8,306 matches
-
Tine, cred că exiști undeva, acolo și aici, ca o entitate omniprezentă, omnipotentă, omniscientă, cred că ești suveranul unic a tot ceea ce există pe pământ și în cer. Dar așteaptă-mă să vin la Tine de bunăvoie, nu de frică, mândru de statutul meu de om, trăind în armonie și deplină fericire alături de ceilalți oameni și de tot ce mă înconjură. Așteaptă-mă să vin la Tine mânat de un resort interior, spontan, radiind de bucurie, și nu cu groază în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pe fața lui Mircea o frământare ascunsă. Mama, aș vrea să te rog ceva... Știu despre ce este vorba, Mircea. Mi se pare un gest normal să fii alături de prietenul tău într-un moment atât de dureros pentru el. Sunt mândră de tine! Dacă-1 vei lua și pe Titi, te rog să ai grijă de el, da? Da, mama. Mulțumesc. Ai încredere. Cel ce suferă are dreptul la mila prietenului. (Iov 6:14) Mircea nu a trebuit să-mi spună nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
determinat conducerea fostei Case de cultură a municipiului Brașov să mă angajeze în funcția de instructor cu probleme de teatru. Îmi plăcea această zona de activitate și instituția în sine, așa că am acceptat. Aici am făcut lucruri de care sunt mândru și azi, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, teatru poetic, manifestări complexe. A însemnat și un contact benefic pentru toți, inclusiv pentru mine, cu personalități artistice. În afară unor constrângeri ideologice, datorate deceniilor de comunism, trebuie să recunosc că am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
li se oferea, autorităților românești, de la Ministerul de Externe, cel al Culturii și ICR până la Primăria locală. Nicio instituție centrală nu a băgat în seama solicitarea venită din partea organizatorilor de la Milano. Semnificativ, nu? Dar poate e mai bine așa. Sunt mândru de ce mi s-a întâmplat fără să fiu omul nimănui și am punctat acolo, la conferință de presă de la Milano, că momentul reprezintă o prima recunoaștere a valabilității unui proiect care, se pare, nu are corespondent nu numai în România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
citit mi-au transmis cele mai entuziaste remarci și, deși la început am avut reticențe în a-l publica, reacția cititorilor mi-a confirmat că am făcut bine. Despre revistă... aș vorbi chiar mai mult. Suntem, cum îți spuneam, extrem de mândri de reușita ei. Primim cuvinte de laudă din cele mai diverse țări, de la scriitori, profesori universitari, academicieni ... Am dorit-o un receptacul al culturii țărilor din sud-estul Europei, intenționând totodată să demonstrăm prin sumarul ei, număr de număr că Balcanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poeți israelieni. Am descoperit la ei o problematică specială, o sintaxă și un tonus poetic mult deosebite de poezia clasică, familiară nouă. Am deja 3 volume de traduceri însoțite de grafică (Maia Martin, Nahum Sternberg) de care sunt sincer foarte mândru. Sper să am inspirația și energia să continui această muncă. Mai am în lucru o carte de poezii pe teme erotice însoțite de desenele excepționalei artiste Uca Maria Iov care trăiește în Olanda. A.B.Cum arată o zi din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
B.În fiecare an, cu ocazia Zilei Culturii și a poetului Mihai Eminescu va sărbătoriți, domnule Balasz F. Attila ziua de naștere. Permiteți-mi, vă rog, să vă urez "La mulți ani!" Mulțumesc dragă Angela! Încă din copilărie, am fost mândru de faptul că m-am născut în același zi cu geniul literaturii române. Dar 15 ianuarie mă duce cu gândul și spre un poet tânăr de aici, care a fost doborât de cancer la vârsta fragedă de 24 ani. Astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
marii filosofi ai secolului, este și un scriitor bine cotat, prieten bun cu academicianul Eugen SIMION, care îl apreciază foarte mult. Asta da dar de ziua mea de naștere! A.B.Aveți o familie frumoasă, cred că sunteți un tată mândru, fiica vă calcă pe urme? Fiica mea, Simona, este exemplul tipic al ucenicului care și-a depășit maestrul : a primit doi ani la rând Premiul pentru poezie, secțiunea Tineret, din partea SAPF (Société des Auteurs et Poètes de France), Premiul II
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acesta, Premiul I pentru Poezie neoclasică, secțiunea Adulți, din partea SAPF ! Eu am luat Premiul IV anul trecut, mențiune doar la concursul de haiku din Japonia, iar anul acesta am luat un premiu pentru haiku, singurul acordat de SAPF... Maestrul este mândru de ucenica lui ! Iar soția mea, Daniela, ne-a creat și ne creează condițiile ideale pentru a ne afirma, pentru a obține fiecare cele mai bune rezultate, lucru pentru care-i mulțumim și eu și Simona și-i aducem omagiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să poată răzbi astăzi, trebuie să aibă o cultură temeinică. A.B.Să ne aducem aminte de debutul Dumneavoastră din 1954, produs în revista "Tânărul scriitor", cu povestirea Dușman cu lumea. În realitate, am debutat mai întâi, și sunt foarte mândru de acest lucru, la Galați, în ziarul local "Viața nouă", eram tare fascinat de plumb, de litera scrisă, de miracolul foii de ziar. Pot spune că am întâlnit acolo niște oameni drăguți, binevoitori. Tot în acea vreme era și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mi-o imaginez câteodată făcând, poate, câteva mișcări de balet, amintindu-i de mama), poartă mereu bijuterii mari, pe mâna stângă îi poți vedea un inel cu piatră mare. Părul alb și-l poartă cu semeție, cu o cochetărie adolescentină, mândră parcă. Se bucură de fiecare anotimp, zice că se îndrăgostește în fiecare an, mereu simțind că lucrurile par altfel, mai frumoase, mai colorate. Își aduce aminte de vacanțele de la 2 mai și de lungile nopți petrecute la malul marii, vorbind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la locuința sa, dupa ce am făcut o serie de fotografii. Îi povestesc părintelui de un țăran pe care l-am cunoscut la Drăguși (Făgărași), pe când lucram În campania monografică din 1929, sub conducerea prof. D. Gusti. Acest țăran era mândru de gorpodăria sa, dar mai ales de șura nouă ce o avea, cea mai mândră din sat. Șura asta, ne arăta el am ridicat-o cu dolarii câștigați În America, dar cu câtă muncă, nu vă puteți da seama. Pe când
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un țăran pe care l-am cunoscut la Drăguși (Făgărași), pe când lucram În campania monografică din 1929, sub conducerea prof. D. Gusti. Acest țăran era mândru de gorpodăria sa, dar mai ales de șura nouă ce o avea, cea mai mândră din sat. Șura asta, ne arăta el am ridicat-o cu dolarii câștigați În America, dar cu câtă muncă, nu vă puteți da seama. Pe când mă Întorceam, prin Germania, În tren, mi s au furat banii. Am venit În sat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
al bogăției voastre, golful Poarta de Aur. Dați-mi voie să admir mai mult Iowa decât San Francisco. Acest stat dă echilibrul necesar vieții voastre sociale. Urbanismul macină energiile omenești. El azvârle la o parte multă lume nefericită. Japonia e mândră de industria sa, dar de la țară vin energii tinere, viguroase, care o ajută. Modesta mea părere e de a ține seama de acest proces social, uriaș prin consecințele ce le poate avea. Ocupați-vă serios de menținerea vieții rurale. Ați
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Înțeles. Doamna pronunță des cuvântul „uremie”. Eu deduc că bietul Staicu a avut mult de suferit de uremie, până Îmi dau seama că e vorba de Irimie. Sosește și progenitura sa. E un student vlăjgan, dezvoltat excepțional. Mama e foarte mândră de realizările sale sportive. Îi admirăm genunchii zdreliți, cum și nasul ce poartă urmele unei recente victorii. În lipsă de bizoni și piei roșii, instinctul atavic Își găsește acum plasament În loviturile cu picioarele și pumnii. A doua zi 13
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Stuparu, Gheorghe Calciu, Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie, Virgil Bordeianu, Lică Condurache, Anghel Avram, Hențiu, Ion Soare, căpitanul Nicolae Măgirescu, Florin Munteanu, Paul Caravia, Traian Popescu, Virgil Maxim, Radu Ciuceanu, Aurel Obreja, 'Gioga' Parizianul, Vasile Zotta, Attila Drohobeczky, Petru Duduța și Mândru. Înainte de a fi bătut, Oprișan a venit la el și l-a prevenit că va fi nevoit să îl lovească, spunându-i că va înțelege mai târziu de ce. Viorel Gheorghiță spune că lui Timaru i s-au întins curse pentru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în viața mea, după care i s-a adresat băiatului său: 'Mă, Toadere, te-ai făcut băiat mare; ascultă ce spune tata: să-l iubești pe Dumnezeu, s-o iubești pe mama, să vă rugați pentru tata și să fii mândru că te-ai născut român'. A mai participat la un proces în Galați, ocazie cu care a aflat de la Jean Voinea (fratele lui Octavian, și el trecut prin torturi) că soția lui era șantajată pentru a divorța: dată afară din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu inima astfel pregătită, așa m-a cuprins un sentiment de preaplin a iubirii față de șifonierul meu, de... banalul șifonier care de douăzeci de ani îmi apare în fața ochilor la culcare... Într-o clipită m-am gândit la copacul falnic, mândru că s-a realizat într-un obiect frumos și util, fără asperitățile pădurii sălbatice, i-am văzut cu ochii minții pe muncitorii specialiști ce au prelucrat lemnul brut până la mobila din fața mea, mi-am amintit de colegii ce m-au
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de orășean cu apa-n casă!... Dar, sunt nevoit să-ți amintesc: la țară oamenii tot la lighean se spală și - zău! - nu sunt nici murdari și nici nu se rușinează de statutul lor de țărani! Sunt chiar niște oameni mândri și de tot respectul! - Da, dar eu mai folosesc și șampoane, și deodorante... - Așa e! Sunt niște diferențe specifice. Dar... ne îndepărtăm de subiect. Nu mi-ai răspuns: ai un lighean în casă? - N-am, măi! Ce să fac cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
percepția vibrațiilor reprezenta tocmai răspunsul dat tuturor întrebărilor formulate sau neformulate, ale răutăților gândirii sale atunci când dialoga cu fratele sahaja yoghin. Pentru că - da! - acum se simțea frate cu sahaja yoghinul! Un frate spiritual. În ceea ce privește personalitatea lui Shri Mataji, se simțea mândru că se poate număra printre discipolii Săi și își dorea să devină, la rându-i, un bun și demn instrument în munca pentru răspândirea Sahaja Yogăi. ... ACASĂ... ÎN INDIA... Studiindu-mă în oglindă, aș putea jura că sunt cel mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Pippidi, la vremea aceea nici nu-l cunoșteam, toți la braț, în fața acelei mari manifes‑ tații din iulie 1990 a cămĂșilor albe pentru eliberarea lui Marian Munteanu. Ei, cine a ieșit atunci din casă, după mineri, are de ce să fie mândru... CĂ Piața Universității fusese cam mondenă pentru gustul meu, deși am fost destul de des acolo... Și cu tot felul de veleitari care se voiau la microfon. Sigur că a fost bine, ca un exercițiu de libertate. Dar cei care au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
recomandase aceste măsuri în Bolivia - unde pe termen scurt ele au mers, pe termen lung au fost un dezastru, au produs o și mai mare sărĂ‑ cie și o populație care nu mai accepta nimic. De Polonia el era foarte mândru. Între timp am cunoscut toată floa‑ rea reformatorilor polonezi și pot să spun că nu atât sfaturile lui Jeffrey le-a adus transformarea, cât, pur și simplu, extraordinara calitate a acestei prime elite care a condus Polonia, care nu se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
îmbrăcat pe românește, Cu ființa lui întreagă jocurile urmărește... Și-l întreb, de-i plac ostașii, ăștia, ici, cu fețe supte Și de vrea și el să fie dorobanț cu haine rupte. El mă măsură cu ochii și-mi răspunde mândru: „Da, Șinarmat cu-o armă bună, pentru răi, ca Dta!” „Având temperamentul sensibil al lui Eminescu, Vlahuță șia început poezia sub influența marelui contemporan. Cu vremea, înțelegând misiunea poetului ca pe cea de interpret al durerilor generale omenești, s-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii!” de P. Halippa din Foaia Plugarilor - Chișinău. Revista Agricultorul publica multă reclamă comercială, dar și materiale de specialitate, de o mare varietate tematică, bine pregătite
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea străină a căutat să și-i apropie, întrebuințând același sistem ca și la boieri: permițând adică acestor țărani să-și anine înainte de numele de familie un - de sau cavaler de. Posesorii acestor titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]