7,725 matches
-
în chip aplicativ, în cartea Barocul în proza lui Arghezi (1988), alimentată, la palierul ei teoretic, de sintezele lui E. R. Curtius, G.-R. Hocke, E. d’Ors și alți autori, urmați și în privința accepțiunii termenului „baroc”. Aplicarea se dovedește pertinentă, întrucât se bazează pe funciara durabilitate a eului creator arghezian și pe tensiunile niciodată stinse ale acesteia - deși tinzând spre o concordia discors. Comentariul taxonomic al criticului recurge la tipologia carnavalescului uman, făpturile hibride, simbolistica măștilor, creaturi ca „junele decrepit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
colective), Éric Debarbieux prezintă rațiunea și componentele unor programe-model promițătoare. El subliniază cât de importantă este utilizarea meta-analizei și a estimării legate de dimensiunea efectului (effect size) pentru a-i evalua eficacitatea. Reiese din analiza sa că programele cele mai pertinente sunt cele care combină acțiunile axate pe riscurile individuale cu factorii de mediu. Recomandarea de a face din școală unul dintre ecosistemele privilegiate pentru a preveni procesul violenței este una importantă. O împărtășesc pe deplin. Este vorba de prevenirea violenței
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victime, față de riscul de numai 0,01% din cifrele oficiale. De 1 670 de ori mai mult. Pe scurt, punând probleme serioase de metodă, sursele oficiale franceze nu ne permit să evaluăm amploarea fenomenului. Ele sunt cu atât mai puțin pertinente cu cât depind de ordinele ierarhice de a le produce și de frica școlilor să nu-și întrețină o reputație proastă. Această reputație în funcție de violență este, într-adevăr, un element-cheie în alegerea școlilor de către familii, și nu doar în mediile
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prestigiu, nici identitate socială solidă (Dhoquois, 1996). Regăsim aici una dintre concluziile anchetei de victimizare realizate de Carra și Sicot (1996), care identifica astfel victimizarea cea mai frecventă raportată de gimnaziștii din eșantionul lor. Bullying-ul, sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura psihologică a subiecților. Tendințele depresive, chiar sinucigașe se combină cu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
statul n-o mai garantează nu poate s-o conducă decât la un eșec". Pe scurt, o dată în plus, dar din rațiuni opuse, este acuzat "pedagogismul". Acesta ar reprezenta aici gândirea prea limitată care concură la deturnarea unei analize mai pertinente a raporturilor sociale. Nu mergem mai departe, teza a fost expusă. Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlii înseși, exercitat prin organizarea și actele ei pedagogice, multe dintre modelele dezvoltate riscă să limiteze analiza și acțiunea la dorința de a schimba conduitele elevilor. Analiza contextuală, care ține cont de efectele legate de școala însăși, apare atunci ca pertinentă și complementară, mai ales că este sprijinită de o analiză a efectelor mediului socio-demografic (capital social). Totuși o analiză contextuală care s-ar cantona în "local" și în unitatea școlară ar risca să-i supraevalueze posibilitățile. Nu trebuie să uităm
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care le propunea Égide Royer administratorilor de școală și oamenilor politici prezenți la prima conferință mondială despre violența în școală: "Politica dumneavoastră de formare a cadrelor didactice pentru a preveni și a face față violenței școlare a fost eficace și pertinentă în măsura în care dascălii care lucrează în școlile dumneavoastră: 1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în această privință. 22 Cf. infra o discuție despre definirea tulburărilor de comportament prin DSM-IV. * Louis Pergaud, Războiul bumbilor, traducere de Angela Cismaș, RAO, București, 1996, pp. 33 și 160 (n.trad.). 23 Regăsim aici analiza mai veche și mereu pertinentă a lui Chamboredon (1970) referitoare la cucerirea "spațiilor interstițiale". 24 O versiune mai completă a acestei dezbateri poate fi găsită în intervenția mea la prima conferință mondială asupra violenței în școală (Debarbieux, in Debarbieux și Blaya, 2001). 25 În treacăt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și Paul Virilio. Al doilea tip de critică este adus de reprezentante ale feminismului, prin nume precum Donna Haraway sau Rosi Braidotti. Problema este că aceste două tipuri de discurs critic alternativ nu reușesc să ofere o soluție viabilă și pertinentă la teza disoluției corpului în spațiul virtual. Astfel, școala filosofic-culturală franceză care abordează subiectul virtualității, criticând discursurile media utopice, se situează tot la o extremă, de data aceasta extrema perspectivei distopice, tehnoapocaliptice. De asemenea, cyberfeminismul rămâne prins în pânza contradicțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
medic internist care coordona activitatea asistenței medicale ambulatorii, are abilitatea și curajul de a prezenta un material privind evoluția istorică a spitalului. În acest material, dincolo de obolul obligatoriu care trebuia plătit autorităților comuniste ale timpului, autorul reușește o analiză extrem de pertinentă a activității spitalului, consemnând fapte și evenimente care astăzi, după aproape 50 de ani, îi dau valoarea unui adevărat document istoric. Găsim aici reprodus actul de fondație, retipărit după original la Tipografia Constantin G. Onceanu din Vaslui în anul 1893
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dacă ar fi să privim aceste aspecte din altă perspectivă, misiunea didactică, educativă ar fi imposibilă fără existența celorlalte funcții ale muzeului. Publicul muzeelor este alcătuit din totalitatea persoanelor care au frecventat sau frecventează constant acest spațiu. Această precizare este pertinentă în condițiile în care muzeul prezintă disponibilități pentru public în ansamblu său, un public potențial, statistic alcătuit din totalitatea populației unui oraș, a unei regiuni, a unei țări și nu numai și un "public virtual" care din diferite motive (ce
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
colecții, spațiile existente, bugetele legate de expoziții temporare, dar nu în ultimul rînd relația cu publicul, pus în dificila, dacă nu imposibila situație de a reface traseul socio-spațio-temporal al obiectului. În dinamica dialogului vizual, psihologic abordarea la un standard muzeografic pertinent aparține muzeelor în aer liber, precum și altor tipuri de muzee asupra cărora ne vom referi în următoarele capitole, acestea fiind spații ce pot valorifica benefic relația vizitator obiect muzeal. În concluzie, prin formele specifice de comunicare publicul își definește și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
altuia pentru a i se dezvolta întreaga receptivitate pentru valori și capacitatea de a realiza valori". Pentru Constantin Cucoș, aceste puncte de vedere și definiții devin moment de reflexie, analiză și sinteză regăsite într-un complex de formulări ce acoperă pertinent problematica abordată. Educația este un proces continuu ce "se prelungește pe întregul parcurs al vieții unui individ" și "se realizează în perspectiva unui ideal de personalitate umană, acordat la repere culturale și istorice bine determinate"10. În funcție de nivelul de organizare
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
politicul, satul, copilăria, iubirea, vârsta candorilor inefabile, timpul, codrul, vânătoarea ritualică, războiul, libertatea, natura, omul comun, lupta cu inerția, răul uman, alienarea ipotetică, liniștea interioară. Creația de referință rămâne indiscutabil Moartea căprioarei. Considerațiile stilistice, generos plasate în cuprinsul cărții, sunt pertinente și întregesc analiza, chiar dacă demonstrația este apăsat didactică, inventariind scrupulos neologismele, locuțiunile, clișeele lingvistice, termenii populari, cuvintele tehnice etc. Este un exercițiu util, deși valoarea poeziei lui Nicolae Labiș trebuie căutată în altă parte, în spațiul unui neoromantism patetic și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în general, se formulează o definiție a acesteia - medicina de urgență este ...„acea parte a practicii medicale, al cărui obiect de studiu se referă numai la sindroamele medicale care periclitează imediat viața bolnavului”; apoi în articol se întreprinde o analiză pertinentă a medicinii pediatrice de urgență: Caractere distinctive - limite - învățământul ei. „Tabloul sindromului de urgență se poate releva la toate vârstele, la adulți și la copii. Copilăria este însă, prin excelență perioada de creștere, de dezvoltare progresivă staturală și ponderală, de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și transferul rapid al pacienților către centrele de cardiologie. A fost pe larg prezentată această acțiune și contribuția medicinei de urgență în această acțiune . Dr. Sergiu Stoica și Mihai Crăciun (Spitalul „M. S. Curie” și Spitalul Euroclinic) au adus argumente pertinente în a demonstra în ce măsură Neurochirurgia trebuie considerată o specialitate de urgență. A urmat apoi „Comunicarea eficientă în echipa medicală pentru salvarea și păstrarea vieții”, Carmen Mazilu, Președinte Ordinul asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali din România, detaliindu-se și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe Aristotel. Totuși, mi-am trădat preferința față de ceea ce constituie, probabil, direcția naratologică cea mai influentă din ultimii ani ai secolului, aceea a naratologilor "francezi" sau "de inspirație franceză". În sfîrșit, am lăsat deoparte mulți termeni care vor fi fiind pertinenți pentru analiza narațiunii, dar pe care eu îi văd mai curînd figurînd în dicționarele de retorică, semiotică, lingvistică sau literatură (de ex., principiul participației și alegoria, sau romanul și romanțul). Dacă lista cuvintelor-titlu nu-i exhaustivă, nici explicațiile aferente nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
practică de ex. juxtapunerea, modelul constituțional, mediatorul sînt cazurile în care contextul, trimiterile transversale și/sau aserțiunile transversale fac superflue indicațiile bibliografice. Cînd un cuvînt-titlu are două sau mai multe definiții (de ex., competență, contact, intrigă) și, dacă ele sînt pertinente, formularea articolelor în cauză trimite la titlurile cu adevărat relevante pentru fiecare definiție. Referințele sînt adunate în bibliografia de la sfîrșitul volumului. Cînd am început să pregătesc acest dicționar, intenționam să conturez un sens al naratologiei ca disciplină și să construiesc
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ori elemente integrale ale ei, de modificat în universul NARATULUI, sau dacă prezintă activități (care se pot combina în activități mai mari) ce modifică situația inițială (modificată), sau dacă descrie activități ce cauzează ori decurg din activitățile modificatoare, sau sînt pertinente pentru ele, sau dacă descrie o situație modificată ori elemente integrale ale ei. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a; Culler 1975; Prince 1982. cod referențial [referential code]. CODUL sau "vocea" în funcție de care o narațiune sau o parte a ei se referă la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes 1982. elipsă [ellipsis]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și care au consumat timp, se obține elipsa. O elipsă poate fi frontală și poate să instituie o rupere în continuitatea temporală (sărind peste unul sau mai multe evenimente, peste unul sau mai multe momente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un principiu de ordonare a situațiilor și evenimentelor (un început în mijlocul lucrurilor e urmat de întoarcerea la o perioadă de timp anterioară). La început, totuși, ea se referea la un principiu de selecție (Horațiu): naratorul începe cu situația care este pertinentă pentru povestire (și îi consideră constituenții ca fiind bine cunoscuți). ¶Horace 1974 [1943]; Sternberg 1978. indice [index]. O unitate narativă legată de alte unități din aceeași SECVENȚĂ sau ACȚIUNE, altfel decît la modul cronologic sau cauzal (să spunem, tematic). Barthes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de Gustav Freytag pentru structura unei tragedii. Piramida lui Freytag s-a folosit adesea pentru a caracteriza INTRIGA dintr-o narațiune (sau diverse aspecte ale sale). ¶Freytag 1894. plan [plan]. Un cadru semantic global care reprezintă diverse aspecte ale realității (pertinente pentru un planificator), sau care avansează spre un SCOP. Narațiunea constă adesea din seturi de planuri care interacționează. Se consideră adesea că planurile sînt echivalente CADRELOR, SCHEMELOR și SCRIPTELOR, dar s-au propus anumite distincții sugestive: un cadru ordonat serial
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narare de evenimente cu accent pe cauzalitate (Forster): "Regele a murit, și apoi a murit regina" e o povestire, în vreme ce "Regele a murit, și apoi regina a murit de durere" este o intrigă. 2. O secvență cauzală de evenimente pertinente pentru un personaj sau personajele care încearcă să rezolve o problemă pentru a atinge un scop. În consecință, deși fiecare povestire este o narațiune (relatarea unuia sau mai multor evenimente), nu fiecare narațiune este cu necesitate o povestire (iată, de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ca lucrurile să fie foarte clar în această privință, știința pare să ne spună "de ce" este universul așa cum este printr-o mulțime imensă de detalii legate între ele. Principalul nostru instrument de extragere a lungilor înșiruiri de raționamente cât mai pertinente cerute de știință este matematica. Într-adevăr, matematica ar putea fi definită drept instrumentul mental proiectat pentru acest scop. În decursul anilor, mulți și-au pus întrebarea pe care am pus-o efectiv în titlu: "De ce este matematica atât de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cultura universală. În vorbirea și accepțiunea curentă, matematica este asociată cu știința numerelor și a calculului, iar esența raționamentului matematic ar fi, de fapt, caracterul său exclusiv logic. Sunt, desigur, puncte de vedere unilaterale, care nu rezistă la o analiză pertinentă și au fost respinse de mai mulți matematicieni și filosofi ai științei care au insistat asupra complexității raționamentului matematic. Vom prezenta în acest capitol opiniile unor mari matematicieni moderni Henri Poincaré, G. Hardy și G. Polya asupra acestui argument, cât
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]