voință puternică. Acum merge o dată pe săptămână la piscină și înoată timp de o oră. După atac nu mai avea putere fizică și a început să facă mișcare ca să-și revină. Îi plac bonsaii. Când vine vorba despre bonsai, se luminează la față și nu mai tace. După atac, domnul Kōnō nu mai suporta nimic în jurul lui și s-a hotărât să scape de cei optzeci de bonsai. Până la urmă s-a răzgândit și nu i-a aruncat. Zece dintre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
A dormit dus. Sâmbătă avea de rezolvat o problemă ce nu suporta amânare și s-a dus puțin la muncă. Duminică după-masă ne-am dus la cumpărături. Dimineață a plouat, așa că am dormit până mai târziu. La prânz s-a luminat și l-am invitat să vină cu mine. A acceptat. Voiam să iau haine pentru copil, detergent pentru scutece. Aveam burta până la gură și îmi era destul de greu să merg. Mă îngrășasem tare și mi se spunea să fac mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
meditații o dată pe săptămână pentru ceva bănuți. Sigur că duce o viață grea. M-a întrebat zâmbind: „Nu-mi puteți face cunoștință cu vreun elev?“ E o persoană serioasă, calmă, îmi imaginez că este un profesor bun. Fața i se luminează când vorbește despre copiii celor din Aum. În camera lui se află un mic altar cu poza lui Asahara și a sfinției sale Rinpoche, noul lider al sectei Aum. Din școală până în liceu am stat în Hokkaidō, iar facultatea bineînțeles am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
înfrângere. Chiar și în situații dificile, dacă ești convins că vei câștiga, sufletul este mulțumit și victoria este asigurată. Dacă lucrurile nu merg așa cum trebuie, nu mai există cale de întoarcere. La un moment dat, în felul acesta ne tot luminăm. În meseria noastră acesta este cel mai groaznic lucru. Murakami: Așa se întâmplă în cariera unui terapeut? Cine v-a făcut să vedeți lucrurile așa? Kawai: Credeam că pot să prevăd. Au fost niște lucruri interesante care s-au potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și urgie aprinsă, care va preface tot pămîntul în pustiu, și va nimici pe toți păcătoșii de pe el. 10. Căci stelele cerurilor și Orionul nu vor mai străluci; soarele se va întuneca la răsăritul lui, și luna nu va mai lumina. 11. Voi pedepsi, zice Domnul, lumea pentru răutatea ei, și pe cei răi pentru nelegiuirile lor; voi face să înceteze mîndria celor trufași, și voi doborî semeția celor asupritori. 12. Voi face pe oameni mai rari decît aurul curat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
apele cu mîna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma, și a strîns țărîna pămîntului într-o treime de măsură? Cine a cîntărit munții cu cîntarul, și dealurile cu cumpăna? 13. Cine a cercetat Duhul Domnului, și cine L-a luminat cu sfaturile lui? 14. Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învățătură? Cine L-a învățat cărarea dreptății? Cine L-a învățat înțelepciunea, și I-a făcut cunoscută calea priceperii? 15. Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cuvintele Mele, pe care le-am pus în gura ta, nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum și pînă-n veac", zice Domnul. $60 1. "Scoală-te, luminează-te! Căci lumina ta vine, și slava Domnului răsare peste tine. 2. Căci iată, întunericul acopere pămîntul, și negură mare popoarele, dar peste tine răsare Domnul, și slava Lui se arată peste tine. 3. Neamuri vor umbla în lumina ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
-se de silnicie în țara ta, nici de pustiire și prăpăd în ținutul tău, ci vei numi zidurile tale "Mîntuire", și porțile tale "Laudă." 19. Nu soarele îți va mai sluji ca lumină ziua, nici luna nu te va mai lumina cu lumina ei, ci Domnul va fi Lumina ta pe vecie, și Dumnezeul tău va fi slava ta. 20. Soarele tău nu va mai asfinți, și luna ta nu se va mai întuneca, căci Domnul va fi Lumina ta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
că nu mai vii. Ușa se deschise puțin, atât cât Bătrânul să se poată strecura cu greu înăuntru. în casă aerul era uscat și mirosea a caimac ținut în ulcele de pământ. Urcară o scară veche de lemn, fără balustradă, luminată din loc în loc. Vanghele stingea în urma sa opaițele adăpostite de nișele din zid. în spatele lor rămânea un întuneric negru și cleios. Sus era un coridor cu trei patru uși, ce dădeau probabil în odăile în care drumeții puteau rămâne peste
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
-i recunoască duhurile rele, flăcăii gospodarilor slobozeau de pe dealuri roți mari de căruță în flăcări. înfășurate în paie și cârpe unse cu rășină, roțile se rostogoleau în hopuri mari, aprindeau iarba uscată de pe dealuri, lăsând dâre de foc în urma lor. Luminând violent chipurile trase ale oamenilor, roțile de foc erau supte de hăul văilor și se opreau sfârâind în apa râului, ademenind magic stingerea focului solar în apele ploilor dorite. Câinii speriați și întărâtați de zgomote și vrăji rupeau hămăind lanțurile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ne observă, dar dumnealui trebăluia de zor în grădina din fața casei. - Să trăiți dom' director! Ridicând privirea cu o mișcare bruscă a capului care părea să însemne nu atât surprindere, cât mai degrabă iritare, văzându-ne în fața porții, i se lumină fața. Lăsă deoparte grămăjoara de buruieni din mână și se îndreptă spre noi. - Ce mai faceți domnule director? Păreați cam supărat adineauri când am strigat. - Ei, supărat! Nu-s supărat deloc, da nu mă mai porecli și tu ... - Cum adică
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
trecut vreodată prin cap, că voi ajunge timpul în care să fiu invitat să cumpăr varză murată, dintr-un loc atât de intim al susnumitei doamne, însă căile lui Băsescu și Boc, sunt mai necunoscute decât ale Domnului. M-am luminat deodată la cap și am mers glonț la chioșcul de ziare, unde am cumpărat ziarele care cuprindeau anunțuri și reclame. Am râs până seara și o bucată bună din noapte, de cele citite. Atrag atenția că anunțurile care urmează nu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
mulțumire, am descoperit aproape imediat un ziar care chiar așa se numește „Libertatea”. Mi-am zis: „Ăsta e!”! Vai ce bucuros am fost pe moment, fiindcă nu a trebuit să caut prea mult o publicație de încredere, pentru a mă lumina și eu, conectându-mă direct la sursă, ce este libertatea, la ce oră din zi, și cu ce fel de garnitură se mănâncă. Am străbătut cu privirea titlurile și pe măsură ce citeam, nu mai înțelegeam nimic despre conceptul acesta, așa de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
hotărî să meargă cu mine prin noapte. Din urmă, o amică ne vesti stupid: "Bine, o să vă spun mâine domnului profesor!" Pornirăm în întuneric și coborârăm la Argeș. Era liniște, aerul cu-rat, copacii lăsau umbre lichide. Argeșul tremura sprinten, luminând argintiu pietricelele. Atmosfera poetică, amândoi singuri, abia scoțând câte o vorbă. Ne simțeam aproape. Și atunci un regret m-a chinuit: n-o cunoșteam mai bine ca să am curajul unei sărutări. După cum se vede, pe atunci aveam gustul armoniei oricărui
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
chema un lăutar și punea să-i cânte la ureche cântecul lui favorit La deal la Anișoara!... Cu o mână își ținea necontenit paharul la gură, cu toate că nu sorbea tot timpul, iar cu cealaltă bătea în masă tactul. Când se lumina de ziuă, pleca la culcare, fără să se mai îngrijească de cei rămași. În lipsa lui totul reintra în ordine. Își iubea pământul cum ai iubi un om. Privea lanurile de grâu cu ochii sclipind, cum s-ar fi uitat la
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
logică după obicei, căci de atâtea ori a fost îmbrăcată cu gust." Aveam remușcări de gândul meu ascuns lângă fata care mă primea cu tot sufletul... E foarte frumoasă Ioana, dar numai când este fericită. Ochii îi scânteie, fața se luminează, emoția îi inundă toată ființa. Oamenii au chipul frumos sau urât, indiferent de proporția perfectă, numai când oglindesc mistere venite din afund. Numai cei care au suferit sunt frumoși... Tovărășia noastră fu iute întreruptă: gazdele, doamna și domnul Axente. Amândoi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
n-o pot reîncepe identic această viață. Iar dacă voi reveni, voi jelui de cel mai mic lucru pe care îl voi găsi schimbat. Într-un timp, noaptea, marea era superbă. Am asistat cu adorație la toate prefacerile lunii, care lumina toată apa, și fiecare părticică de val scânteia. Era o feerie, și nu sunt cuvinte pentru a o descrie, nici culori pentru a o picta. Ce contează toate farmecile oferite de o creație omenească, o carte genială, un oraș fantastic
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
până la capătul lumii, fără să-l reție nici un scrupul. Dar nici noi nu-l grăbeam să se întoarcă, fiind mai puternică dorința egoistă ca să avem un tovarăș agreabil în plus. La ora zece eram cu toții pe ponton, felinarele abia se luminaseră. Hacik ne spuse că aveam să așteptăm pe comandant, care trebuia să sosească din Cavarna. Dar nu eram singuri. La ușa unei magazii mai apărură câțiva călători: erau cu toții invitați de Viky, fără ca să ne anunțe și pe noi și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]