7,718 matches
-
clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii. Pârtia are o diferență de nivel de 400 de metri și un grad de dificultate mediu, fiind destinată mai degrabă schiorilor amatori decât celor profesioniști, având și pante mai abrupte, dar care nu provoacă probleme practicanților acestui sport. Pârtia beneficiază de o instalație de transport cu telescaunul cu o capacitate de 120 de scaune cu câte două locuri. Lungimea traseului telescaunului este de 3.000 de metri. Baza
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
terenurilor au fost retrocedate foștilor proprietari, iar proprietarii care nu au fost despăgubiți în natură au fost despăgubiți în bani. Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase. Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona de izvor are o pantă mare, de 20-50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea Maramureș își croiește o vale largă cu îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
m. și o luncă cu o lățime de aproximativ 7 km. în zona de divagare din dreptul localității Găești. În cuprinsul ei Argeșul meandrează și exercită o puternică acțiune de eroziune laterală în depozitele de pietrișuri și nisipuri ușor fiabile. Panta hidraulică mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20-25 m se găsește un complex aluvionar de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
se atenuează prin inundarea luncii râului și a interfluviului Argeș-Sabar. Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândești pe care îl străbate de la nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei seacă. Are o lungime de 55 Km, panta medie de 8 la mie, și un coeficient de sinuozitate egal cu 1,41. Are un debit mediu multianual de 0,84 m3/s, dar această cantitate de apă este foarte neuniform repartizată în timpul anului. Cele mai mari debite se
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
bogat în vegetație acvatică, râul fiind puternic colmatat și eutrofizat. Pe culmile și versanții toltrelor calcaroase predomină soluri de tip rendzinic. Acest tip de sol este reprezentat prin 2 subtipuri: tipice (carbonatice, cu o pondere mai mare) și levigate. Pe pantele calcaroase din preajma satului au fost identificate urechelnița ("Sempervivum ruthenicum") - plantă înscrisă în Cartea Roșie a Republicii Moldova., șiverechie podoliană (Scivereckia podolica) - specie rară Fondul silvic ocupă suprafețe mici în cursului râului Lopatnic. În nordul comunei se întâlnesc păduri bogate în specii
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
iar la sud cu satele Bălășești și Jăvreni, la vest cu satul Hârtopul Mare, iar la nord cu satul Brănești. Relieful satului Mașcăuți reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la marginea poienei crește un grup de pini de munte. În partea de
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
satul Drăgușeni, comuna Bobeica la vest cu satul Pereni, comuna Pașcani, iar la nord se mărginește cu rezervația naturală Codrii. Relieful satului Ciuciuleni reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Rusu, apoi Rusești. Numele adevărat al acestui preot este necunoscut. Până în prezent s-au păstrat unele nume de familie menționate în recensământ ca: "Ghimp, Stăvilă, Meșină sau Cucu", numite ca cele mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
Meșină sau Cucu", numite ca cele mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură, prezintă un peisaj pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o regiune deluroasă. Este cunoscută toponimica dealurilor: Chicla, Cuftea, Holm, Purcariu și Dealul lui Matei
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
compoziției deosebite a solului: porțiuni de teren cu sol lutos-argilos, acoperite cu un strat subțire de cernoziom, sau cernoziom lutos, având pe alocuri un conținut sporit de carbon. Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
sol lutos-argilos, acoperite cu un strat subțire de cernoziom, sau cernoziom lutos, având pe alocuri un conținut sporit de carbon. Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de 5-10°, mai rar 15°. Vânturile dinspre Marea Neagră îmblânzesc gerul iernii, iar vara domolesc arșița. „Purcarii viticoli” se situează pe aceeași latitudine ca și celebrele podgorii Bordeaux. Rădăcina viței-de-vie pătrunde adânc
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Clima microzonei Purcari se caracterizează prin temperaturi active de 32-33 °C și relativa umiditate a aerului. Purcarii sunt de fapt o câmpie înaltă colinară, situată în apropierea râului Nistru. Albiile și luncile râului sunt adânc conturate și de obicei au pante line, întinse, și coline înalte. Altitudinea variază de la 120-160 metri. Solul deosebit din Purcari, cu textură nisipoasă și lutoasă în a cărei compoziție intră un element rar, rubidiul, favorizează obținerea de vinuri de culoare specifică, de la purpuriu la roșu intens
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
negru. Principale soiuri de viță de vie care se cultivă la Purcari sunt: La Purcari de Vinăria Purcari sunt produse vinurile: Localitatea Purcari s-a dovedit a fi una dintre cele mai favorabile zone pentru viticultură, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pantele line, situate pe malul drept al râului Nistru, în vecinătatea sătucului Purcari, au aparținut pe vremuri mănăstirii Zografu. Relieful de terasă al localității, ce favoriza încălzirea și luminarea pantelor pe tot parcursul zilei, a atras coloniștii, care s-au stabilit
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
dintre cele mai favorabile zone pentru viticultură, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pantele line, situate pe malul drept al râului Nistru, în vecinătatea sătucului Purcari, au aparținut pe vremuri mănăstirii Zografu. Relieful de terasă al localității, ce favoriza încălzirea și luminarea pantelor pe tot parcursul zilei, a atras coloniștii, care s-au stabilit aici pentru a cultiva vița de vie. Mănăstirea le-a donat aceste pământuri, cu condiția de a nu le vinde mai departe, coloniștii obligându-se, în plus, să achite
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
într-o vale formată de dealuri, denumirea fiind legată de cea a satului -- Valea Tătărăucii. Cel mai des pomenit deal din apropiere este dealul Drăguței cu o înălțime de 212,3 metri, ce se află la nord de sat și panta căruia coboară spre Nistru. Datorită reliefului, altitudinea părții locuite a satului variază de la 180 până la 250 metri deasupra nivelului mării. Conform datelor Fondului național de date geospațiale al Republicii Moldova suprafața ocupată de localitatea propriu-zisă este egală cu 1,32 km
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
și sălcii, datorită cărui fapt în timpul revărsărilor mari de apă s-au format straturi groase de aluviuni nămolind astfel o mare parte din casele așezate mai aproape de pârău, ceea ce i-a determinat pe locuitorii satului să-și mute gospodăriile pe pantele dealurilor ce înconjoară satul. Actualmente satul este înconjurat din trei părți de șoseaua de însemnătate republicană pe o distanță de 8 km, construită în anul 1942-1943. În vecinătatea satului Pohoarna în partea de est numai la o distanță de 3
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
largi, versanții mai puțin abrupți. Altitudinile scad în direcția sud și sud est de la până la în valea râului. Predomină altitudinile de . Lungimea medie a versanților depășește , relieful fragmentat se caracterizează prin alternarea dealurilor cu văi largi ale râurilor și predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții. Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Tinerii etnografi de la școala medie din s. Pripicenii-Răzești, r. Rezina, cutreerând cu mulți ani în urmi împrejurimile satului natal în căutarea exponatelor pentru muzeul de etnografie al școlii, au observat într-o crăpătură formată în urma unei alunecări de teren de pe panta dreaptă a r. Cogâlnic câteva oase pietrificate neobișnuite. Apoi a fost găsit scheletul unui colosal animal numit dinoteriul supra-gigantic. Lângă scheletul, care se află în prezent într-o sală spațioasă a muzeului de stat, permanent se adună mulți vizitatori, admirându
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară în lungul unei mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de panta dintre munte și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
unei cenzuri politice opresive au generat o criză asupra României ale cărei efecte nu au fost depășite până în prezent. Situația orașului București, prosperă și întrucâtva stabilă în anii 1950-1960 în ciuda reeducării forțate a populației în spirit stalinist, intră pe o pantă descendentă - ce antrenează toate aspectele vieții urbane - începând cu anii 1970 și culminând cu ultimii ani ai deceniului următor. În prima parte a regimului comunist prioritară a fost impunerea ideologiei dictate de șeful de stat al Uniunii Sovietice, Iosif V.
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]