8,467 matches
-
un climat mai cald iar ceilalți versanți au un climat mai răcoros. Prin caracteristicile sale, clima din cuprinsul teritoriului comunei Dobrovăț corespunde desfășurării unei activități economice intense tot timpul anului. Cu mici excepții, teritoriul comunei se suprapune bazinului hidrografic al pârâului cu același nume. Lung de aproximativ 28,5 km și o orientare de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, pârâul Dobrovăț și afluientul sau Poiana Lungă străbat teritoriul comunei prin mijloc pe o distanță de 24 km (pentru că pe o distanță de 3
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
cuprinsul teritoriului comunei Dobrovăț corespunde desfășurării unei activități economice intense tot timpul anului. Cu mici excepții, teritoriul comunei se suprapune bazinului hidrografic al pârâului cu același nume. Lung de aproximativ 28,5 km și o orientare de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, pârâul Dobrovăț și afluientul sau Poiana Lungă străbat teritoriul comunei prin mijloc pe o distanță de 24 km (pentru că pe o distanță de 3 km de la izvoare curge pe teritoriul comunelor Ciurea și Grajduri, iar 1,5 km de la vărsarea să
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
și afluientul sau Poiana Lungă străbat teritoriul comunei prin mijloc pe o distanță de 24 km (pentru că pe o distanță de 3 km de la izvoare curge pe teritoriul comunelor Ciurea și Grajduri, iar 1,5 km de la vărsarea să în pârâul Rediu curge pe teritoriul comunei Codăiești). Inclinarea patului sau este mare de la izvoare până la confluiența cu pârâul Năștea, sector unde coboară 15 - 30 m/km; de aici și până la confluiența cu pârâul Pietrosu, inclinarea patului scade la 10 - 12 m
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pe o distanță de 3 km de la izvoare curge pe teritoriul comunelor Ciurea și Grajduri, iar 1,5 km de la vărsarea să în pârâul Rediu curge pe teritoriul comunei Codăiești). Inclinarea patului sau este mare de la izvoare până la confluiența cu pârâul Năștea, sector unde coboară 15 - 30 m/km; de aici și până la confluiența cu pârâul Pietrosu, inclinarea patului scade la 10 - 12 m/km, iar în aval de satul Dobrovăț inclinarea devine din ce in ce mai lină (circa 3 m/km). Aceasta înclinare
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
iar 1,5 km de la vărsarea să în pârâul Rediu curge pe teritoriul comunei Codăiești). Inclinarea patului sau este mare de la izvoare până la confluiența cu pârâul Năștea, sector unde coboară 15 - 30 m/km; de aici și până la confluiența cu pârâul Pietrosu, inclinarea patului scade la 10 - 12 m/km, iar în aval de satul Dobrovăț inclinarea devine din ce in ce mai lină (circa 3 m/km). Aceasta înclinare mică a patului pârâului Dobrovăț din cursul sau mijlociu și inferior este scoasă în evidență
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
coboară 15 - 30 m/km; de aici și până la confluiența cu pârâul Pietrosu, inclinarea patului scade la 10 - 12 m/km, iar în aval de satul Dobrovăț inclinarea devine din ce in ce mai lină (circa 3 m/km). Aceasta înclinare mică a patului pârâului Dobrovăț din cursul sau mijlociu și inferior este scoasă în evidență de curgerea mai domoala a apei, de meandrele pe care le descrie patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
apei, de meandrele pe care le descrie patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce se formează pe șes după ploile mari ori după topirea grăbita a zăpezilor de peste iarnă. Curgerea pârâului Dobrovăț este nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în perioada rece a anului începe, de obicei, după 15 noiembrie și durează, cu unele întreruperi, până la 15 martie, în total cam 80 - 100 zile pe an
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
în perioada rece a anului începe, de obicei, după 15 noiembrie și durează, cu unele întreruperi, până la 15 martie, în total cam 80 - 100 zile pe an. Deși aluviunile (nisipuri, maluri argiloase etc) sunt abundente în aval de confluiența cu pârâul Pietrosu, mineralizarea apei este redusă, încât este propice dezvoltării culturilor irigate și a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt punctuate și de inundații datorită ploilor mari, care produc revărsări peste tot șesul sau a zăpezilor abundente, repede topite. Dintre afluienții mai însemnați ai pârâului Dobrovăț amintim pe stânga pâraiele Pietrosu (7 km lungime), unit cu Vărăria (3,5 km ), Stârminosul (5 km), Pahomia (2,6 km), Podu Popii(4 km), Chehan (1,5 km) și Hartopu (2 km), iar pe partea dreaptă întâlnim pâraiele
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
continuat cu Năștea (1,5 km) și Dobrovicior (5,5 km). Densitatea rețelei hidrografice variază între 0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora. Aceste ape sunt exploatate prin fântâni cu adâncimi de 8-10 m, cum sunt majoritatea fântânilor din Dobrovăț
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
folosite. Mai târziu, peste mai mult de un sfert de veac, în anul 1965, în scurta prezentare istorică a satului întocmită de preotul parohiei Pocreaca, Constantin Popescu, ne este povestită “legenda” astfel : “Pocreaca este sat vechi, razășesc așezat pe valea pârâului cu același nume. Începutul satului nu se cunoaște. Se crede că numele i-ar veni de la unul din primii locuitori, pe care l-ar fi chemat Pocrea sau Pocriș, sau de la poziția unde se află satul, fiind așezat între dealuri
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
lui ar fi avut și numele de Pocrișa. Vatra satului a fost de la început unde este și astăzi. O parte din răzeși s-au stabilit la început mai la sud, spre Pribești și aceștia erau Popeștii-Pocrecii, iar alții pe valea pârâului Trestiana, ca primi locuitori ai satului Trestiana.” O legendă transmisă pe cale orală, culeasă de la preotul Zamfir Enea, aflat la o vârstă venerabilă în anul 2002, fost preot paroh în parohia Pocreaca între anii 1949 - 1952, spune astfel : “Voievodul Moldovei, Ștefan
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
ceramică decorată cu torques, cu motive unghiulare și excizii fine, umplute cu alb. - “la sud de sat la circa 100 m sud-vest de Ferma Zootehnică, așezare cu ceramică din sec. IV e.n. - “Chiscul Sărăcuței. La circa 600 m sud de pârâul Pocreaca, în grădina locuitorului Leancă Ioan, așezare din sec. XI - XII, cu ceramică din pastă aspră, cu scoică pisată, decorată cu pieptenele, de tip Răducăneni.” În epoca neolitică (5500 - 2500 î.e.n.) la triburile din interiorul arcului carpatic și la cele
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai primăvară. Precipitațiile: au valoare medie anuală de 511mm. Ape: Pârâul Dragă, ce izvorăște din partea de nord a satului, din punctul numit Țărincuță, iar debitul îi crește de la budăile de pe Dragă Mică și Dragă Mare, precum și de la Șipot. Apoi se îndreaptă spre est ajungând în partea de sud a satului Tudor
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
comună cât și satul ei de reședință au luat atunci denumirea de "Mogoșești-Siret". Singurul obiectiv din comuna Mogoșești-Siret inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local este situl arheologic de „la Groapa”, aflat pe malurile pârâului Gropi, la vest-sud-vest de satul Muncelu de Sus, și în care s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultură Nouă), din perioada Latène (cultură geto-dacică) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), precum și vatra fostului
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
drumul național DN24, ce leagă orașele Iași și Vaslui. Se învecinează cu satele Ciortești, Dolhești, Brădicești, Chircești, Pribești și Codăești, ultimele trei din județul Vaslui. Este străbătut de drumul județean DJ 244F. Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
străbătut de drumul județean DJ 244F. Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului "Șerbea de la Vaslui, "boier martor în sfatul domnesc, mai multe sate pe apa Vasluiului, ar
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
în trecut, Găureni) este un sat în comuna Țibănești din județul Iași, Moldova, România. Vălenii, numit și "Văleni", este un sătuc minunat așezat între dealuri, îl găsim pornind de la Țibănești după Jigoreni în drum spre Suhuleț. Se situează pe valea pârâului Găureni, la 7km sud-est de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1457 sub numele de Găureni. Vălenii are 349 locuitori și 156 locuințe, ulițe "în sus" și "în jos", zone precum "balc", "la șușmea", "pe deal" și "în centru
Vălenii, Iași () [Corola-website/Science/301319_a_302648]
-
atestare documentara datează din 1470. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 18 case. În 1924-1925 se numea "Cernești". La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună. Inițial, 'satul bătrân' a fost amplasat pe partea stângă a pârâului Beregsau, însă, datorită inundațiilor care afectau tocmai această parte, așezarea s-a mutat cu timpul pe partea dreaptă, măi ferita, unde se găsește și azi. În 1924-1925 se numea Cernești. La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună, după
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact al satelor românești din patrulaterul Timișoara - Lugoj - Făget - Lipova. Colonia a fost planificată în minime detalii și stabilită pe un teritoriu împădurit la 200 m de sat, în partea de vest, dincolo de pârâul Eruga. În 1903, la Babșa a venit un delegat de la Budapesta care a făcut măsurători, a studiat zona, a luat probe de sol. A urmat defrișarea pădurii care acoperea spațiul viitoarei colonii. La defrișări au muncit românii din Babșa, care
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
în comuna Jamu Mare din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de sud-est a județului, în Câmpia Bârzavei. Ferendia se situează în sudul județului Timiș, în Câmpia Gătaiei, la limita dintre județele Timiș și Caraș-Severin. Este străbătut de pârâul Boculundia, un afluent al pârâului Clopodia. Cel mai apropiat centru urban este orășelul de câmpie Gătaia, situat la circa 16 km nord. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70 km. Se învecinează la nord-vest cu Șemlacu Mare
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de sud-est a județului, în Câmpia Bârzavei. Ferendia se situează în sudul județului Timiș, în Câmpia Gătaiei, la limita dintre județele Timiș și Caraș-Severin. Este străbătut de pârâul Boculundia, un afluent al pârâului Clopodia. Cel mai apropiat centru urban este orășelul de câmpie Gătaia, situat la circa 16 km nord. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70 km. Se învecinează la nord-vest cu Șemlacu Mare, la est cu Tirol, la
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
96 km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta aparținea de Cetatea Șoimoș, Lipova. Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]