8,611 matches
-
fi altceva decât un sistem filosofic construit după logica omenească, în care soluțiile să nu iasă din schema silogismului. Iisus Hristos nu e nici Aristotel, nici Descartes sau Kant. El e rațiunea dumnezeiască a lumii, revelată în trup omenesc spre mântuirea tuturor. Cine simte nevoia salvării nu se face judecătorul Mântuitorului ci, dimpotrivă, biciuit de blestemul cărnii, se decide pentru una sau alta dintre cele două soluții. Creștinismul e un proces de asimilare divină, iar nu de asimilare omenească. Nu noi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă în Biserica răsăriteană, în ea e reprezentată, cu o amploare care întrece cărțile docte, dogma mântuirii. Alcătuitorul acestei cărți a cercetat aproape toate muzeele Europei, precum a ascultat aproape toată muzica superioară ce s-a scris până azi. Muzeele Europei sunt de fapt glorificările plastice ale credinței creștine. De la Panselinos la Giotto, de la Rafael la Griinewald
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
soția ideală, Pr. Nicolae Tănase, A5, 340 pag. Mustrări și mângâieri pt. românii plecați în străinătate, Monah Pimen Vlad (Athos), A5, 60 pag. Unul este legiuitorul și judecătorul, Teodora Zugrav , A5, 86 pag. Despre gândurile despătimitoare și rostul lor pentru mântuire, Ierom. Artemie Popa, A5, 536 pag. în curând va apărea o nouă carte din opera lui Nichifor Crainic, intitulată: „Dostoevski și creștinismul rus”.
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
șubrezită, Fecioara Maria îl aduce pe lume pe Mântuitorul lumii, Iisus Hristos. Ostenită, își pune copilul în iesle, singurul loc ce i-a servit drept leagăn Domnului nostru. E vlăguită, dar fericită că tot ce stătea în puterea sa pentru mântuirea noastră se înfăptuise. Privind pe cer, o stea ce traversa cerul de la miazănoapte la miazăzi, cei trei magi și-au dat seama că steaua arată nașterea unui mare împărat. Și au mers după stea până la Ierusalim, întrebând:” Unde este Împăratul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pustia Iordanului și s-a ostenit cu postul și cu rugăciunea, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și cu lăcuste ca un adevărat înger în trup, cum este zugrăvit și în icoane”, ne spune preotul. Fericitul Ioan, nelenevindu-se de mântuirea sa și nici de a altora, lupta prin cuvânt, învățându-i și pe alții să facă la fel. Apoi și pe cei leneși îi învața să-și omoare patimile, iar trupurile să lesupună duhului. După aceea, fericitul a făcut multe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-mi dați cinstea cuvenită. Voi mă numiți drept, și nu vă este frică de mine. De aceea și eu dacă vă voi osândi, să nu ziceți că sunt nedrept. “Cunoașterea de Dumnezeu și cunoașterea de tine însuți, ambele sunt trebuincioase mântuirii tale, pentru că din cunoaștrea de tine izvorăște frica de Dumnezeu, iar din cunoașterea lui Dumnezeu, dragostea față de el, tot așa din necunoașterea de tine însuți naște mândria și din necunoașterea lui Dumnezeu nu-ți poate veni decât disperarea.” Casa Domnului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Slavă ție, Moș Crăciune, Ce-n tot anul vii mereu, Să ne amintești cuvântul Fiului lui Dumnezeu! Cântările Nașterii 1. Într-o nopate neuitată a venit la noi Isus împlinind făgăduința ce prin înger s-a adus ca s-aducă mântuire pentru neamul omenesc cum făgăduise mila Tatălui celui ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
staulul divin Să se-nchine cu credință vine tot ce e creștin De pe tot întinsul lumii, orice suflet credincios, Vine acum să-ngenuncheze lângă ieslea lui Hristos, Căci din marea lui iubire pentru noi s-a întrupat Spre-a aduce mântuire lumii ce zăcea-n păcat Și s-o scoată la lumina harului neprihănit Pe toți cei ce-n întuneric veacuri multe-au rătăcit. Împrejurul ieslei sfinte unde sta, copil, Isus, Inimile tuturora închinându-se supus, Îi aduc al mulțumirii și-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
decât o umbră" - Iov, 8, 9), autorul epistolei reafirmă nimicnicia vieții omenești: Noi suntem de ieri și umbră pe pământ e viața noastră" (p. 148). 2.6. Toate aceste texteme, care semnifică, din diferite unghiuri, pedeapsa divină, efemeritatea trupului și mântuirea spiritului, sunt "repetate" în contextul detronării Isaurianului și al reinstaurării "Binelui" (sau, cel puțin, a unui Rău-mai-mic). Totodată, evenimentele cu pricina conduc la soluționarea intrigii politice a romanului (intriga erotică fiind deja "rezolvată" în capitolul precedent). În aceste condiții, capitolul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Bacon studiază, în această parte, atât modul în care ajung senzațiile la creier, cât și răspunsul omului în momentul în care primește aceste percepții. Știința sufletului rațional sau divin ține, într-o primă parte, de teologie, care ajută și cercetează mântuirea sufletului. Tot teologia studiază substanța sufletului, științele naturii netrebuind să se ocupe de aceasta. De facultățile sufletului se vor ocupa logica și morala. Logica este știința atenției; este cea care cercetează modul în care acționează sufletul atunci când raționează (știința raționamentului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
urmare a raportării la faptul esențial al Întrupării, Răstignirii, Învierii și Inălțării Mântuitorului. Toate aceste repere nu constituie simple atitudini metafizice pe care ființa umană e datoare să le urmeze pentru a evita o anumită pedeapsă sau pentru a obține mântuirea, ci evenimente istorice. Spre deosebire de elitele post-decembriste dominate de o lipsă flagrantă de orientare, de poziționare în real din cauza absenței unor "convingeri temeinice, convingeri reale, ale vieții" de care vorbea Părintele Justin Pârvu elitele interbelice creștine credeau în realitatea concretă a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
temporalul decât prin repercusiunea măsurilor luate referitoare la spiritual; de fapt, acest drept privește temporalul numai în virtutea spiritualului. Ceea ce se desemnează astfel este puterea pe care Biserica o are asupra temporalului nu ca atare, ci ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ceea ce vizează spiritualul și ordinea mântuirii în virtutea păcatului ce trebuie denunțat sau evitat, a sufletelor ce trebuie păstrate și a libertății Ecclesiei care trebuie menținută 15. Spre deosebire de puterea directă care, în materie spirituală, reprezintă ordinea credinței și a rânduielilor, a mântuirii, unde Biserica își exercită magisteriul său infailibil, prin adevărurile de credință, precepte și sfaturi conținute în Revelația divină, puterea indirectă este puterea spirituală, aplicată lucrurilor temporale; principiile care evidențiază actele propriu-zise ale puterii indirecte se regăsesc evident și valorează a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Radu Dragnea care pleacă de la o presupoziție eronată: ignorarea faptului că ecumenicitatea este limita către care tinde veacul, istoria, autorul crezând că aceasta poate fi realizată hic et nunc. Prima consecință a presupoziției greșite a lui Radu Dragnea vizează teoria mântuirii în veac, a cărei origine rezidă într-o confuzie: se confundă "cuvântul lui Dumnezeu, care este absolut, cu trăirea cuvântului lui Dumnezeu de către oameni, care trăire, fiind un fapt istoric, nu poate fi decât relativă. Este adevărat că Dumnezeu, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
natura credinței". Potrivit lui Berdiaev, pentru conștiința religioasă a omului modern există o unică posibilitate: conștientizarea faptului esențial că adevărul neotestamentar, evanghelic este adevărul absolut. Acest adevăr evanghelic nu este decât o parte a adevărului hristologic, cea întoarsă spre ispășire și mântuire. În esența sa tainică, ultimă, creația este eclezială. În viziunea lui Berdiaev, în creația religioasă se clădește "trupul universal teantropic". Revelația perioadei creatoare este tocmai revelația împlinită a Teantropiei, dezvăluirea deplină în viața universală a lui Hristos în unitate cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau lucrările revelatoare accesibile care sunt, într-un anume sens, imanente minții omenești, după harul lui Dumnezeu, va intra definitiv în teologia bizantină. Datorită celor două firi în Hristos, deoființimea Fiului cu Tatăl și deoființimea Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face din oameni temple ale lui Dumnezeu și, în Euharistie, Trupul îndumnezeit al lui Hristos ne îndumnezeiește. Léon P. Karsavin își argumentează această idee a îndumnezeirii, prin recursul la noțiunea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Tradiției creștine, din perspectiva hermeneuticii teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae. Tradiția nu rezidă numai într-o sumă de învățături teoretice ale Revelației necuprinse în Sfânta Scriptură, transmise printr-o comunicare intelectuală, ci "într-o transmisie a unor învățături practice despre mântuire, din generație în generație, prin însăși aplicarea lor practică"; "tradiția nu e deci numai memoria teoretică a unor învățături ale lui Hristos, nescrise în Sfânta Scriptură, ci și trăirea continuuă cu El și în El prin Duhul Sfânt"8. Prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a separa aceste elemente esențiale care intră în alcătuirea Tradiției, Dumitru Stăniloae le analizează pe fiecare în mod individual, relevând miza lor în construcția Predaniei. Astfel, Tradiția cuprinde: • "o învățătură crezută și mărturisită despre Dumnezeu și despre lucrarea Lui de mântuire în Hristos". Învățătura nu se desparte de credința sau de mărturisirea ei; ea nu este "teoretică", ci "practic-mântuitoare", raportându-se la Hristos ca persoană activă și la actele Lui mântuitoare. Învățătura este dogmă, în înțelesul de condiție absolută pentru existența
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vieți duhovnicești; ele reprezintă teologie, cult și spiritualitate în același timp. • "Prin mărturisirea credinței în puterile și în actele mântuitoare ale lui Hristos, lucrătoare și azi, și prin rugăciunea ce le urmează, credincioșii cer aproape întotdeauna ajutorul lui Dumnezeu, sau mântuirea, sau în general mila Lui"10. De aceea, multe imne se termină prin cererea milei lui Dumnezeu: Doamne, miluiește-ne. De plidă, într-un tropar la Duminica Ortodoxiei se cântă: Ne închinăm icoanei Tale neprihănite, Bunule, cerând iertare de greșelile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Într-adevăr, această transmitere nu poate fi numai opera, prin excelență teoretică, a unei autorități bisericești sau a unor teologi. Conținutul și modul de transmitere a Tradiției trebuie să-și evidențieze caracterul lor mântuitor, ajutând pe credincioși să înțeleagă că "mântuirea lor depinde de ajutorul lui Hristos cel mărturisit cu toată convingerea, cel a cărui putere este primită și exprimată prin rugăciune și prin Taine". Pe de altă parte, conținutul Tradiției și modul ei de transmitere se diseminează diferențiat în rândul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
viața e searbădă, e tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această tristețe este credința într-un Dumnezeu personal transcendent, care în Hristos ne oferă mântuirea. Prezentând comunității de credincioși pe Hristos drept singurul Mântuitor, singurul garant al persoanei umane în veșnicie, Ecclesia este datoare să-l înfățișeze în realitatea deplină a Persoanei lui de Dumnezeu și om în același timp și în lucrarea actelor lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ecclesia este datoare să-l înfățișeze în realitatea deplină a Persoanei lui de Dumnezeu și om în același timp și în lucrarea actelor lui mântuitoare, "trăite ca acte ale unei persoane supreme și apropiate, în realitatea acțiunii Lui continuue de mântuire a persoanelor umane, prin legătura activă în care se află cu ele, prin ajutorul pe care li-l dă în străduința lor după unitatea în El, după ridicarea lor din pasiunile egoiste și lipsite de orizont, legate exclusiv de trupul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
semnul acțiunii Sfântului Duh care face ca totul să se transfigureze. Învățătura ortodoxă a transfigurării lumii nu se identifică cu cea protestantă a răului radical, teorie potrivit căreia natura este în întregime alterată, harul substituindu-se faptelor pentru a asigura mântuirea umană. În concepția protestantă, nu se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
căreia natura este în întregime alterată, harul substituindu-se faptelor pentru a asigura mântuirea umană. În concepția protestantă, nu se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri occidentale între natură și har, protestantismul consideră harul "ca ceva esențialmente exterior naturii umane ce se mântuiește; și nu se mai vede bine cine se mântuiește, dacă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]