18,249 matches
-
compoziție migăloasă, în trepte, executată cu finețe. Narațiunea, mai mult o suită de scene, înfățișează o lume stranie, reprezentată prin personaje care par a nu mai avea nimic uman, un fel de marionete, simboluri, ipostaze caricaturale ale alienării și degradării omenescului. Eroii se conturează prin prisma observației lui Anselmus, care se autodefinește ca „un ciudat spion al destinului”, „hermeneut pedestru al fragmentelor, al segmentelor de destine individuale”. Locatari ai aceluiași bloc de garsoniere, administratorul Mangolewski, ciungul Sabaca, orbul Gomila, piticul Eugen
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Locatari ai aceluiași bloc de garsoniere, administratorul Mangolewski, ciungul Sabaca, orbul Gomila, piticul Eugen Monks, colonelul în retragere Coco Epaminonda, „scriitorul” Adriano Zapis, colecționarul de ape marine și oceanice Cabidan, toți aceștia sunt, fiecare în felul său, niște „naufragiați” ai omenescului, oferind meditației lui Anselmus „cazuri de singurătate”. „Peripatetician vertical”, lui Anselmus îndeosebi ideile despre ecuația om-singurătate i se cristalizează în timp ce urcă scările blocului până la ultimul etaj, unde se află încăperea sa („acceleratorul de idei”, „reactorul”), „gândurile”, observațiile pe marginea existenței
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
ciocnește în paginile acesteia cu sintagma ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează oralități de periferie [...]. Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al etern omenescului nespectaculos, al tragicomicului banal, al stereotipiei cotidiene absurde și, mai ales, de un eseist contemplativ și sceptic, spirit zarifopolian, cu gustul „ideilor gingașe”. DUMITRU MICU SCRIERI: Curcubeul de la miezul nopții, București, 1984; Închiderea ediției, București, 1984; Parcul Ioanid, București, 1986
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
efecte convingătoare» [...], nu e un apendice de vulgarizare. Înțeleasă sau nu, trăiește.” Axa textului este disocierea versificației de poezie, „dar al zeilor”, sfidând „corsetul” de „cuvinte măsurate și rimate la capăt” și plutind „ca o vapoare ideală” printre stările sufletului omenesc; poetul e alesul care pune „poezia interioară” a celorlalți „în stare de spasm și ondulare către nelimitat”; „tonul de poezie cade-se a fi general, cu tendința de a condensa totul în ceva”, fiindcă numai astfel „stârnește poezia din cel
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
interioară” a celorlalți „în stare de spasm și ondulare către nelimitat”; „tonul de poezie cade-se a fi general, cu tendința de a condensa totul în ceva”, fiindcă numai astfel „stârnește poezia din cel care citește, poezia profundă a nostalgiei omenești”. Combătând discreditarea simbolismului ca decadență, dar și maimuțăreala joasă a curentului la noi, textul restituie simbolului străvechea lui demnitate în comunicarea gândirii, definind omul ca ființă simbolizantă. Un lung post-scriptum al articolului - demonstrând pe text incompetența în materie de poezie
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
ceea ce încadrează literarul în social și național. El acordă atenție prioritară curentelor larg culturale, mișcărilor de idei și biografiei scriitorilor. Programatic, urmărește „a desface ideile și sentimentele ce stăpânesc o carte, a le pune în legătură cu acelea care rezultă din activitatea omenească, neliterară, a scriitorului” și a încadra personalitățile literare în contextul ideologic și politic al epocii. Asumându-și o asemenea sarcină, eruditul o și îndeplinește. Caracterizările și aserțiunile sale se întemeiază pe o documentație vastă, pe o colosală cantitate de informație
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
experiență, RL, 1984, 43; Ioan Holban, „Lumea, de la început”, CL, 1984, 12; Adriana Iliescu, Proză realistă, RL, 1987, 11; Doina Pologea, Fantezia la ea acasă, R, 1987, 5; Irina Petraș, „Ca vântul pe câmpie”, ST, 1988, 11; Adriana Iliescu, Documente omenești, RL, 1988, 47; Dicț. scriit. rom., II, 748-749; Popa, Ist. lit., II, 935; Firan, Profiluri, II, 411. O.S.
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
de lumina soarelui. Și după cum dihaniei aceștia nu-i lipsește nimic ca să poată trăi sub pământ, tot așa și eu aveam tot ce-mi trebuia ca să mă bucur de plăcerile vieții. M-am jurat să mă omor, dacă cumva puterea omenească m-ar sili să trăiesc o altă viață decât aceea pe care eu o simt clocotind în sângele meu.” Voluptatea patimii o cuprinde și pe Chira Chiralina, care se dezlănțuie când urcă pe corabia lui Nazim-Efendi, un traficant de carne
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
economici - are ca sursă un viciu metodologic fundamental: concluziile sunt trase pe baza unui material cultural specific - irochez -, ridicându-se deci problema reprezentativității. De mai multă vreme, cercetări concrete antropologice au arătat că familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui Frederic La Playtc "1.5.3. Studiile lui Frederic La Play" Cercetări propriu-zis sociologice asupra familiei se consideră că au fost făcute prima dată de Frederic La Play în a doua jumătate a secolului al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
natural. Cercetarea calitativă de tip comprehensiv lucrează tocmai în sensul flexibilizării interpretării în funcție de contextul semantic de suprafață și de adâncime, bazându-se pe subtilitatea spiritului de finețe al minții umane. Nu e mai puțin adevărat că tot datorită ingeniozității creierului omenesc, tot mai mult din ceea ce părea doar „spirit de finețe”, inefabil aproape, este tradus în „spirit geometric”, inclusiv în programe de calculator. Astfel încât și în materie de mesaje mai mult sau mai puțin ascunse ale documentelor sociale (inclusiv cele produse
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiale și regulile de descendență n-au evoluat de la endogamie și promiscuitate la matriliniaritate, apoi la patriliniaritate și, odată cu creșterea gradului de „civilizație” și „raționalitate”, la descendență bilaterală. Grupul cognatic, ca și matriliniaritatea și patriliniaritatea au existat de la începutul istoriei omenești și continuă să coexiste. De fapt, în puține cazuri concrete există formele de descendență mai sus descrise în stare pură. Nici legile scrise sau nescrise nu sunt foarte rigide și cu atât mai puțin sunt respectate aceste legi și reguli
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă și comportamentală) funcționând un permanent circuit cauzal (vezi figura 15); - gândirea nu este o procesare ingenuu-logică de informație, ci în mintea omenească există scheme (schemata) ce structurează și organizează universul informațional. Aceste scheme epistemice prin care noi ne însușim lumea determină și modelează fluxul gândirii, putând duce la ceea ce se numește gândirea automată (automatic thoughts); - gândire automată înseamnă că ea se desfășoară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Foți, Andrei Marga, Vasile Militaru, Al. Ț. Stamatiad ș.a. Paginile de proza aparțin unor scriitori că N. Pora, I. Peltz, Th. D. Speranția. Teatrul reprezintă o preocupare constantă a revistei: fragmente din piesele Sonata umbrelor de A. Dominic, O patimă omenească de Remus C. Dragomirescu, Mefistofeles de Romulus Seișanu etc. Literatura străină este prezentă, mai ales în primii doi ani, prin câteva traduceri din Guy de Maupassant, Lev Tolstoi, A. P. Cehov și prin comentarii privindu-i pe Lamartine, Ernest Renan, Gabriele
REVISTA PRESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289252_a_290581]
-
fi trădat, nici o speranță pe care să n-o fi spulberat, nici un adevăr pe care să nu-l fi exilat. Comunismul a devenit, după o rătăcire de 40 de ani într-un pustiu fals revoluționar, o adevărată ortodoxie a degradării omenești” (După 40 de ani). Fermitatea tonului și spiritul critic caracterizează și rubricile culturale în articole precum: Unde e conștiința scriitorilor români?, Domesticirea lui Geo Bogza, Când Mihail Ralea reconsideră pe Ibrăileanu, Bocitoarele lui Stalin (despre Maria Banuș, Dan Deșliu, Eugen
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
în cele din urmă, la orice constrângere ideologică în favoarea promovării valorilor. Așa cum se arată într-un articol de bilanț ( În pragul celui de-al doilea an), periodicul ignoră „trecătoarele tulburări ale timpului, pentru a urmări afirmarea seninelor puteri ale spiritului omenesc”. Abandonarea oricărui angajament ideologic și a partizanatului politic nu înseamnă totuși o diminuare a implicării în actualitate - dovadă stau rubricile „Evenimente culturale”, „Portretul săptămânii”, „Între șvarț și călimară”, „De la A la Z”, „Răsfoind revistele” -, ci doar acea libertate care i-
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
intenția de a pune în discuție câteva idei, aspecte ale unei comunicări fragile, prin intermediul unor personaje destul de bine conturate, unele chiar vii, puternice. Primul volum de proză al lui R., Piedica (1923), indică preferința pentru dezbaterea unor aspecte ale naturii omenești, folosind secvențele epice doar ca semne exterioare ale stărilor sufletești. Decelarea cauzelor care declanșează atitudini și fapte este principala temă a narațiunilor, fiind în primul rând vorba despre un autor care intenționează să înțeleagă și să explice, nu să „reflecte
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
lăsându-le să vorbească singure, reduce la minimum descrierile, notează mai ales amănuntul care urâțește, pricepându-se să taie brusc desfășurarea acțiunii, spre a obține un efect dramatic maxim. Natura contrastează, prin indiferență sublimă, cu nefericirea personajelor, accentuând eșecul zbuciumului omenesc, zădărnicia lui. Romanul Ion, la care autorul a lucrat aproape zece ani, îi aduce notorietatea literară și îl situează dintr-odată în rândul scriitorilor români cei mai importanți. Vasta creație epică face să trăiască întregul univers al satului ardelean, cu
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
autobiografice, întreaga gamă a problemelor economice, culturale, cetățenești și politice proprii intelectualității transilvănene înainte de primul război mondial. Nicăieri lucrurile nu apar înfrumusețate, până și formele iredentismului sunt văzute lucid, critic, fără umbră de orbire patriotică. Dar și o înțelegere profund omenească însoțește descrierea abdicărilor de la principii, a cedărilor morale în fața condițiilor constrângătoare, ridicând fricțiunile administrative și frustrările sociale curente pe un plan uman universal. Urmărindu-și riguros subiectul, perfect articulat în desfășurarea lui dramatică implacabilă, Ion reușește să devină o grandioasă
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
sclipiri etern umane și prin cadențarea rapsodică, o veritabilă epopee. În punctul de plecare imaginează o dramă socială, izvorâtă din legătura intimă, particulară, a sufletului țărănesc cu pământul, baza existenței rurale. Dacă în Ion R. o urmărește printr-un destin omenesc individual, în celălalt mare roman al său, Răscoala, îi studiază manifestarea plurală, având drept erou nu o singură persoană, ci mulțimea, „gloata”. Este iarăși o vastă pânză epică, de astă dată a evenimentelor din 1907. Autorul respectă faptele și fuge
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
romanului. Deși nu înfățișează lupte, Pădurea spânzuraților realizează un tablou foarte sugestiv al războiului, prin atmosfera apăsătoare și senzația de fragilitate pe care viața o capătă în proximitatea măcelului zilnic. Iarăși amănuntele, excelent alese, surprind procesul atrofierii și uniformizării existențelor omenești sub amenințarea comună și sub indiferența mașinăriei birocratice militare, inaptă să ia act de problemele individuale și strivindu-le cu dispoziții regulamentare generale. Nici un accent xenofob nu vine să tulbure obiectivitatea prezentării acestei drame de conștiință, în ciuda faptului că personajele
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
primitive, trimit la Georges Simenon. În același timp, surpriza aflării criminalului printre personajele nebănuite se păstrează, autorul reușind să arunce câteva săgeți ironice către tipul de anchetator din romanele Agathei Christie. Lămurirea misterului introduce altă enigmă, acum de ordinul psihologiei omenești. Ce resorturi sufletești secrete fac dintr-o ființă nevinovată și atașată monstrul în stare să ucidă cu sânge rece doi bătrâni? Romancierul izbutește încă o dată să creeze o figură literară greu de uitat. R., care a fost un asiduu și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și seculare, de la geneza cosmosului la moartea universală, de la specificitatea, derutantă, a naturii umane la măștile disimulative ale dezumanizării, de la Dumnezeu și Iisus la absurdul istoriei contemporane, discursul poetic transmite mișcări și atitudini sufletești [...] reductibile, în ultimă analiză, la adorația omenescului autentic și respingerea numeroaselor forme de pervertire a eului”. În proza din Drumul, simbolul Golgotei (1997) și Singurătatea măștilor (2001) S. întreprinde, pe de o parte, comentarii politice, dovedindu-se un atent observator al vieții sociale, iar pe de alta
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
fi mângâiați / Și doar aici veți odihni fără durere / Așa cum doar în placenta primordială poate fi, / Așa cum doar în afara morții poți zdrobi moartea”. Trăirea intensă a sacrului nu atinge însă extazul mistic, insul rămâne înfricoșat, orbecăind, prins în magma vanităților omenești: „Încă o zi, încă un an, / Mai lasă-mă, Doamne Dumnezeule! / Acum în clipa aceasta când poemele se nasc, / Iar ochii mei sunt o rană deschisă”. În ansamblu, poezia lui Ș. se distinge prin modernismul viziunii și prin calitatea expresivă
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
lumea de apoi. Puțina atenție fusese concentrată În a transforma Împărăția lui Dumnezeu Într-un corn al abundenței terestre. Regândirea naturii În termeni matematici a avut și un alt și mai subtil, efect asupra societății europene. Chiar de la Începutul așezărilor omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc anume cu istoria și cu povestea lui. Spațiile se confundau cu locurile. Reducând totul În lume - și În univers - la măsurători matematice abstracte, filosofii iluminiști
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care fiecare societate percepe chestiunea pedepsei capitale. Are statul vreo justificare În a lua viața unei ființe umane? În această privință există două justificări diferite de care ne lovim În permanență. Deoarece esența războiului este luarea și sacrificarea de vieți omenești, poziția europeană În privința pedepsei capitale ne oferă o Înțelegere a modului lor de abordare a chestiunilor de politică externă și securitate. Nici o altă chestiune nu-i unește pe europeni mai mult decât aceea a pedepsei capitale. Pentru ei, a te
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]