8,110 matches
-
fi alegoria Republicii, noul chip al Mariannei, actrița încarnează o nouă artă de a trăi, celebra trilogie "mare, sex și soare" pe care o va celebra unul dintre iubiții săi, Serge Gainsbourg. B.B. este în așa măsură sex-simbolul și emblema modernității amoroase, încât o întreagă generație de fete se recunoaște în ea, imitându-i dezinvoltura și felul puțin tărăgănat de a vorbi. Fără voia ei, actrița lansează moda balerinilor și a jupoanelor înfoiate pe sub rochiile cadrilate din bumbac, a zulufilor și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
emfază. Motorul, geaca, zâmbetul, freza gen Elvis dată cu briantină. Și cu asta, basta!" Începând din anii '50, pe lângă autonomie, tinerii capătă de asemenea o cultură a lor. O cultură care nu mai este socio-familială, ci internațională, o cultură a "modernității dezrădăcinate"177. Fiecare națiune își păstrează particularitățile sale, însă tinerii occidentali dobândesc, grație cinematografului, radioului, televiziunii, muzicii, din ce în ce mai multe referințe comune. În anii '50-'60, tinerii francezi sunt înnebuniți după Bécaud sau Brassens, dar apoi devin pasionați de yé-yé. Însă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nemaipomenit". Ehei, odată ce și-a pus conservatorismul gheara pe noi... Dacă dragostea fizică în afara căsătoriei rămâne, astfel, periculoasă, flirtul, în schimb, permite și acum reconcilierea unor lucruri în aparență ireconciliabile: atracția și pudoarea, fiorul aventurii și tihna virtuții, tradiția și modernitatea. Acesta este fără îndoială motivul pentru care toată lumea tineri și mai puțin tineri îl practică mai mult ca oricând. Tot din acest motiv, jocul acesta amoros, atât de ambiguu, de flexibil și de progresiv, oferă acum cea mai extinsă gamă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
luase legătură cu nimeni din țară.Trimisese doar câteva vederi celor apropiați, în primul rând dragei profesoare de limbă rusă. I se părea că abia aici, printre străini, era pe picioarele ei într-o lume mult mai deschisă noului și modernității. Nu se simțise urmărită de nimeni, era ferm convinsă că nimeni și nimic nu-i controlează destinul în afara genelor și a evenimentelor externe. La întoarcerea în țară, pe aeroport nu o aștepta nimeni. Se simți puțin tristă, dar își zise
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cunoscut mai multe schimbări într-un timp atât de scurt. Cea mai mare parte a acestui interval de timp a fost pentru China un calvar. Poate nicio țară n-a suferit atât de mult în tranziția de la Evul Mediu spre modernitate. Structuri sociale anchilozate de secole, diferențe sociale uriașe, relații interumane guvernate de mentalități vechi de 2 500 de ani (confucianismul), ocupație străină, o populație numeroasă, analfabetă și care trăia la limita subzistenței, un teritoriu imens și fracționat de forme de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
au și menirea de a infirma stereotipul de gândire care a pus stăpânire pe cele mai multe dintre aprecierile adresate calității perioadei din istoria omenirii care poartă numele Evul Mediu. "Judecat prin prisma sentimentului modern al lumii scrie Romano Guardini în Sfârșitul modernității -, Evul Mediu apare lesne drept un amestec de primitivitate și fantastic, de constrângere și lipsă de autonomie. Această imagine nu are însă nimic de-a face cu realitatea istorică. Singurul criteriu după care poate fi măsurată corect o epocă este
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
atâta timp cât durează puterea prin care el este în stare să-i protejeze și nu mai mult". * Descrie împuternicirile ce revin statului în baza cărora poate să-și îndeplinească funcția contribuind la definirea "suveranității" care este esența politicii; Hobbes inaugurează astfel modernitatea politică a statelor păstrată și astăzi în practica politică. * Insistă asupra necesității unei puteri indivize, singura care ferește statul de la descompunere; puterea aparține suveranului care în mâna stângă trebuie să țină sabia, iar în dreapta cârja episcopală. * Condamnă toate doctrinele inspiratoare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ci pentru că acest fel de a gândi s-a răspândit și a devenit un ferment universal". Înfigându-și puternic rădăcinile într-o Antichitate actualizată, Renașterea, prin forța sa creatoare și prin încrederea totală în posibilitățile omului, a deschis larg calea modernității; însăși Biblia primește noi interpretări, perioada Renașterii și a Reformei marcând o ruptură de interpretarea tradițională, specifică epocii Părinților și scriitorilor bisericești. Apariția tiparului, discuțiile filologice purtate în jurul variantelor manuscrise, traducerea Cărții în limbile vernaculare conduc la democratizarea textului și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cît și prin importanță, fiindcă a fundamentat o serie de trăsături culturale și de civilizație ce au asigurat europenilor un ascendent în raport cu popoarele care trăiesc în alte continente. În intervalul dintre epocile de manifestare a focarelor antichității și a focarelor modernității (aproximativ între secolele al IV-lea și al XIII-lea) s-a afirmat factorul cel mai important care a contribuit la unificarea spirituală a lumii europene: creștinismul. Deși nu are origini europene, această religie, care a devenit general europeană prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
delimitate și cu posibilități de comunicare reduse între ele. Lumea bizantină nu a putut avea o dezvoltare modernă, aceas-ta fiind anulată de musulmani, deși tradiția veche greacă și unele dintre realizările proprii i-ar fi putut asigura o evoluție spre modernitate în sensul specializărilor și al manifestărilor distincte a ramurilor culturii, așa cum s-a produs în Vestul european, îndeosebi prin contribuția intelectuală a germanicilor. Sincretismul, adică dezvoltarea și manifestarea împreună a ramurilor culturii, a rămas caracteristic slavismului ortodox, care s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și o înlăturare a celorlalte, o dată cu realizarea statelor naționale centralizate și a apariției conștiinței naționale. Dacă în epoca modernă nu cunoaște variante regionale, limba literară nu este totuși lipsită de diviziuni, dar acestea au o bază culturală și profesională, încît modernitatea ei este dată nu numai de caracterul comun, ci și de existența unor stiluri funcționale (= unor limbi funcționale) care întrunesc și trăsături comune, ce decurg din caracterul unitar al limbii literare, dar au și numeroase și importante elemente diferențiatoare, rezultate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
găsesc în cel puțin nouă limbi romanice, la care se adaugă 260 care se folosesc în cel puțin cinci limbi. Numărul împrumuturilor panromanice luate din latina savantă (direct sau indirect) este și el foarte mare, reprezentînd fondul de bază al modernității limbilor literare neolatine 85. Receptarea împrumuturilor pe cale cultă din latină reflectă, pe de o parte, afinitatea cu latina, care ușurează, în cazul limbilor romanice, integrarea lor, iar, pe de altă parte, o deosebire structurală față de latină, manifestată prin reticența limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
permis dialogul și comunicarea cu Europa civilizată. Cînd, în sfîrșit, au început a fi traduse cărțile de cult în românește, aceasta nu s-a produs din inițiativa bisericii ortodoxe, ci sub impulsul și cu modelul Vestului protestant, încît elementele de modernitate și însăși scrierea limbii române i-au fost exteri-oare. Este adevărat că, în secolul al XVII-lea și în primele decenii ale celui următor, limba română literară a cunoscut momente de înălțare prin activitatea unor prelați religioși, dar ei au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu poate rezulta dintr-o simplă enunțare a unei fraze, ci numai dintr-o deplină argumentare. Se poate constata, prin urmare, că în vreme ce în Vest biserica se preocupă de înălțarea (prin cultură) și de ocrotirea omului, prezentînd multe elemente de modernitate, în Estul european, biserica manifestă obediență față de puterea politică și uzează încă de mijloace de impresionare de tip medieval, exploatînd ignoranța unui nivel cultural și de civilizație foarte scăzut al credincioșilor. Prin urmare, începuturile culturii românești majore din epoca veche
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tehnice, românii au rămas dependenți de importul de utilaje și de mașini, industria autohtonă fiind în mare măsură neperformantă și lipsită de mobilitate. În aceste condiții, nici nu s-a acordat suficientă atenție educației (în sensul realizării ei potrivit exigențelor modernității), singura pîrghie eficientă pentru progresul social și pentru ridicarea nivelului cultural și civilizatoric, căci educația tinerei generații a fost orientată ideologic în toate domeniile și a fost limitată la informațiile reduse ale unor profesori care își perfecționau pregătirea numai în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unor realități prea îndepărtate în timp pentru a fi accesibile spectatorilor actuali, Petronius ajunge să pună în cauză capacitatea acestora de a înțelege lecțiile trecutului și de a reacționa la anomaliile prezentului. Din poziția sa de intermediar între Antichitate și modernitate, între oamenii din vechime înfățișați pe scenă și publicul contemporan, Petronius asistă la toate întâmplările și formulează aprecieri asupra lor adresându-se când personajelor implicate în acțiune, când spectatorilor din sală. Angajați într-o crâncenă luptă pentru putere, regaliștii și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
publice și armată națională. Și legiuirile fanarioților și revendicările boierilor "pământeni" aveau încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele de la gurile Dunării navigau după formula: "feudalism rețeta noastră națională". Principiile moderne de organizare a statului aveau să fie efectiv aplicate abia prin introducerea Regulamentelor Organice (1831 în Țara Românească și 1832 în Moldova), sub
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
atunci când este vorba să creăm instituții pentru cetăți concrete, este necesar să vedem care sunt moravurile acelora, fiindcă există cetăți monarhice, aristocratice și republicane. Trebuie ca instituțiile specifice fiecărui tip de regim politic să fie adecvate caracterului cetățenilor 9. În modernitate, această ideea este prezentă în scrierile lui Montesquieu: "legile sunt instituite, moravurile iau naștere pe cale indirectă; acestea din urmă izvorăsc mai mult din spiritul general, pe când cele dintâi țin mai mult de o anumită instituție". Nu este bine să se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pe care o avea primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de agent al puterii centrale. Centralismul administrativ de tip iacobin, ale cărui fundamente au fost așezate prin legile de la 1864, a fost caracteristic sistemului românesc atât în modernitate cât și în contemporaneitate. Ceea ce a variat, de la o epocă la alta sau de la un guvern la altul, a fost intensitatea cu care a fost aplicat. Pentru o atitudine corectă politic, trebuie adăugat faptul că nu doar legile au dus
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ales de la Aristotel cel din "Cartea a V-a" a Eticii Nicomahice, care spune că legile există doar pentru a proteja drepturile cu care ființa umană este înzestrată. Așa a luat naștere teoria dreptului natural din care a evoluat, în modernitate, teoria drepturilor fundamentale ale omului. "Esența ei metafizică provoacă speculația, anvergura ei spirituală implică invocarea absolutului, măreția ei morală impune responsabilitate intelectuală; cum să nu fie atractivă o asemenea cale?"3. Aceasta face ca această teorie a drepturilor fundamentale ale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
constituționalismului românesc postcomunist, inițiat într-o epocă a confuziei nu doar politice, ci și sociale, așa cum a fost cea de după 1989. Tot așa cum, ieșită din comunism, România nu a putut asuma, la nivelul discursului promovat de noii lideri politici, elementele modernității civice liberale (fără trimitere, aici, spre ideologia particulară a liberalismului!), mediul constituțional românesc postdecembrist nu a putut propune un text al legii fundamentale care să incumbe cu claritate aceste elemente. 1. Despre proceduri și aspirații În veacul al XVIII-lea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei nucleu central nu determină schema guvernării nu este o constituție"5. Cred însă că, așa defazat cum încă este față de modernitatea politică occidentală, sistemul politic românesc are nevoie de o clară asumare, în textul constituțional, a unei "intenții protectoare". Cu alte cuvinte, a unei protecții și, implicit, garantări a drepturilor fundamentale ale indivizilor. Cred că această chestiune constituie încă o ratio
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un obiectiv de atins nu este un efort considerabil. Dar este unul necesar. Concluzie În concluzie, consider că opțiunea pentru clarificarea prin diferențiere a tipurilor de drepturi (negative, pozitive și, eventual, democratice) poate simboliza inclusiv racordarea sistemului politic românesc la modernitatea civică de factură occidentală. Cred că, dacă tot a fost și este să preluăm formal anumite aranjamente instituționale și procedurale proprii spațiului european, este important să le și valorizăm ca atare. Prevederea cu claritate diferențiată a drepturilor în textul constituțional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
decât cele creștine, ci și a introduce o mențiune falsă (sau, după cum spuneam, măcar chestionabilă) despre identitatea noastră colectivă. 2. Câteva observații în marginea chestiunii evidențierii importanței tradiției creștine și a rolului Bisericii Ortodoxe Române în istorie "Întreaga tradiție a modernității politice europene de 200 de ani încoace este orientată spre un proces de laicizare a instituțiilor statului. Rolul Bisericii Ortodoxe Române în istoria acestei țări, unul de altfel important, trebuie precizat și căutat doar în manualele de istorie, în cadrul unor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
-l pe Giovanni Sartori, că "o constituție fără o declarație a drepturilor este tot o constituție, în timp ce o constituție al cărei nucleu central nu determină schema guvernării nu este o constituție". Cred însă că, așa defazat cum încă este față de modernitatea politică occidentală, sistemul politic românesc are nevoie de o clară asumare, în textul constituțional, a unei "intenții protectoare". Cu alte cuvinte, a unei protecții și, implicit, garantări a drepturilor fundamentale ale indivizilor. Cred că această chestiune constituie încă o ratio
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]