9,132 matches
-
nimic... iar inginera de la fier vechi a ajuns la camera de urgență după ce trei bătrâne au izbit-o cu capul de brațul unei macarale, pentru care acestea din urmă ceruseră un preț mult peste cel al pieței. În fine, nu neg că or fi și alții mai răi. Dar babele astea au un farmec aparte. Își beau pastilele cu vodkă și nu au nevoie de rețete compensate. Pentru ele, la medicul de familie nu s-a inventat încă statul la rând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
moarte-n câmp. În ciuda caprelor și a leilor moșiți prin CGI, care dau cam anapoda prin decor, această odisee a ultimului om rămas viu teafăr într-o metropolă distrusă de un virus, are o poezie pe care n-o poți nega. Will Smith e un fel de Robinson Crusoe care nu știe cât mai are de trăit, dar care repetă ceremonialul gesturilor cotidiene pentru că asta e tot ce poate face un supraviețuitor: să se țină cu dinții de viața normală. Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
2 dec. 1936, și-a făcut studiile la Universitatea din Frankfurt. În prezent este profesor al Universității Berkeley-California și membru al Academiei Naționale de Științe a SUA. Nu demult, el a fost în centrul unui scandal științific internațional, deoarece a negat faptul că virusul HIV ar fi cu adevărat agentul cauzal al SIDA, contrazicând teoria acceptată de întreaga comunitate științifică. După P. H. Duesberg, virusul HIV nu este decât un germen „de passage“ (după vechea expresie a lui Pasteur). Duesberg susține
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
discipline biomedicale (oriunde este nevoie de o amplificare a secvențelor de ADN) aparține biochimistului american Kary mullis (n. 28 dec. 1944) de la compania Xytronix - San Diego, California (1986-1988). Kary Mullis este unul dintre cei mai înverșunați partizani ai curentului care neagă etiologia HIV în SIDA. El a afirmat că reacția PCR, pe care a inventat-o, a fost aplicată abuziv în diagnosticul SIDA. În diagnosticul hepatitei B, testul PCR (ADN-VHB QS) cantitativ este performat utilizând standardul de cuantificare VHB (VHB QS
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
populară din diferite provincii și reprezintă astfel o ultimă etapă în evoluția limbii latine, dar o etapă dominată de trăsături ce nu existau în latină și, de aceea, reprezen-tînd altceva decît latina. Așadar, limbile romanice continuă latina, dar o și neagă în același timp, fiind ultima etapă care se mai poate pune în legătură cu latina, căci ceea ce urmează constituie evoluția altor realități. Limbile romanice au luat naștere din latina populară, momentul apariției lor fiind considerat secolul al VI-lea, cînd, datorită pierderii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
chiar, uneltele necesare, ceea ce a condus la un schimb de mărfuri redus și la lipsa specializării profesionale. Fenomenul însingurării s-a manifestat și în cazul românilor care au trecut prin școală, devenind intelectuali, încît fiecare s-a crezut îndreptățit să nege orice realizare a înaintașilor sau a contemporanilor, pentru a se propune ca singur întemeietor de lume și ca singur deținător al adevărului. Exemplul concludent sub acest aspect este Titu Maiorescu, care, așa cum a arătat Nicolae Iorga 118, a respins violent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este fondată în octombrie 1863”. Această afirmație din document o găsim înscrisă și de Iacob Negruzzi în „Albumul Societății Junimea”, întocmit în aprilie 1878. În dreptul primilor cinci junimiști fondatorii - este notat: „epoca fondării Junimei oct.1863”. Prin aceasta, însă, Negruzzi neagă afirmația sa de la început: „mulți membri ai Junimii cred că societatea lor datează din toamna anului 1863, însă aceasta nu poate fi...” Și într-o notă din lucrarea „1916 zile de vară”, Ed. Eminescu, 1978, București, autor Ion Bulei, găsim
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sfida Legile și Statul pe care le-a apărat întotdeauna, acesta renunță să-l îndemne la fugă, dar nu se declară convins de argumentele filosofului, ci îl acuză de incapacitatea de a abandona o soluție greșită : N ai curaj să negi ceea ce ai afirmat o viață întreagă. Păcat ! (p. 99). Conversația cu Demonul din finalul piesei îl arată pe Socrate înspăimântat de iminența sfârșitului. Înțeleptul recunoaște a fi spus la judecată că moartea va fi pentru el o desfătare doar pentru că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ei neavând decât o vină minimă pentru nenorocirile abătute asupra lor (p. 89). Căile divine sunt de neînțeles, iar autorul se înclină cu smerenie în fața hotărârilor nemiloase care aduc nenorocirea unor eroi de treabă și generoși (p. 90). Fără a nega dreptatea celor de sus, Sofocle vede în faptul că nevinovații sunt loviți de zei o dovadă a atotputerniciei nemuritorilor și a nimicniciei omenești. O comparație între arta tragicilor și a sculptorilor elini i se pare relevantă lui Frenkian. Ca și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
își pierde sensul dacă se rupe legătura cu planul divin, în funcție de care ea există (p. 93). Ca și Praxitele, Sofocle detașează arta de templu și se concentrează asupra omului, iar religiozitatea artistului implică un efort de credință pentru a nu nega dreptatea zeilor (p. 94). În această interpretare, eroii lui Eschil sunt mari vinovați și pierd simpatia spectatorilor ca niște inși trufași și păcătoși ce se află (p. 94). Cât despre eroii lui Sofocle, ei inspiră o milă profundă, o dată ce greșeala
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Sartori șeful executivului oscilează în funcție de cum se schimbă majoritățile parlamentare. În opinia lui Alexandru Radu, această "oscilație a capetelor" este "soluția pentru a bloca conflictul potențial specific oricărei structuri de putere bicefale"32. De asemenea, politologul prezintă și teoria care neagă existența regimului semi-prezidențial ce aparține lui Matthew Shughart și John Carey, aceștia considerând că există în schimb două regimuri care asigură supremația primului-ministru regimul premier-prezidențial sau a președintelui regimul prezidențial-parlamentar33. Alți doi autori care abordează regimul politic românesc din perspectiva
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în care le statuăm într-o constituție, drepturile să fie tratate așa cum sunt creionate de către Ronald Dworkin în capitolul VII din Drepturile la modul serios: dacă cineva are dreptul de face ceva, atunci este greșit ca guvernul să i-l nege, chiar dacă ar fi în interesul general să procedeze astfel 10. Viziunea liberală este aceea că valoarea drepturilor este una negativă, în sensul că nu pot fi detașate de posesorul lor, iar rolul statului (democratic) e doar acela de a proteja
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
47. Altfel spus, dincolo de toate, avem o situație ce ar putea părea paradoxală: actuala Constituție stipulează garantarea unui set întreg de drepturi, iar practica arată că niciunul dintre aceste drepturi nu este respectat într-un mod rezonabil. Bineînțeles, se poate nega existența unei corelații directe dintre excesul de reglementare și insuficienta aplicare, încercând a se căuta alte explicații, economice, psihologice etc. Niciuna dintre aceste argumentări nu poate explica însă incoerența logică a excesului de drepturi: existența a unui număr prea ridicat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
tare și stă de vorbă cu doamna Segal. De fapt, ea nu mai e aici, a plecat să reflecteze altundeva la tristele ei amintiri, dar acum câteva clipe încă discutau, ea și el, aici, pe terasă, asta nu poate fi negat. Oare părul unei zeițe incendiase fulgerător geamul, oare vreo fantomă își luase rămas bun de la lumea celor vii în via lumină matinală? Nu crede în fantome, dar atâtea coincidențe ajung să te surprindă. Și sunt deja două, dacă nu trei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
creând premisele de facto ale unei modernizări a societății românești, care avea să se instaleze și de jure, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului Organic la 1831, și mai ales cu schimbările aduse de generația pașoptistă. Cum am putea să negăm sau să ignorăm acest lucru, dacă ne gândim doar că în Țările Române, între 1720 și 1820 s-au tipărit peste 300 de cărți, afară de altele multe aduse de peste hotare? Că în București, în secolul fanariot existau trei biblioteci publice
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Faptul că această scurtă perioadă de euforie ascunde o neliniște latentă pe care criza din 1929 o va scoate brutal la suprafață și că nici toate țările nici toate categoriile sociale nu profită de ea în egală măsură, nu poate nega o realitate neîndoielnică: aceasta coincide atît în Europa cît și în Lumea Nouă cu apogeul "celei de a doua revoluții industriale". Aceasta din urmă se caracterizează în primul rînd printr-o mai mare concentrare a întreprinderilor industriale. Desigur, Anglia și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a confruntat fascismul și pentru că într-o oarecare măsură a beneficiat de existența unui "model". Hitler a făcut în așa fel încît să depășească repede modelul, upoi, la rîndul său să-l impună pe omologul său latin, deși el nu neagă influența profundă pe care acesta din urmă a exercitat-o asupra lui. Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase după Marșul asupra Romei, într-o dictatură totalitară care nu a avut de înfruntat nici o opoziție și care viza
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
împărțită pe parcele, în sfîrșit, pentru că, nici acolo unde automatizarea este avansată nu s-a produs atît o omogenizare a condiției muncitorești cît mai degrabă o deplasare și o redefinire a diferențelor. Oricare ar fi situația, nu se poate totuși nega faptul că în mare, s-a produs o micșorare a procentajului muncitorilor manuali și o creștere în aceeași proporție a numărului de tehnicieni și cadre medii. Rezultă de aici, în ceea ce privește atitudinea politică și sindicală, o preferință sporită pentru aspectele reformiste
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vorba de grupuri minoritare de o importanță secundară în raport cu populațiile tributare culturior naționale sau provinciale care constituie un puternic element de coeziune și care poate respinge tot ce e străin. Fără îndoială, ar fi absurd ca doar de dragul demonstrației să negăm importanța acestor culturi naționale, profund înrădăcinate și a căror diversitate constituie bogăția Europei. Dar cine nu vede dincolo de incontestabilele diferențe, punctele comune, elementele care le apropie, liniile de forță pe care este suficient sale pui în evidență pentru ca acestea să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
să contracareze aceste tendințe. Mișcările sociale progresiste din anii '60 și '70 sînt încă vii și luptă pentru drepturile omului, pentru libertățile civile ale persoanelor oprimate, pentru pace, dreptate, ecologie și o mai umană organizare a societății. Nu se poate nega că tocmai instabilitatea și nesiguranța prezentului creează posibilitatea unui viitor mai sigur și a unei lumi mai bune ce se clădesc pe coșmarurile prezentului. Pe de altă parte însă, predilecția pentru micropolitică și/sau așa-numita politică a identității fragmentează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adevăr, apariția fenomenului postmodern este în strînsă legătură cu bătăliile pentru cîștigarea de capital cultural în epoca prezentă. Unul din modurile de a contesta teoriile, canoanele și modelele anterioare este acela de a le declara învechite sau de a le nega vehement afirmațiile și pretenția că dețin adevărul, că sînt utile, excelente etc. Capitalul cultural poate fi sporit prin delimitarea propriei opere sau poziții față de a altora, prin asocierea cu un fenomen popular și prin subscrierea la noi mișcări culturale și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Frankfurt în anii '30, cînd au opus formele anterioare de ideologie burgheză democratică unor forme de societăți fasciste reacționare existente în epocă. Critica imanentă a societății contemporane opune și ea propriile valori formelor și practicilor sociale existente care contrazic sau neagă valori unanim recunoscute ca cele ale libertății și individualismului (vezi Kellner, 1984, 1989 a). Ca urmare, în timp ce ideologiile burgheze bazate pe libertate, individualism și drepturi sînt ideologii ce maschează într-o anumită măsură dominația și subordonarea altor clase, ele conțin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de experiențe euforice și de frecvente schimbări de identitate și imagine. Nu aș merge totuși atît de departe încît să afirm, așa cum a făcut Jameson (1984: 62 f), că în cultura postmodernă anxietatea dispare și nici nu aș vrea să neg că aceste crize de identitate sînt prezente și adeseori acute (un prieten psihiatru mi-a spus că mai ales în rîndul adolescenților există o acută confuzie în privința apartenenței de sex, tinerii fiind puternic atrași de figuri androgine, precum Boy George
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
erau asociate cu valoarea și sacrul, protagoniștii operei lui Gibson nu au altă soluție decît să încerce varianta transcendenței artificiale." (1992: 226) Baudrillard vs. cyberpunk Prin contrast, Baudrillard dizolvă semnificația și individul în extazul comunicării și disprețuiește acțiunea individuală eficientă, negînd chiar posibilitatea suveranității individuale într-un univers condus de obiecte. Pentru el, tehnologia este triumfătoare, în această eră postumană și nu este deloc cuprins de nostalgie la ideea unei umanități dispărute într-un univers tehnologic. Baudrillard nu caută transcendența și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rând, conceptul de stat nu este neutru în ce privește alocarea valorilor. El pune bazele unei ierarhii administrative; grupurile și alte organe din cadrul statului i se subordonează legal, chiar dacă adesea în mod mai mult formal decât real. Statul tinde de asemenea să nege din punct de vedere legal, însă de multe ori fără baze reale, existența instituțiilor și grupurilor pe care nu le recunoaște. Aceasta deoarece conceptul de stat a fost dezvoltat în special de către juriști în timpul Renașterii în vestul Europei pentru a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]