7,611 matches
-
o glumă?”, am putea să ne Întrebăm, din nou, privind gluma care rânjește, imperială, deasupra sacului de bani, dar și grotescul ucigaș al jocului de-a Utopia sacră. Antipa moare fiindcă „nu avea puterea să creadă”, spune misticoidul morbid și nebun Anghel. „Vreau să știu până unde se poate glumi... există limita asta. Timpurile noastre au descoperit limita asta”, avertiza Viziru. Timpurile biografiei noastre descoperiseră, Într-adevăr, se părea, limita sinistră la care poate fi Împinsă gluma destinului refuzând să mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
femeie este cea ascunsă sub emblema de catran a dinamitei, sub hipnoza belicoasă a asaltului. Femeia fără păr și fără nume, doar cu masca neagră a urii pe fața delicată ca o semilună. Întrebați-vă dacă femeie este acea mamă nebună cu ochii goi, de broască În iarnă, smulgându-și, ca pe un blestem arhaic, părul brusc albit, femeia care nu-și mai poate aminti numele copilului purtat În brațe În urmă cu o clipă, clipa din urmă, când era deja
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
îi stă bine luptătorului și apărătorului de neam și țară, ci dimpotrivă. Din ei s-a căutat să se scoată elemente servile și unelte oarbe de execuție ale crimelor ieșite din capriciile și mintea bolnavă ale unui rege degenerat și nebun. Aceste fenomene, cu manifestări multiple de înstrăinare de trunchiul și sufletul neamului a cadrelor armatei noastre, au putut să-l ajute pe regele Carol al II-lea în opera sa de distrugere a Legiunii. în poziția în care ostașii de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ajunge la concluzia că Dumnezeu nu vrea sau nu poate să ne ajute. Scrisoare în gând PITEȘTI Opriți-vă din hohote, nebuni!!! în râsul vostru negru Fierb clocote de sânge Din rânjetul satanicei furtuni. Pe cine-ați răstignit din nou, nebuni? Ce cântec sfânt în scrâșnet greu se frânge... O!... Dans în ritm macabru Apocaliptic ropot De prohodiri ciudate Cer negru Negru de clocot Ce-ntunecat se zbate Și Bate... Bate... Bate... Morți vii Stafii și câte-un înger mat Ce-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
te interesează. — Sunt cam presat de timp. Și e o chestiune extrem de importantă. — Cât de importantă? — E legată de evoluție, am zis. — E-vo-lu-ție? Cred că am șocat-o de-a binelea. O simțeam în voce. Presupuneam că mă considera ori nebun, ori tâmpit. Mă rog, puțin îmi păsa atâta vreme cât părea dispusă să mă ajute. N-am scos nici un sunet ca să mai sporesc puțin misterul. — Evoluție? repetă ea. E vorba de evoluția de zeci de mii de ani? Atunci de ce atâta grabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
importantă și cumplit de arzătoare. Afectează direct următorul pas în evoluția omenirii. — E ceva de genul Odiseea spațială - 2001? — Exact. Am văzut și eu filmul ăsta pe video de câteva ori. — Vrei să știi ce cred despre tine? — Că-s nebun sau tâmpit. — Cam așa ceva. — Să știi că nu sunt. Nu știu cum să te conving. Poate oi fi eu puțin cam îngust la minte și foarte încăpățânat, ba chiar și un pic înfumurat, dar nebun nu. Nici cei cărora le stau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
știi ce cred despre tine? — Că-s nebun sau tâmpit. — Cam așa ceva. — Să știi că nu sunt. Nu știu cum să te conving. Poate oi fi eu puțin cam îngust la minte și foarte încăpățânat, ba chiar și un pic înfumurat, dar nebun nu. Nici cei cărora le stau în gât nu m-au acuzat vreodată de nebunie. — De vorbit, vorbești normal. Și mi-ai cumpărat înghețată. Bine, fie, hai să ne întâlnim la cofetăria din apropierea bibliotecii la ora șase și jumătate. Îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Le-am dus în pat și, în timp ce-mi vedeam mai departe de Roșu și negru, am încercat să sorb toate picăturile rămase. Simțeam nevoia să-mi domolesc cu alcool tensiunea acumulată în ultimele trei zile. Aveam o poftă nebună de somn. Nu știam ce necazuri mă mai pășteau și în ziua următoare - mă pândeau cu siguranță. Aș fi vrut să pot dormi măcar atât cât i-ar fi luat lui Michael Jackson să facă un turneu prin lume. Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
auzisem în viața mea. M-au trecut fiori. Ceea ce mi se părea însă cel mai îngrozitor era faptul că zgomotul acela nu ne respingea, ci răsuna mai degrabă ca o invitație. Știau că ne apropiem și așteptau cu o bucurie nebună să ne facă rău. De spaimă, simțeam o sudoare rece pe spate în timp ce alergam. Am înțeles că nu era vorba de cutremur. Ceva mult mai îngrozitor decât un cutremur, dar nu-mi puteam imagina ce anume. Și nici nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cațere. M-am agățat cu ambele mâini de stâncă și m-am uitat la ea cum urcă, cu lanterna bălăngănindu-i-se pe spate. Arăta chiar ca un suflet derutat ce se întorcea în ceruri. Mi se făcuse o poftă nebună de o gură de whisky, dar sticla era în rucsac și nu mi s-a părut chiar înțeleaptă ideea de a mă răsuci, de a da jos rucsacul și de a o scoate de acolo. Așa că am început doar să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nenumărate ori. După ce-a început să meargă mai ușor, am apăsat cu mâna dreaptă toate butoanele. La rând. Pe urmă cu mâna stângă. Apoi împreună și iar separat. Făceam pauză după fiecare sunet și-l ascultam cu o plăcere nebună. Bătrânii de afară se auzeau încă săpând la groapă. Cele patru cazmale mușcau fără milă din pământul înghețat, într-un ritm neregulat. Vântul zguduia din când în când geamul. Pe fereastră se zăreau pantele dealurilor de pe care nu se topise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
întâmplat așa ceva vreodată? — Nu-mi amintesc. Probabil nu. — Aha! exclamă fata văzându-și mai departe de articol. M-au preocupat apoi pozițiile ocupate de Liga Centrală și Liga Pacificului. Au sosit sandvișurile și supa. Le-am mâncat cu o plăcere nebună. M-am șters la gură cu șervețelul și-am oftat din toți rărunchii. Parcă se adunaseră toate oftaturile din viața mea într-unul singur. Atât a fost de profund. Am ieșit din magazin și am încercat să opresc un taxi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
se dilată). “Când coboram Copoul, m-am întâlnit cu actualul senator George Pruteanu, care rupea operele genialului în fața librăriei de la magazinul Copou . Cunoscându-ne foarte bine, m-am dus la el și aproape că l-am implorat : “ Ce faci, esti nebun? Eu abia am ieșit, vrei să intri tu ? Mi-a spus doar că dictatorul fugise”. (Ce drăguț!) N.n. - Palavre ! Basne ! George Pruteanu, în ziua de 22 decembrie ora 12,09 se afla, după programul obișnuit la locul său de muncă
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Străbunii (1900), Dușmani ai neamului (1904) și Iluzii (1908), poemele dramatice Eglè (1901) și Doamna Oltea, mama lui Ștefan (1906), piesa Blestemul (1904) și volumul de poezii În zări de foc (1915). În periodice i-au rămas alte romane (Dor nebun, 1903, Vanghele Zioni Cațaonul, 1906, Apa de aur, 1908), nuvele și cicluri lirice. Pentru teatru a mai scris poemele dramatice Akmiutis și Moș Crăciun și piesele Vis pierdut și Cumpăna, jucată în 1912, și a tradus Greva făurarilor, Iacobiții, Părăsita
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
poem al Ninei Cassian - model al autoarei în etapa de început - despre caișii înfloriți prea devreme, și acela prelucrare a ideii din După melci de Ion Barbu. Numai că D. găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni”. Amnios (1977) reunește poeme în versuri și poeme în proză. Este o „carte de învățătură pentru fiul meu Andrei”. Mama îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
celor trei glorioase, În Franța anilor șaptezeci-nouăzeci. Cartea ei este un manual de supraviețuire, succesor al manifestelor politice ultimative, fidele spiritului și metodei revoluționare de felul celui citat mai sus. Puternică este În scrierile ei nostalgia retoricii inflamate a anilor nebuni, care trimite reflexe expirante pe sintaxa cenușie a resemnării. Citez din romanul pe care-l prezint: Suprimînd posibilitatea de a alege, sistemul le-a negat opozanților săi orice valoare. [...] Nu pot scăpa de această societate care fragmentează. [...] SÎntem niște nimeni
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bătrînă și un tînăr cu vîrsta fiului ei. Ajungem repede la concluzia că nu cunoaștem identitatea sexuală a protagonistului: „nu știți ce Înseamnă dragostea unui bărbat pentru un alt bărbat” afirmă cel/cea care-și spune cîteva rînduri mai sus „nebună”. Să fie ciudata relație un reflex monstruos al iubirii filiale, un exces care, ca orice exces, ascunde lipsa? Nu vom afla, dar nici nu ne va interesa foarte mult, atîta vreme cît vom ști să-l ascultăm pe Emmanuel Adely
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la domnie Gheorghe Duca, grec venit în Moldova pe vremea lui Vasile Lupu, când era simplu ucenic la „dugheană la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele moldovenilor cu nemții la Suceava și la Cetatea Neamț. Calitățile
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
unui poet planetar, cu gesturi de o teatralitate emfatică, larg democratică în cheia lui Walt Whitman și Vladimir Maiakovski. Viforos, eruptiv, pătruns de o durere intensă, dominat de o imaginație „aprigă” și „învolburată de enigme”, poetul cântă la o liră „nebună” sau „suavă”, pusă să vibreze în ritmurile cosmosului, ale furtunilor răscolite și pornirilor sălbatice. Pe de altă parte, pe fundalul unei ingenuități aproape eseniniene și al unei atmosfere de bunătate cristică și de singurătate ciudată, se proiectează sentimentul unei fisuri
CAVARNALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286146_a_287475]
-
New York, 1987, p. 160. 77 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 78 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 688-690. 79 Așa cum recomandă majoritatea stoicilor, printre care Epictet, în Manual: Dacă vrei să faci progrese, îndură cu resemnare să fii socotit nechibzuit și nebun, din cauza disprețului tău pentru lucrurile din afară", în Epictet, Manual, traducere de D. Burtea și Marcus Aurelius, Către sine însuși, traducere de M. Peucescu și D. Burtea, prefață de Eugen Cizek, tabel cronologic și note de D. Burtea, Editura Minerva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
New York, 1987, p. 160. 364 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 365 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 688-690. 366 Așa cum recomandă majoritatea stoicilor, printre care Epictet, în Manual: Dacă vrei să faci progrese, îndură cu resemnare să fii socotit nechibzuit și nebun, din cauza disprețului tău pentru lucrurile din afară", în Epictet, Manual, traducere de D. Burtea și Marcus Aurelius, Către sine însuși, traducere de M. Peucescu și D. Burtea, prefață de Eugen Cizek, tabel cronologic și note de D. Burtea, Editura Minerva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prevalează începând cu epoca respectivă și din care rămân texte devenite clasice cum ar fi Brave New World ⁄ Minunata lume nouă (1932, Aldous Huxley)18 sau 1984 (George Orwell, 1949)19. Secolul al XIX-lea asistă și la apariția savantului nebun (de la Robur cuceritorul la doctorul Folamour 20) care, depășit de consecințele propriilor creații, se vede, asemenea ucenicului vrăjitor, condamnat la moarte, provocând catastrofe de tot felul. Această tematică modernă este inițiată de Mary Shelley prin Frankenstein, or the Modern Prometheus
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în lume. În Franța, în paralel cu modelul Verne, autori precum Albert Robida, J.-H. Rosny Aîné, H. G. Wells, J. de la Hire, Paul d'Ivoi, Gustave Le Rouge sau Maurice Renard exploatează la modul personal, și uneori cu o extravaganță nebună, acest imaginar modern. Maurice Renard (1909) este chiar printre primii care meditează, pornind de la textele lui Rosny, la o definiție a "miraculosului științific", pe care îl leagă de progres și pe care-l vede drept o "ramură emergentă" a literaturii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pătrunderea informației din afară era penalizată și controlată. Ziarele prezentau doar documentele și discursurile oficiale, televiziunea transmitea câteva ore seara, din care majoritatea timpului ecranul îl aducea în casele românilor pe Ceaușescu. Literatura, muzica, teatrul, cinematografia erau prinse în hora nebună a mistificării, a adulării figurii lui Ceaușescu, dar și a mesajului dublu, destinat bieților români care se simțeau superiori descifrând aceste mesaje ascunse în textele controlate și îngăduite de cenzură. între 1979 și 1981, au fost revizuiți și reduși toți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vă este mormântul, aș veni să vă iau chelea, să-mi fac geantă și mănuși! Primarul m-a turnat la Securitate și m-au arestat". Jumătate de sat a venit la procesul lui și au spus: Domnule, omul ăsta e nebun!", și cu toate astea i-au dat trei ani, dar înainte de asta l-au dus la spitalul Socola pentru diagnostic. C. I.: Au respectat oarecum procedura. S. Ț.: Chipurile. La Socola era acolo doctorul Brânzei care, întrebat odată de studenți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]